Furnizorii de servicii de transport

FURNIZORII DE SERVICII DE TRANSPORT

Exista diferite tipuri de servicii internationale furnizoare de transport, acestea sunt grupate in doua mari categorii: acelea care opereaza un mijloc de transport si acelea care nu opereaza nici un mijloc de transport. Principala atentia este indreptata asupra celei de-a doua categorie, numita uneori "FREIGHT FORWARDER".

Ocupatia "freight forwarder-ului" este caracterizata printr-o nepotrivire considerabila in marimea si organizarea companiilor. Marimea si organizarea afecteaza: diversitatea si increderea serviciilor oferite clientilor, capacitatea de a vinde servicii si de a stabili contacte internationale, gradul de vulnerabilitate al circumstantelor economice, ca si instruirea profesionala, dezvoltarea resurselor umane si oportunitatile de avansare a personalului. Pot fi gasite patru tipuri de "freight forwarder" in diferite tari:

a) Grupa 1

Aceasta grupa include cele mai importante intreprinderi in temeni de capital, organizare, numar de angajati, facilitati fizice si echipament. Acestea sunt in general filiale locale  ale unor importante companii straine de "freight forwarder", desi legislatia locala poate cere ca statul sa detina 51% din capitalul filialelor. Sunt caracterizate printr-o structura bine organizata, cu functii clar definite, aplicarea tehnicilor de management modern, frecvent sub controlul managerilor seniori straini, si conectate la reteaua de transport international. Investitiile depind de viabilitatea comerciala, perspective fiscale si financiare.

b) Grupa 2

Aceasta grupa include intreprinderi care sunt controlate de membrii unor grupari etnice de origine straina, multi dintre ei sunt nascuti sau au nationalitatea din alte tari. Unele intreprinderi formeaza un ciorchine intermediar in marimea si scopul serviciilor, nefiind structurate ca si companiile grupei 1. Cateodata ele tind sa beneficieze de un suport puternic acordat de alti membri ai gruparilor lor etnice, care au deja succes si putere in actiunile pe care le intreprind.

c) Grupa 3

Aceasta grupa cuprinde intreprinderi cu capital national/local exclusiv. Cateva intreprinderi, in general, au intrat recent in sectorul "freight forwarder" (majoritatea de la jumatatea anului 1980). Ele sunt lipsite de o baza financiara solida si infrunta multe probleme in management si organizare; capacitatea lor limitata in manuirea fondurilor mari este incompatibila cu cererea din comertul modern. Cu toate ca unele dintre ele pot evolua eficient si profitabil, au dificultati in primirea si pastrarea chiar a unei parti modeste din piata. Ele rar au contacte internationale si nu sunt in lantul transportului international. Uneori, ele ofera suport pentru comertul national de import si export. In cele mai multe cazuri, ele sunt vulnerabile in perioada de slaba crestere economica. Recent, obtinand un avantaj in procesul de liberalizare, cele mai de succes dintre aceste intreprinderi au intrat in cateva forme de speculatii financiare comune cu operatori internationali de transport.

d) Grupa 4

Aceasta grupa este formata din operatori neoficiali care nu au o structura potrivita sau existenta legala. Ele au devenit numeroase, nu platesc licente sau taxe si incalca consemnele de comert individuale in care ele reusesc sa furnizeze servicii mai ieftine, decat "freight forwarder". Activitatea lor este in mare masura limitata de eliberarea de vama, unde legaturile lor personale sunt valabile. Ele pot fi numite direct "navlul de rambursare", dar intervin in afaceri si in organizare.

La aceste patru grupe, se mai adauga cateva companii de comert care isi fac propriile lor taxe vamale si expediaza prin departamente in organizatiile lor. Aceste intreprinderi au caracteristici comune, evolueaza rapid in raport cu cererea de piata, nevoile armatorilor si destinatarilor. Sunt de obicei intreprinderi private, patronate, investitori care si-au asumat riscul si antreprenori cu o singura motivatie "profit".

Ei nu sunt impovarati de o istorie cu proceduri traditionale de servicii civile, nu sunt inhibati de parerile angajatilor conditionate de nevoia de siguranta a vietii si protectia competitiei. I

Intreprinderile sunt competitive, nu sunt un monopol si nu-si permit sa se relaxeze prea mult in iluzia securitatii. Concureaza unii cu alti si din ce in ce mai mult cu singurul, mod de guvernare, organizarea transporturilor proprii.

Aceste intreprinderi realizeaza ca acum clientii cer imbunatatirea produselor si serviciilor, de aceea au nevoie de reducerea timpului de raspuns si o flexibilitate mai mare pentru a face fata schimbarilor continue a cerintelor pietei, de asistenta in rezolvarea problemelor de afaceri si realizarea scopului lor. Insa, aceste intreprinderi trebuie sa ofere o mai mare siguranta timpului de tranzit si optiunilor de pret, proceduri simplificate pentru realizarea afacerilor, multe parteneriate in beneficiul clientilor.

Furnizorii de servicii de transport trebuie sa-si schimbe atitudinea, din oferirea de servicii de baza in oferirea de servicii destinate, care se potrivesc cu optiunile specifice clientilor.