FACTORI DE INFLUENTA SPECIFICI PENTRU OFTALMOLOGIA
AERONAUTICA
Domeniul se ocupa de problemele
ce influenleaza vederea, specifice aviatorilor sau
altor categorii de personal ce prin natura profesiei sufera influenta acelorasi
factori de mediu.
1. Hipoxia
Fiind mari
consumatoare de oxigen, celulele corticale si retiniene reactioneaza primele la
scaderea presiunii partiale a oxigenului din aer.Asa cum am amintit mai sus,
echilibrul si orientarea depind in mod preponderent de informatiile recepionate
la nivel ocular.Cunoaterea limitelor fiziologice proprii ca si identificarea
modificarilor parametrilor oculari in functie de altitudine trebuie recunoscute
in scopul evitarii accidentelor aeriene.
Efectele induse de hipoxie:
1. Afectarea vederii
nocturne. La inaltimi de peste 1.500 m se remarca o scadere a acuitatii
vizuale nocturne ce face uneori dificila citirea
aparatelor de bord sau a hartilor. Modificarea este
reversibila la administrarea de oxigen sau, in cazul cabinelor nepresurizate,
la coborarea sub aceasta inaltime de zbor. Un rol
nefast suplimentar il are fumatul in timpul zborului. Acesta
accentueaza efectele hipoxiei asupra vederii nocturne.
Afectarea functiei de
acomodare. Este afectata in special
acomodarea pentru aproape.
3. Afectarea vederii
spatiale. Daca simtul cromatic nu este influentat
semnificativ de hipoxie, in schimb vederea spatiala, campul vizual si vederea
binoculara sunt afectate. La inaltimi de peste 4.000 - 5.000 m se produce o ,,tunelizare" a imaginii (cu predominanta nazala). Afectarea
vederii binoculare se manifesta prin: incoordonarea miscrilor oculare, fixatie
instabila si dificultati in miscarile de urmarire oculara.
Factori ce influenteaza vederea pe timp de
noapte
In afara hipoxiei exista si alti
factori ce influenteaza vederea pe timp de noapte, pe care pilotul este obligat
sa-i cunoasca:
1. Orbirea (ebluisarea). Iluminarea puternica si brusca a retinei
determina pierderea imediata a adaptarii la intuneric,
cu senzatie de orbire. Anterior s-a aratat ca
bastonasele au nevoie de 20-30 minute pentru adaptarea la intuneric (in vederea
refacerii fotopigmentilor vizuali). Pe de alta parte,
adaptarea la intuneric are loc independent in fiecare ochi.
Desi in mod normal bordul va fi luminat la un nivel minim de siguranta, in cazul
iluminarii exterioare bruste si intense se va creste luminozitatea aparatelor
de bord iar privirea va fi meninuta in cock-pit. Pentru iluminarea bordului cea
mai optima este lumina alba ce nu denatureaza culoarea
obiectelor si asigura un mediu vizual interior cat mai aproape de natural.
O alta
metoda de pastrare a adaptarii la intuneric pe care o poate folosi pilotul este
chiar inchiderea alternativa a unui ochi pentru un interval scurt de timp.
Aprecierea contrastelor si
distantelor. Datorita reducerii acuitatii vizuale nocturne,
obiectele vor fi vazute datorita faptului ca sunt fie mai deschise fie mai
inchise decat fondul pe care sunt proiectate. Pe de alta parte, apare asa
numita ,,miopie de noapte".
3. Efectele acceleratiilor asupra vazului
Vibratiile sunt
acceleratii cu durata foarte scurta (sub o secunda) care, datorita efectului
mecanic, pot altera acuitatea vizuala. lntervenia
reflexelor urechii interne (aparatul vestibular) restabileste pozitia globilor
oculari.
Acceleratiile
cu durata lunga influenteaza globul ocular in special datorita efectelor
hemodinamice. In cazul unei acceleratii negative in axa Gx (aterizare,
apuntare, impact) sangele din creier va fi impins catre
zona frontala. In cazul acceleratiilor pozitive in axa Gz, tulburarile
se rasfrang atat asupra pleoapelor (dificultatea de a mentine ochii deschisi)
cat si asupra simtului cromatic (aura
gri) si campului vizual (tunelizarea
imaginii) pana la afectarea totala a vazului (aura neagra). Pentru
acceleratiile negative in axa Gz este caracteristica
aparitia valului (aurei) rosu.
4. Alti factori de mediu ce pot
infIuenta vederea
1. Hipobarismul.
Au fost mentionate cazuri in care, la peste 9.000 m, au prezentat fosfene
(senzatia unor stelute luminoase), incetosarea imaginii, sau sindroame
migrenoase, cel mai frecvent sub forma crizelor de migrena oftamica (dureri
oculare) cauzate de aparitia in vasele retiniene a unor mici bule gazoase,
dureri ce apar predominant dupa aterizare.
Radiatiile. In functie de lungimea de unda, radiatiile ultraviolete (UV)
provoaca leziuni conjunctivale si keratite (arsuri) superficiale sau alterarea
structurii cristalinului.
In cazul radiatiilor infrarosii
(IR) efectul acestora este exclusiv caloric. Ele pot produce conjunctivite (inflamatii), modificarea
fotopigmentilor retinieni sau, posibil, cataracta (opacifierea cristalinului).
3. Spatiul vid. Acest termen definete un spatiu de zbor
lipsit de puncte exterioare de reper (fara nori, ceata densa, obscuritate
totala). In aceste conditii, se produce o miopizare de 1-2 dioptrii (,,miopia
spatiului vid"). Se discuta si
despre o componenta psihica a acestui proces, generata de impresia de izolare
pe care o resimte pilotul la mare altitudine ce determina concomitent si scaderea
atentiei.
