 |  |
|
CAPITOLUL I
DISPOZITII GENERALE
Art. 1. - Prezentele instructiuni cuprind reglementari referitoare la executarea reviziei si pregatirea tehnica a trenurilor si la modul de tratare a vagoanelor defecte in exploatare.
Art. 2. - Prezentele instructiuni sunt obligatorii pentru personalul de specialitate, care executa revizia si pregatirea tehnica a trenurilor de calatori si de marfa si/sau executa reparatii la vagoanele defecte in exploatare.
Art. 3. - Conditiile privind: recrutarea, scolarizarea, examinarea si relatiile de serviciu ale personalului mentionat la alin. (2), sunt prevazute in reglementarile specifice in vigoare.
Art. 4. – Daca diferitele aspecte ale aceleiasi probleme sunt cuprinse in mai multe articole, ele trebuie sa fie intelese si aplicate in totalitatea lor.
CAPITOLUL II
REVIZII TEHNICE LA TRENURI
Art. 5. – (1) Vagoanele de calatori si de marfa trebuie sa fie intretinute permanent in buna stare de functionare, in scopul asigurarii parametrilor de exploatare determinanti in siguranta circulatiei trenurilor, confortul calatorilor si integritatea marfurilor incredintate la transport.
Verificarea starii tehnice a vagoanelor de calatori si de marfa din compunerea trenurilor se executa prin revizii tehnice si probe de frana efectuate in unitati autorizate de catre Autoritatea Feroviara Romana - denumita in continuarea AFER - numai de catre personalul de specialitate autorizat in acest scop, conform reglementarilor specifice in vigoare.
Categoriile de revizii tehnice ce urmeaza sa se execute la fiecare tren, pe intregul parcurs al acestuia, probele de frana precum si locul unde se executa acestea, se stabilesc de operatorii de transport feroviar - denumiti in continuare OTF - impreuna cu administratorul infrastructurii feroviare, odata cu intocmirea mersului trenurilor, aducandu-se la cunostinta subunitatilor interesate.
Reviziile tehnice stabilite conform alin. (3) devin obligatorii pentru intreg personalul care participa la compunerea, pregatirea tehnica si circulatia trenurilor.
Distantele admise pentru trenurile de calatori si de marfa in circulatie intre doua revizii tehnice consecutive sunt urmatoarele:
a) minim
b) minim
In cazul in care garniturile trenurilor
de persoane nu sufera modificari in compunerea lor si
circula dus-intors intre doua statii cu revizii de vagoane,
intre care distanta este mai
mica de
Categoriile de revizii tehnice care se executa la trenuri, sunt urmatoarele:
a) revizia tehnica la compunere;
b) revizia tehnica la sosire;
c) revizia tehnica in tranzit.
Sectiunea 1
Revizia tehnica la compunere
Art. 6. – (1) Revizia tehnica la compunere a trenurilor se executa in urmatoarele situatii:
a) in statiile de compunere a trenurilor cu exceptia prevazuta la art. 5, alin. (6) din prezentele instructiuni, pe liniile prevazute in planul tehnic de exploatare al statiei - denumit in continuare PTE;
b) in statiile din parcurs la vagoanele ce se introduc sau se ataseaza la trenurile in tranzit;
c) in statiile frontiera de stat, pentru trenurile de marfa si numai pentru trenurile de calatori la intrarea in Romania.
Lucrarile si verificarile obligatorii care trebuie asigurate de catre revizorii tehnici de vagoane in cadrul reviziei tehnice la compunere sunt urmatoarele:
a) supravegherea prin defilare a trenului la gararea acestuia pe linia de pregatire tehnica pentru depistarea la vagoane a defectelor care se pot auzi sau se pot observa in timpul mersului, prevazute la art. 15 din prezentele instructiuni;
b) verificarea acoperirii (semnalizarii) trenului de catre personalul OTF stabilit in PTE; daca trenul nu este acoperit (semnalizat), nu se va trece la pregatirea acestuia;
c) revizuirea fiecarui vagon in parte pentru a constata daca starea de functionare si uzurile pieselor si subansamblurilor componente corespund conditiilor si limitelor prevazute in prezentele instructiuni, precum si depistarea lipsurilor existente la vagoane;
d) verificarea strangerii bandajelor pe obada rotilor, vizual si prin lovire cu ciocanul, la vagoanele din trenurile de calatori;
e) ridicarea capacului la cutiile de osie echipate cu capac rabatabil, in scopul verificarii starii aparatului de ungere si a cuzinetului, precum si a nivelului uleiului;
f) insemnarea cu creta a tuturor lipsurilor, defectelor si uzurilor constatate;
g) notificarea vagoanelor cu defecte care pun in pericol siguranta circulatiei si nu pot fi reparate in corpul trenului, in vederea scoaterii lor din tren cu stabilirea conditiilor de circulatie, dupa caz;
h) notificarea vagoanelor la care a expirat termenul de reparatie planificata - denumita in continuare RP -, termenul de revizie tehnica intermediara - denumita in continuare RTI, revizia rularii - denumita in continuare RR -, revizia intermediara a franei - denumita in continuare RIF -, revizia intermediara tehnica - denumita in continuare RIT -, revizia boghiurilor - denumita in continuare RB - si nenotificate cu ocazia efectuarii reviziei tehnice la sosire;
i) predarea catre personalul OTF care isi desfasoara activitatea in statia respectiva sub semnatura de primire, a notificarii - avizare in care s-a precizat unitatea specializata de reparat vagoane la care se indruma vagonul notificat pentru reparatii, dupa scoaterea lui din tren sau dupa descarcare, precum si conditiile de manevra si circulatie;
j) avizarea scrisa catre personalul OTF a vagoanelor constatate cu incarcatura deplasata sau a transporturilor exceptionale cu nereguli, in vederea remedierii acestora;
k) verificarea asigurarii impotriva caderii a celor doua tampoane de la urma ultimului vagon din tren, prin tragere si rotire completa a talerului tamponului, iar la tampoanele cu dispozitiv contra rotirii, numai prin tragerea talerului; la trenurile care circula prin rebrusment in parcurs, aceasta verificare se face si la cele doua tampoane din fata ale primului vagon din tren, iar la trenurile care au in compunere vagoane neechipate cu tampoane se verifica tampoanele vagonului vecin cu cel fara tampoane;
l) remedierea tuturor defectelor insemnate cu creta prin completarea pieselor lipsa si inlocuirea celor rupte, defecte sau uzate peste limitele prevazute in prezentele instructiuni; dupa remediere, insemnarile cu creta se sterg;
m) cuplarea semiacuplarilor de aer, alimentarea cu aer a instalatiei de frana a trenului, remedierea pierderilor de aer si alimentarea conductei generale de aer a trenului la presiunea de regim de 5 bar, atat la trenurile de calatori cat si de marfa; la trenurile de marfa se va executa si suflarea separatoarelor de praf de la primele 3 vagoane cu frana automata din capul trenului si a conductei generale de aer pe grupe de 5÷10 vagoane, iar in perioadele cu temperaturi scazute (sub 0s C), suflarea conductei generale se va face pe grupe de maxim 5 vagoane;
n) repararea si reglarea timoneriei franelor automate si de mana ale vagoanelor din tren;
o) ungerea cu completare a vagoanelor din tren urmata de stergerea insemnarilor facute cu creta pe capacele cutiilor de osie;
p) executarea probei de frana prevazuta in prezentele instructiuni; la reviziile de vagoane cu instalatii fixe de aer, proba completa si lucrarile legate de aceasta se executa de la aceasta instalatie;
q) ridicarea semnalului mobil de acoperire a trenului in vederea legarii la tren si frana a vehiculului feroviar motor si apoi replantarea acestuia in fata vehiculului feroviar motor de catre personalul stabilit in PTE;
r) reducerea presiunii aerului din instalatia de frana prin actionarea valvei de descarcare de la fiecare vagon cu frana automata activa, inainte de executarea probelor de frana prevazute cu vehiculul feroviar motor, in cazul in care proba completa a fost executata de la instalatia fixa de aer sau cu alt vehicul feroviar motor;
s) executarea probelor de frana prevazute in prezentele instructiuni cu vehiculul feroviar motor;
t) ridicarea semnalelor mobile de acoperire a trenului in vederea expedierii acestuia, dupa terminarea procesului tehnologic de pregatire tehnica a trenului de catre personalul prevazut in PTE;
u) semnarea foii de parcurs a trenului fara alte mentiuni, prin semnatura revizorul tehnic de vagoane confirmand ca:
u1) vagoanele din compunerea trenului sunt pregatite din punct de vedere tehnic;
u2) probele de frana prevazute in prezentele instructiuni au fost efectuate;
u3) nota de frane a fost predata personalului OTF care completeaza formularul „Aratarea vagoanelor” pentru trenul respectiv;
v) supravegherea prin defilare a trenului la expediere.
§. 1. Lucrari suplimentare care se executa la revizia tehnica la compunere a trenurilor de calatori
Art. 7. – (1) La efectuarea reviziei tehnice la compunere a trenurilor de calatori, revizorul tehnic de vagoane este obligat sa asigure si sa verifice, suplimentar fata de lucrarile prevazute la art. 6 din prezentul capitol, urmatoarele lucrari:
a) cuplarea semiacuplarilor de 10 bar pentru trenurile compuse din vagoane la care inchiderea/deschiderea usilor se face comandat sau automat;
b) revizuirea, repararea si probarea instalatiei de inchidere comandata sau automata a usilor de acces la vagoanele dotate cu astfel de instalatii;
c) revizuirea, repararea si verificarea din punct de vedere al functionarii ansamblurilor, subansamblurilor si amenajarilor interioare, precum si a instalatiilor sanitare;
d) verificarea lucrarilor de salubrizare a vagoanelor la interior si exterior;
e) inchiderea si incuierea usilor frontale de la primul si ultimul vagon de calatori din tren, ridicarea si fixarea in aceasta pozitie a puntilor de intercomunicatie; cand in corpul trenului se gasesc vagoane care nu permit intercomunicatia, usile frontale ale vagoanelor de calatori vecine trebuie de asemenea sa fie inchise si incuiate, iar puntile de intercomunicatie ridicate si fixate in aceasta pozitie;
f) suflarea colectoarelor de apa montate pe conducta generala de aer si a separatorului de praf de la vagoanele de incalzit WIT;
g) revizuirea, repararea si verificarea functionarii instalatiei de incalzire a vagoanelor si a remorcilor de automotor, in scopul asigurarii incalzirii, climatizarii sau ventilatiei, dupa caz, la parametri stabiliti;
h) conectarea vagoanelor din trenurile incalzite electric la instalatia de incalzire si verificarea functionarii instalatiilor de incalzire de la vagoane cu ajutorul standurilor fixe - acolo unde acestea exista -, sau cu locomotiva electrica dupa legarea acesteia la tren, sau alte surse de incalzire electrica existente; legarea conductei generale de inalta tensiune a trenului la vehiculul feroviar motor se face in tot timpul anului, indiferent de perioada de incalzire, la vagoanele dotate cu sursa statica, iar pentru trenurile de persoane legarea conductei generale de inalta tensiune se executa numai pe perioada de incalzire;
i) inainte de conectarea sau deconectarea locomotivei electrice la si de la instalatia de incalzire a trenului, revizorul tehnic de vagoane sau electricianul, dupa cum este stabilit pentru subunitatea respectiva, va primi de la mecanicul de locomotiva maneta inversorului de mers, maneta de incalzire a trenului (cheia de pupitru) si cheia de la cupla electrica, pe care le va pastra asupra sa, pe toata durata conectarii, respectiv deconectarii cuplelor electrice de incalzire;
j) verificarea iesirii aburului de la ultimul vagon din tren, la trenurile incalzite cu abur la expedierea acestora, in perioada de incalzire, din statiile de indrumare, de rebrusment, unde se ataseaza vagoane sau se schimba vehiculul feroviar motor;
k) revizuirea, repararea si probarea instalatiei de iluminat a vagoanelor de calatori in scopul asigurarii iluminarii normale a acestora.
La trenurile de calatori compuse din vagoane echipate cu frane automate de mare putere, inainte de executarea probei complete, in cadrul reviziei tehnice la compunere, revizorii tehnici de vagoane vor executa probele statice constand in verificarea functionarii regulatoarelor centrifugale impreuna cu releele de presiune, dispozitivele sau instalatia de protectie la patinare si frana electromagnetica, dupa caz.
Verificarea functionarii regulatoarelor centrifugale si a releelor de presiune se efectueaza astfel:
a) se manipuleaza schimbatoarele de regim in pozitia „R”;
b) se alimenteaza instalatia de frana a vagoanelor la presiunea de regim de 5 bar;
c) se executa o franare totala;
d) se deschide capacelul metalic amplasat lateral pe carcasa regulatorului centrifugal si se insurubeaza cheia filetata in gaura contragreutatii regulatorului;
e) se actioneaza lateral contragreutatea, manevra la care trebuie sa se produca o emisie de aer la regulatorul centrifugal;
f) simultan cu actionarea contragreutatii se urmareste la indicatorul de presiune cresterea presiunii in cilindrul de frana de la 1,7 bar la 3,8 bar, urmata de revenirea acesteia la valoarea de 1,7 bar dupa lasarea libera a contragreutatii regulatorului centrifugal; verificarea presiunii se efectueaza de catre revizorul tehnic de vagoane, actionarea contragreutatii putandu-se efectua si de catre un montator de vagoane, din dispozitia revizorului tehnice de vagoane;
g) inlocuirea subansamblurilor defecte, pe baza neregulilor constatate in functionarea regulatoarelor centrifugale si a releelor de presiune.
Verificarea functionarii dispozitivelor de protectie la patinare se efectueaza dupa terminarea verificarii functionarii regulatoarelor centrifugale si a releelor de presiune, astfel:
a) se deschide capacelul din cauciuc aflat pe carcasa regulatorului;
b) se actioneaza volantul de inertie, in ambele sensuri la regulatoarele antipatinaj tip M2 si numai intr-un singur sens (sensul de mers al trenului) la regulatoarele antipatinaj tip MWX2, din pozitia de repaus, dupa care se elibereaza imediat;
c) la efectuarea operatiunii de la pct. b), trebuie sa se produca rapid:
c1) indepartarea sabotilor de pe roti, urmata de aplicarea acestora pe roti, in mai putin de 2 secunde;
c2) o evacuare a aerului din cilindrul de frana prin supapa de evacuare;
d) se inchide capacelul de cauciuc.
Proba de functionare se face la fiecare regulator de antipatinaj pentru ambele sensuri de mers, la care se va executa obligatoriu cel putin cate o actionare in sus si in jos a volantului de inertie; daca se constata nereguli in functionare, subansamblurile defecte se inlocuiesc.
Verificarea functionarii instalatiei de protectie la patinare cu microprocesor se face in urmatoarele situatii:
a) periodic, o data pe luna;
b) cand se inlocuiesc piese ca: traductor ventil, placuta de afisare;
c) cand lampa „Anuntare defect” este aprinsa; aceasta se verifica cu ocazia fiecarei revizii tehnice la sosire sau compunere.
Pentru efectuarea verificarilor prevazute la alin. (6) sunt obligatorii urmatoarele:
a) instalatia sa fie conectata la tensiunea bateriei de acumulatoare;
b) conducta generala de aer a trenului sa fie alimentata la presiunea de regim de 5 bar.
Dupa indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (7), se efectueaza urmatoarele operatiuni:
a) se executa o franare totala;
b) se deschide usa de acces la microprocesorul aflat in tabloul de comanda;
c) se citeste si se noteaza codul afisat;
d) se apasa tasta 1 „Apel”, operatiune la care pe ecran trebuie sa apara codul „9.9” daca nu exista nereguli; daca s-au memorat defecte, acestea sunt afisate la interval de 3 secunde, dupa care se afiseaza permanent primul defect;
e) se noteaza toate defectele afisate dupa care se trece la localizarea acestora cu ajutorul listelor deranjamentelor la instalatia de protectie la patinare, conform Anexei 1;
f) se inlatura deranjamentele constatate.
Dupa inlaturarea tuturor deranjamentelor localizate conform alin. (8), se trece la verificarea propriu-zisa a instalatiei, astfel:
a) se apasa tasta 2 „Verificare”, timp in care pe ecran este afisat codul „8.9” (derulare-verificare); fiecare ventil de protectie, incepand cu osia nr. 1, este comandat si trece printr-un ciclu de functionare compus din 3 faze, astfel:
circa 0,3 secunde, aerisire;
circa 0,5 secunde, mentinere presiune;
circa 10 secunde, aerisire;
b) ciclul de verificare prevazut la pct. a) permite si un control acustic al functionarii fiecarui ventil in parte;
c) daca verificarea prevazuta la pct. a) a decurs normal, pe ecran va fi afisat codul „9.9”, iar in caz contrar, pe ecran va fi afisat codul defectului existent si care trebuie inlaturat;
d) dupa terminarea verificarii si aparitia codului „9.9” se va proceda la „stergerea” defectelor remediate anterior;
e) se apasa tasta 3 „Stergere”; dupa eliberarea acestei taste, defectele existente in momentul stergerii sunt stocate imediat in memoria de defecte si se deruleaza afisarea acestora;
f) pentru efectuarea operatiunilor mai sus prezentate, tastele trebuie tinute apasate cel putin 3 secunde;
g) starea de functionare corecta a instalatiei este pusa in evidenta prin afisarea codurilor „9.9” sau „9.5”.
Verificarea functionarii franei electromagnetice se efectueaza cu ajutorul dispozitivului de control MGE2, montat pe partile laterale ale vagonului si consta in aplicarea si ridicarea patinelor electromagnetice pe si respectiv de pe sina.
Verificarea prevazuta la alin. (10) se efectueaza in urmatoarele conditii:
a) tensiunea bateriei de acumulatori ce alimenteaza patinele electromagnetice sa fie de 24 V;
b) maneta schimbatorului de regim de franare G-P-R-Mg sau P-R-Mg sa fie asezat in pozitia R+Mg;
c) conducta principala de aer sa fie alimentata la presiunea de cel putin 8 bar.
Dupa asigurarea conditiilor prevazute la alin. (11), se trece la verificarea propriu-zisa, astfel:
a) se alimenteaza conducta generala de aer la presiunea de regim de 5 bar, dupa care se executa o franare rapida;
b) se apasa butonul rosu „Mg” al dispozitivului MGE2, timp in care se aprinde becul de semnalizare si toate patinele trebuie sa se aplice pe sine;
c) se elibereaza butonul rosu „Mg”, timp in care se stinge becul de semnalizare si toate patinele trebuie sa se ridice de pe sine si sa revina in pozitia initiala de repaus.
Daca in urma verificarii de la alin. (11) se constata patine electromagnetice care nu se aplica pe sina sau care nu revin in pozitia de repaus, se va identifica defectul si se va inlatura pe loc.
Timpul de mentinere apasata a butonului rosu „Mg” dupa aplicarea patinelor pe sina trebuie sa fie strict limitat pentru a preveni descarcarea bateriei de acumulatoare.
§. 2. Alte reglementari privind revizia tehnica la compunere
Art. 8. – (1) Cuplurile de vagoane etajate si vagoanele echipate cu frana disc trebuie revizuite pe linii dotate cu canal pentru revizii in statiile de domiciliu si de destinatie ale acestora.
Vagoanele de calatori din trenurile: EC, IC, exprese, rapide si accelerate se revizuiesc la linii dotate cu canal inainte de indrumare, in statiile unde sunt create aceste conditii.
Toate vagoanele din trenurile de calatori trebuie revizuite lunar, in baza unui program, pe linii dotate cu canal pentru revizie, in statii dotate cu astfel de linii.
In continutul articolelor ce reglementeaza revizia tehnica la compunere a trenurilor, prin asigurare se intelege ca lucrarile respective sunt executate de catre: electricieni, montatori sau ungatori de vagoane din echipa complexa, sub supravegherea revizorului tehnic de vagoane care raspunde de calitatea acestor lucrari.
La reviziile de vagoane, precum si la posturile acestora, acolo unde nu sunt electricieni, montatori sau ungatori in echipa complexa, lucrarile respective se vor executa de catre revizorul tehnic de vagoane.
Sectiunea a 2-a
Revizia tehnica la sosire
Art. 9. – (1) Revizia tehnica la sosire a trenurilor se efectueaza in urmatoarele situatii:
a) in statiile de destinatie a trenurilor;
b) in statiile din parcurs, la vagoanele care se detaseaza din tren;
c) in statiile frontiera de stat, pentru trenurile de marfa si numai pentru trenurile de calatori la intrarea in Romania.
Lucrarile obligatorii pe care revizorii tehnici de vagoane trebuie sa le execute in cadrul reviziei tehnice la sosire sunt urmatoarele:
a) supravegherea prin defilare a trenului la gararea acestuia pentru depistarea la vagoane a defectelor care se pot auzi sau se pot observa in timpul mersului, prevazute la art. 15 din prezentele instructiuni;
b) revizuirea fiecarui vagon in parte pentru a constata daca starea de functionare si uzurile pieselor si subansamblurilor componente corespund conditiilor si limitelor prevazute in prezentele instructiuni, precum si depistarea lipsurilor existente la vagoane;
c) verificarea strangerii bandajului pe obada, vizual si prin lovire cu ciocanul, in cazul rotilor cu bandaj aplicat si verificarea vizuala a starii rotilor monobloc;
d) verificarea starii de incalzire a cutiilor de osii, prin aplicarea dosului palmei pe partea laterala a cutiei de osie, in partea opusa sensului de mers al trenului, iar la cutiile de osie care din motive constructive nu permit aceasta, pe partea frontala sau superioara a acestora; in statiile dotate cu „Instalatie de depistat fusuri de osie incalzite anormal”, verificarea starii de incalzire a cutiilor de osie se va executa de catre aceasta instalatie;
e) ridicarea capacului rabatabil la cutiile de osie echipate cu acest tip de capac in scopul verificarii starii aparatului de ungere si a cuzinetului, precum si a nivelului uleiului;
f) verificarea starii de incalzire a carcasei angrenajului si a generatorului electric, prin procedeul utilizat la cutiile de osie, la vagoanele de calatori echipate cu generator de curent antrenat prin ax cardanic sau de transmisie cu cuplaj elastic;
g) insemnarea cu creta a tuturor lipsurilor, defectelor si uzurilor constatate; pe capacele cutiilor de osie incalzite anormal se va insemna cu creta o cruce inchisa intr-un cerc;
h) avizarea in scris, sub semnatura de primire a personalului OTF care executa manevra de descompunere a trenului, a vagoanelor defecte care pun in pericol siguranta circulatiei, cu precizarea conditiilor de manevra, daca acestea nu pot fi reparate inainte de executarea acestei manevre;
i) notificarea vagoanelor cu defecte sau lipsuri care nu se pot repara in corpul trenului, precum si a vagoanelor la care a expirat RP, RTI, RR, RIF, RIT, RB si predarea, sub semnatura de primire a personalului OTF care executa manevra de descompunere a trenului, a notificarilor - avizare in vederea indrumarii vagonului pentru reparatii;
j) avizarea, in scris, sub semnatura de primire a personalului OTF care efectueaza manevra de descompunere a trenului, a vagoanelor notificate de alte unitati, pentru indrumarea vagoanelor conform notificarilor respective;
k) avizarea, in scris, sub semnatura de primire a personalului OTF care efectueaza manevra de descompunere a trenului, a vagoanelor cu defecte provocate de: supraincarcari, incarcaturi deplasate sau repartizate neuniform sau cu scurgeri din incarcatura, in vederea cantaririi, remedierii neregulilor la incarcatura sau vagon sau transbordarii, dupa caz;
l) verificarea functionarii franelor automate la vagoanele avizate cu nereguli la frana in parcurs, cu locomotiva trenului, astfel:
l1) pe baza dispozitiei scrise a operatorului de circulatie, impiegat de miscare - denumit in continuare IDM - solicita revizorului tehnic de vagoane sa efectueze impreuna cu mecanicul ajutor sau agentul autorizat in cazul conducerii simplificate, verificarea functionarii franei automate la vagoanele reclamate ca au mers franate si a caror frana a fost izolata in parcurs de catre personalul de locomotiva sau personalul de tren;
l2) rezultatul probei de frana si alte mentiuni legate de aceasta se vor consemna in foaia de parcurs de catre revizorul tehnic de vagoane care a efectuat proba sub semnatura;
l3) comunicarea rezultatului probei de frana de catre revizorul tehnic de vagoane catre IDM din statia in care s-a efectuat proba de frana si a structurii ierarhic superioare a OTF;
m) verificarea starii tehnice a robinetului de la semnalul de alarma la vagoanele care au produs intarzieri directe trenului prin deschiderea necomandata a acestuia, comunicate pe numar de vagon de catre personalul de tren sau locomotiva, astfel:
m1) pe baza dispozitiei scrise a operatorului de circulatie, IDM solicita revizorului tehnic de vagoane sa efectueze impreuna cu mecanicul ajutor sau agentul autorizat in cazul conducerii simplificate, verificarea starii tehnice a robinetului de la semnalul de alarma;
m2) rezultatul verificarii si alte mentiuni se consemneaza in foaia de parcurs, de catre revizorul tehnic de vagoane, sub semnatura;
m3) comunicarea rezultatului verificarii starii tehnice de catre revizorul tehnic de vagoane catre IDM din statia in care s-a efectuat verificarea starii tehnice si structurii ierarhic superioare a OTF;
n) intocmirea aratarii „BUN PENTRU EXPORT” conform Anexei 2, pentru vagoanele apte la export si predarea acestor aratari personalului OTF; pentru export, revizorii tehnici de vagoane vor revizui si vor alege numai vagoane in stare goala.
La trenurile de calatori, inainte de deconectarea de la sursa de energie a vehiculului feroviar motor, revizorul tehnic de vagoane sau electricianul, dupa cum este stabilit pentru subunitatea respectiva, va verifica modul de functionare a instalatiilor de: iluminat, incalzire, ventilatie si climatizare, notand defectele, dupa care va solicita de la mecanic maneta inversorului de mers, maneta de incalzire a trenului (cheia de pupitru) si cheia de la cupla electrica, pe care le va pastra asupra sa pe toata durata deconectarii cuplelor electrice.
La trenurile incalzite cu abur, intreruperea furnizarii agentului termic se va face la solicitarea revizorului tehnic de vagoane numai dupa verificarea instalatiilor de incalzire.
Sectiunea a 3-a
Revizia tehnica in tranzit
Art. 10. – (1) Revizia tehnica in tranzit a trenurilor se executa:
a) in statiile si la trenurile stabilite odata cu intocmirea mersului trenurilor;
b) in statiile frontiera de stat la trenurile de calatori care ies din tara.
La trenurile de marfa care
circula pe pante mari prevazute in Anexa 3 si care parcurg de la
statia de compunere pana la statia varf de panta o
distanta de minim
La efectuarea reviziei tehnice in tranzit, revizorul tehnic de vagoane trebuie sa constate defectele si lipsurile de la vagoane care pun in pericol siguranta circulatiei si sa dispuna toate masurile pentru inlaturarea acestora sau pentru scoaterea vagoanelor defecte din tren in cazul in care acestea nu se pot repara in corpul trenului.
Lucrarile obligatorii pe care trebuie sa le execute revizorul tehnic de vagoane in cadrul reviziei tehnice in tranzit sunt urmatoarele:
a) supravegherea prin defilare a trenului la sosire in statie pentru depistarea la vagoane a defectelor care se pot auzi sau se pot observa in timpul mersului, prevazute la art. 15 din prezentele instructiuni;
b) verificarea existentei aerului in conducta generala de aer prin deschiderea si inchiderea robinetului frontal de la ultimul vehicul feroviar legat la conducta generala de aer;
c) verificarea asigurarii impotriva caderii a celor doua tampoane de la urma ultimului vagon din tren, prin tragere si rotirea completa a talerului tamponului, iar la tampoanele cu dispozitiv contra rotirii, numai prin tragerea talerului; la trenurile care circula prin rebrusment, aceasta verificare se face si la cele doua tampoane din fata ale primului vagon din tren, iar la trenurile care au in compunere vagoane neechipate cu tampoane se verifica tampoanele vagonului vecin cu cel fara tampoane;
d) revizuirea fiecarui vagon in parte pentru a constata daca exista lipsuri si defecte la vagoane care pun in pericol siguranta circulatiei;
e) verificarea strangerii bandajelor pe obada, vizual si prin lovire cu ciocanul, in cazul rotilor cu bandaj aplicat si revizuirea tehnica vizuala a osiilor montate si a rotilor monobloc se face vizual;
f) verificarea starii de incalzire a cutiilor de osii, prin aplicarea dosului palmei pe partea laterala a cutiei de osie, in partea opusa sensului de mers al trenului, iar la cutiile de osie care nu permit aceasta, din motive constructive, pe partea frontala sau superioara sau prin mijloace tehnice specializate, acolo unde acestea exista;
g) ridicarea capacului la cutiile de osie echipate cu capac rabatabil in scopul verificarii starii aparatului de ungere si a cuzinetului, precum si a nivelului uleiului;
h) verificarea starii de incalzire a carcasei angrenajului si generatorului electric, prin procedeul utilizat la cutiile de osie, la vagoanele de calatori, echipate cu generator de curent antrenat prin ax cardanic sau ax de transmisie cu cuplaj elastic;
i) insemnarea cu creta a tuturor lipsurilor, defectelor si uzurilor constatate care pun in pericol siguranta circulatiei;
j) pe capacele cutiilor de osie incalzite anormal se va insemna cu creta o cruce inchisa intr-un cerc; aceste vagoane se notifica si se scot din tren;
k) completarea pieselor care lipsesc si remedierea defectelor insemnate cu creta, avizandu-se mecanicul locomotivei si personalul OTF pentru a nu efectua miscari la tren in timpul interventiilor la vagoane; dupa remediere insemnarile cu creta se sterg;
l) notificarea vagoanelor cu defecte sau lipsuri care nu se pot repara in corpul trenului si pun in pericol siguranta circulatiei sau permit scurgeri din continut la vagoanele cisterna si predarea, sub semnatura de primire a personalului OTF, a notificarilor - avizare in vederea scoaterii din tren si indrumarii vagonului pentru reparatii;
m) avizarea in scris, sub semnatura de primire a personalului OTF, a vagoanelor defecte care pun in pericol siguranta circulatiei la manevra de descompunere a trenului cu precizarea conditiilor de manevra, daca acestea nu pot fi reparate provizoriu inainte de executarea acestei manevre;
n) avizarea in scris, sub semnatura de primire a personalului OTF, a vagoanelor constatate cu incarcatura deplasata sau incarcaturi negabaritice in neregula;
o) verificarea functionarii franelor automate la vagoanele avizate cu nereguli la frana in parcurs, cu locomotiva trenului, astfel:
o1) pe baza dispozitiei scrise a operatorului de circulatie, IDM solicita revizorului tehnic de vagoane sa efectueze impreuna cu mecanicul ajutor sau agentul autorizat in cazul conducerii simplificate, verificarea functionarii franei automate la vagoanele reclamate ca au mers franate si a caror frana a fost izolata in parcurs de catre personalul de locomotiva sau de tren;
o2) rezultatul probei de frana si alte mentiuni legate de aceasta se vor consemna in foaia de parcurs de catre revizorul tehnic de vagoane care a efectuat proba, sub semnatura;
o3) comunicarea rezultatului probei de frana de catre revizorul tehnic de vagoane catre IDM din statia in care s-a efectuat proba de frana si structurii ierarhic superioare a OTF;
p) verificarea starii tehnice a robinetului de la semnalul de alarma la vagoanele care au produs intarzieri directe trenului prin deschiderea necomandata a acestuia, comunicate nominal de catre personalul de tren sau locomotiva, astfel:
p1) pe baza dispozitiei scrise a operatorului de circulatie, IDM solicita revizorului tehnic de vagoane sa efectueze impreuna cu mecanicul ajutor sau agentul autorizat in cazul conducerii simplificate, verificarea starii tehnice a robinetului de la semnalul de alarma;
p2) rezultatul verificarii si alte mentiuni se consemneaza in foaia de parcurs, de catre revizorul tehnic de vagoane, sub semnatura;
p3) comunicarea rezultatului verificarii starii tehnice se face catre revizorul tehnic de vagoane, catre IDM din statia in care s-a efectuat verificarea starii tehnice si structurii ierarhic superioare a OTF;
q) executarea probei partiale sau de continuitate in cazurile prevazute in prezentele instructiuni;
r) actionarea valvelor de descarcare de la fiecare vagon din tren pentru reducerea presiunii aerului din instalatia de frana, in cazul schimbarii vehiculului feroviar motor sau in cazul rebrusmentului trenului; la trenurile care stationeaza pe linii cu declivitati mai mari de 2 ‰, inainte de actionarea valvelor de descarcare, aceste trenuri vor fi asigurate cu frane de mana pentru mentinerea pe loc;
s) semnarea foii de parcurs a trenului fara alte mentiuni, prin semnatura revizorul tehnic de vagoane confirmand ca:
s1) vagoanele din compunerea trenului corespund din punct de vedere tehnic;
s2) probele de frana prevazute in prezentele instructiuni au fost efectuate;
s3) nota de frane izolate a fost predata personalului care completeaza sau modifica, dupa caz, datele din formularul „Aratarea vagoanelor”;
t) supravegherea prin defilare a trenului la plecare.
§. 1. Lucrari suplimentare la revizia tehnica in tranzit a trenurilor de calatori
Art. 11. - (1) La revizia tehnica in tranzit a trenurilor de calatori, revizorul tehnic de vagoane sau electricianul, dupa cum este stabilit pentru unitatea respectiva, trebuie sa execute lucrarile necesare pentru aducerea in stare de functionare a instalatiilor de incalzire, climatizare, ventilatie si iluminat, atat la vagoanele introduse in tren, cat si la cele sosite in neregula.
La trenurile incalzite electric, inainte de conectarea sau deconectarea locomotivei electrice la si de la instalatia de incalzire a trenului, revizorul tehnic de vagoane sau electricianul, dupa cum este stabilit pentru unitatea respectiva, va primi de la mecanicul locomotivei maneta inversorului de mers, maneta de incalzire a trenului (cheia de pupitru) si cheia de la cupla electrica, pe care le va pastra asupra sa pe toata durata conectarii respectiv deconectarii cuplelor electrice de incalzire.
In statiile din parcurs fara revizori tehnici de vagoane sau electricieni, in cazul atasarii, respectiv detasarii vagoanelor de calatori la trenurile incalzite electric, operatiunile de conectare sau deconectare a cuplelor electrice ale vagoanelor revin in sarcina mecanicului ajutor in cazul remorcarii cu o singura locomotiva, a mecanicului locomotivei a doua in ordinea asezarii in capul trenului in cazul multiplei tractiuni, sau a sefului de tren in cazul remorcarii in conducere simplificata.
Inainte de conectarea sau deconectarea cuplelor electrice ale vagoanelor ce sunt atasate sau detasate, mecanicul ajutor, mecanicul locomotivei a doua sau seful de tren, dupa caz, va primi de la mecanicul locomotivei ce incalzeste trenul, maneta inversorului de mers, maneta de incalzire a trenului (cheia de pupitru) si cheia de la cupla electrica, pe care le va pastra asupra sa pe toata durata conectarii, respectiv deconectarii cuplelor electrice de incalzire.
La trenurile de calatori incalzite cu abur, in statiile de tranzit sau de rebrusment unde se ataseaza vagoane sau se schimba sistemul de incalzire electric pe abur, trenurile vor fi expediate numai dupa verificarea iesirii aburului la ultimul vagon din tren.
Atunci cand defectele la instalatia de incalzire a vagonului sau vagoanelor nu se pot remedia in timp de 10 minute, personalul de vagoane va aviza in scris IDM, acesta comunicand imediat continutul avizarii operatorului de circulatie, care va dispune dupa caz:
a) expedierea trenului in aceeasi compunere pana la statia de destinatie, cand durata de parcurs este mai mica de 60 minute;
b) inlocuirea vagoanelor cu instalatia defecta, daca nu se pot redistribui calatorii in celelalte vagoane;
c) scoaterea vagoanelor din tren si manevra la urma trenului, cand defectul afecteaza incalzirea celorlalte vagoane din compunerea trenului.
Personalul de vagoane va mentiona in toate cazurile neajunsul constatat, in foaia de parcurs a locomotivei.
Sectiunea a 4-a
Revizia tehnica pe timp de noapte a trenurilor cu
vagoane incarcate cu marfuri periculoase
Art. 12. – (1) La executarea reviziei tehnice pe timp de noapte, personalul reviziilor de vagoane trebuie sa foloseasca pentru iluminat lampi electrice sau cu carbid, avand farul prevazut cu geam.
La revizia tehnica a vagoanelor incarcate cu marfuri periculoase, precum si la interventiile si reparatiile executate la aceste vagoane si la vagoanele cisterna care transporta produse petroliere sau gaze lichefiate, se vor folosi numai lampi electrice.
Vagoanele incarcate cu marfuri periculoase din categoria explozibilelor, a caror frana nu trebuie sa fie actionata, trebuie sa aiba frana automata izolata si sigilata, iar frana de mana izolata.
In statiile cu revizori tehnici de vagoane izolarea franei automate si a franei de mana se face de catre acestia, la cererea personalului OTF.
In statiile fara revizori tehnici de vagoane, izolarea franelor automate si a franelor de mana de la aceste vagoane se face de catre personalul stabilit de OTF prin reglementari specifice proprii.
Frana automata se izoleaza prin manipularea manerului robinetului de izolare in pozitie izolata, dupa care manerul robinetului de izolare se sigileaza pe ambele parti ale vagonului, de catre personalul autorizat al OTF.
Izolarea franei de mana (sau de tintuire) se face prin demontarea bulonului unei articulatii componente ale timoneriei de frana dupa care piesele respective se asigura corespunzator.
Punerea in actiune a franei automate si a franei de mana la aceste vagoane se face de catre revizorii tehnici de vagoane sau personalul autorizat al OTF, dupa ce vagoanele in cauza au fost descarcate.
Sectiunea a 5-a
Revizia tehnica a vagoanelor tamponate violent la manevra
Art. 13. – (1) In toate cazurile cand revizorul tehnic de vagoane constata ca s-au produs tamponari violente la manevra vagoanelor in statie, este obligat sa execute o verificare tehnica a acestora.
La vagoanele echipate cu cutii de osie pe cuzineti, se va examina starea aparatelor de ungere si a cuzinetilor prin demontarea, respectiv ridicarea capacelor de la cutiile de osie.
Vagoanele constatate cu defecte se notifica si se avizeaza personalului stabilit in reglementarile specifice in vigoare, pentru tratare si indrumarea acestora la reparatii, conform notificarii.
In avizarea de la alin. (3) se stabilesc conditiile de manevra si circulatie a vagoanelor, dupa caz.
Sectiunea a 6-a
Raspunderea revizorului tehnic de vagoane pentru lucrarile
de revizie si pregatire tehnica a trenurilor
Art. 14. – Raspunderea revizorului tehnic de vagoane care a efectuat revizia tehnica a trenului sau a vagoanelor care s-au introdus sau atasat la tren, se stabileste pentru partea din tren pe care a revizuit-o, astfel:
a) pentru lucrarile prevazute sa fie executate in cadrul reviziei tehnice la compunere si care nu sunt prevazute la revizia tehnica in tranzit, pana la statia unde se efectueaza revizia tehnica la sosire;
b) pentru lucrarile prevazute sa fie executate in cadrul reviziei tehnice la compunere si care sunt prevazute la revizia tehnica in tranzit, pana la prima statie unde se executa revizia tehnica in tranzit;
c) pentru defectele care se constata ca au existat inainte de indrumarea trenului, raspunderea revine revizorilor tehnici de vagoane care au efectuat ultima revizie tehnica la sosire, la compunere sau in tranzit, dupa caz, care aveau obligatia sa le depisteze si sa le inlature.
Sectiunea a 7-a
Supravegherea prin defilare a trenului
Art. 15. - La supravegherea prin defilarea a trenului, revizorul tehnic de vagoane trebuie sa depisteze defectele ce se pot auzi sau observa numai in timpul mersului, cum sunt: locuri plane sau brocuri pe suprafata de rulare a rotilor, osii strambe, piese neasigurate cazute din suporturile de fixare, cutii de osii aprinse, roti blocate, mers franat necomandat sau mers ajustat.
Trenurile prevazute a fi supravegheate prin defilare de catre revizorii tehnici de vagoane, locul din care acestia efectueaza supravegherea prin defilare a trenului, precum si modul de avizare de catre revizorii tehnici de vagoane a eventualelor pericole constatate trenul defilat se stabilesc prin PTE.
CAPITOLUL III
DEFECTE LA VAGOANE SI MODUL DE TRATARE AL VAGOANELOR DEFECTE IN EXPLOATARE
Sectiunea 1
Clasificarea vagoanelor defecte
Art. 16. - (1) Din punct de vedere al starii lor tehnice, vagoanele defecte se clasifica astfel:
a) vagoane defecte circulabile;
b) vagoane defecte necirculabile.
Vagoanele defecte circulabile sunt vagoanele care pot sa circule, in stare goala sau incarcata, numai pana la statia de destinatie, de domiciliu sau unitatea specializata si autorizata de reparat vagoane, in conditiile prevazute de prezentele instructiuni.
Vagoanele defecte necirculabile sunt vagoanele a caror stare tehnica pune in pericol siguranta circulatiei.
Vagoanele defecte circulabile si necirculabile sunt considerate inapte pentru utilizare in exploatare si se vor trata potrivit reglementarilor din prezentele instructiuni.
Revizorul tehnic de vagoane are obligatia sa solicite in scris scoaterea vagoanelor defecte necirculabile din tren.
In statiile cu revizori tehnici de vagoane, repararea vagoanelor defecte trebuie sa se efectueze, de regula, fara detasarea lor din tren; daca natura defectului si conditiile locale nu permit aceasta, vagoanele se retrag din circulatie pentru a fi reparate cu detasare sau pentru a fi indrumate la centre de intretinere, reparare si/sau revizii tehnice a vagoanelor, denumite in continuare CIRRTV.
Intretinerea si tratarea vagoanelor straine neinmatriculate in Romania care circula pe infrastructura feroviara romana se face respectand prevederile din regulamentele internationale, conventiile de frontiera si prezentele instructiuni; tratarea defectelor care nu sunt prevazute in regulamentele internationale si conventiile de frontiera se face conform prezentelor instructiuni.
Sectiunea a 2-a
Defecte si uzuri la vagoane si modul lor de tratare
Art. 17. – (1) Defectele si uzurile la vagoane precum si modul lor de tratare sunt cuprinse in urmatoarele tabele:
a) Tabelul 1 - osii montate;
b) Tabelul 2 - cutii de osie;
c) Tabelul 3 - suspensie;
d) Tabelul 4 - aparate de ciocnire;
e) Tabelul 5 - aparate de tractiune si legare;
f) Tabelul 6 - sasiu si boghiuri;
g) Tabelul 7 - cutie;
h) Tabelul 8 - instalatia de frana;
i) Tabelul 9 - instalatia de incalzire;
j) Tabelul 10 - instalatia electrica de iluminat.
In cazul in care un vagon prezinta defecte care nu sunt prevazute in prezentul capitol sau se constata defecte care, considerate izolat nu sunt periculoase, dar care cumulat pot pune in pericol siguranta circulatiei sau integritatea incarcaturii, revizorul tehnic de vagoane trebuie sa stabileasca modul de tratare.
Daca in situatia prezentata la alin. (2) revizorul tehnic de vagoane nu poate stabili modul de tratare, va solicita avizul scris al sefului sau ierarhic care va decide, pe proprie raspundere, modul de tratare.
In cadrul prezentelor instructiuni, prin repararea, inlocuirea sau inlaturarea pe loc a defectelor la vagoane se intelege ca aceste lucrari trebuie sa fie efectuate in statia in care s-a constatat defectul, indiferent daca vagonul se detaseaza sau nu din tren.
Sectiunea a 3-a
Conditii tehnice privind indrumarea vagoanelor defecte
la unitati specializate reparatoare
Art. 18. – (1) Vagoanele defecte care nu se
pot repara pe loc, se expediaza
Pentru expedierea vagoanelor defecte, revizorul tehnic de vagoane trebuie sa predea personalului OTF notificari-avizari si avizari scrise, in care va preciza conditiile de circulatie si CIRRTV la care se indruma vagonul.
Expedierea vagoanelor defecte
Vagoanele defecte care printr-o
reparatie provizorie nu pot fi aduse in stare sa circule pe roti
proprii, se expediaza
Vagoanele defecte care au fost scoase din trenuri, in statii fara revizori tehnici de vagoane, se indruma la unitatile specializate de reparatii numai in urmatoarele conditii:
a) au fost verificate din punct de vedere tehnic de catre revizor tehnic de vagoane asigurat de OTF;
b) au fost reparate provizoriu de catre personal autorizat;
c) revizorul tehnic de vagoane a predat personalului OTF din statia in care a ramas defect vagonul avizarea scrisa in care a stabilit conditiile de circulatie ale acestuia.
Operatorii de transport feroviar vor intocmi reglementari specifice proprii cu privire la modul de avizare a defectarii vagonului si al subunitatii care va trimite revizorul tehnic de vagoane pentru efectuarea operatiunilor prevazute la alin. (5).
In mod exceptional, vagoanele defecte
se pot expedia
Circulatia trenurilor compuse numai din vagoane defecte este admisa numai la lumina zilei, in tren inchis, insotit de revizor tehnic de vagoane pana la statia de destinatie.
In cadrul reviziei tehnice la compunere, revizorul tehnic de vagoane insotitor trebuie sa verifice daca fiecare vagon a fost reparat provizoriu, astfel incat starea lui tehnica sa nu puna in pericol siguranta circulatiei.
Revizorul tehnic de vagoane insotitor participa la toate reviziile tehnice si probele de frana ce se executa la trenul pe care il insoteste.
Trenurile compuse numai din vagoane defecte vor fi verificate din punct de vedere tehnic si al sigurantei circulatiei si de catre seful de tura vagoane sau seful de revizie.
Trenurile compuse numai din vagoane cu revizia periodica expirata si care nu prezinta si alte defecte prevazute de prezentele instructiuni, pot circula atat ziua cat si noaptea, fara a fi insotite de revizor tehnic de vagoane.
Trenurile compuse numai din vagoane pentru casare vor fi pregatite si vor circula in aceleasi conditii ca si trenurile compuse numai din vagoane defecte.
§. 1. Predarea vagoanelor defecte si primirea vagoanelor reparate sau nou construite catre si respectiv de la unitatile specializate reparatoare sau constructoare
Art. 19. - (1) Predarea vagoanelor defecte catre unitati specializate reparatoare sau CIRRTV, se face de catre revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al proprietarului/OTF, pe baza de proces-verbal intocmit in doua exemplare, conform Anexei 4, semnat de ambele parti, din care un exemplar se preda obligatoriu delegatului unitatii reparatoare.
Vagoanele de la alin. (1) se predau unitatilor reparatoare sau CIRRTV, in stare goala, curatate si cu defectele si piesele lipsa, notificate.
Vagoanele care au transportat vietati sau produse de origine animala, vor fi spalate si dezinfectate inainte de introducerea lor in unitatile reparatoare.
Primirea vagoanelor nou construite sau reparate, se face de revizorul tehnic de vagoane, pe baza de proces-verbal conform Anexei 4, intocmit in trei exemplare, daca exista personal de receptie sau in doua exemplare in celelalte cazuri, care va fi semnat de reprezentantul unitatii reparatoare, al receptiei (acolo unde exista) si revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al proprietarului/OTF, dupa care fiecare va primi cate un exemplar.
Vagoanele cu defecte accidentale,
dupa ce au fost reparate, sunt luate in primire de revizorul tehnic de
vagoane, pe baza de proces-verbal conform Anexei 4, intocmit in trei exemplare,
daca exista personal de receptie sau in doua exemplare in
celelalte cazuri, semnat de: personalul de receptie (acolo unde
exista), un maistru de
Cu ocazia primirii vagoanelor, revizorul tehnic de vagoane va revizui fiecare vagon in parte, pentru a constata daca acestea indeplinesc conditiile tehnice cerute vagoanelor in exploatare si daca acestea corespund, avizeaza in scris personalul OTF in vederea introducerii in circulatie a acestora.
Vagoanele reparate care nu corespund conditiilor tehnice impuse vagoanelor in exploatare sau la care unitatea reparatoare nu a inscriptionat clar pe vagon data efectuarii reparatiei si initialele proprii de identificare, nu vor fi luate in primire.
Sectiunea a 4-a
Tratarea vagoanelor cu defecte
§. 1. Tratarea vagoanelor cu defecte aparute in termenul de garantie
§. 2. Tratarea vagoanelor particulare defecte
Art. 21. – (1) Vagoanele particulare cu defecte care pun in pericol siguranta circulatiei se vor trata ca si celelalte vagoane ale OTF.
Precizari de amanunt privind modul de avizare al proprietarului vagoanelor in cazul defectarii acestora se stabilesc prin contracte incheiate intre proprietar si OTF.
§. 3. Tratarea vagoanelor cu termenul de revizie expirat
Art. 22. – (1) Vagoanele de marfa goale sau incarcate care au expirate termenele de: revizie periodica, revizie intermediara a franei, revizie a rularii, revizie intermediara tehnica sau revizia boghiului Diamond, trebuie sa fie notificate de catre revizorii tehnici de vagoane cu notificare alba cu dunga rosie pentru scoaterea lor din tren.
Vagoanele de marfa goale se indruma pentru reparatii astfel:
a) cu termenul de revizie periodica expirat, la societatile comerciale reparatoare de material rulant; vagoanele cisterna se vor indruma mai inainte la societatile comerciale de spalat vagoane;
b) cu termenul reviziei intermediare a franei, reviziei intermediare
tehnice si reviziei rularii expirate,
c)
cu termenul de revizie
periodica a boghiului Diamond sau boghiurilor din statiile de
transpunere expirat,
Vagoanele de marfa incarcate si notificate cu termenul de revizie expirat, vor circula numai pana la statia de destinatie sau de domiciliu, dupa descarcare urmand sa fie indrumate pentru reparatii conform indicatiilor din notificarea-avizare anexata la documentul de transport al vagonului.
Incarcarea vagoanelor de marfa notificate cu termenul de revizie periodica expirat este interzisa.
Vagoanele de marfa la care termenul RIF, RR, RIT sau RB expira, se notifica si se retrag din circulatie la data inscriptionata pe peretii vagon sau boghiu, dupa caz.
Vagoanele de calatori care au termenul de revizie periodica expirat si a caror stare tehnica permite circulatia acestora in trenuri de calatori, se indruma la societatile comerciale reparatoare cu trenurile de calatori prevazute in mersul trenurilor sau numai in trenuri inchise.
Vagoanele cu termenul de revizie periodica expirat se notifica in vederea scoaterii din circulatie, astfel:
a) vagoanele de calatori cu 3 zile inainte de expirarea termenului
b) vagoanele de marfa cu 15 zile inainte de expirarea termenului.
§. 4. Prelungirea termenului de revizie periodica expirat la vagoanele de calatori
Art. 23. - (1) Mentinerea in circulatie a vagoanelor de calatori prin prelungirea termenului de revizie periodica se face in baza dispozitiei scrise a conducerii OTF.
Prelungirea termenului de revizie periodica la vagoanele de calatori se poate face numai in CIRRTV care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) sunt autorizate din punct de vedere tehnic de catre AFER pentru prestarea serviciului „prelungirea termenului de revizie periodica la vagoane de calatori”;
b) detin agrement tehnic feroviar eliberat de AFER pentru acest serviciu.
Prelungirea termenului de revizie periodica la vagoanele de calatori se face cu maximum 12 sau 18 luni, in functie de conditiile constructive si tehnice care determina viteza de circulatie in doua, respectiv trei etape denumite „revizii tehnice intermediare de tip RTI 1, RTI 2 si RTI 3”astfel:
a) la vagoanele de calatori cu viteza inscrisa pe vagon de
b) la vagoanele de calatori cu viteza inscrisa pe vagon de
La fiecare etapa de prelungire a termenului de revizie periodica se executa controlul ultrasonic al osiilor montate.
Prelungirea termenului de revizie periodica prin revizii tehnice intermediare se face in baza unui Caiet de sarcini avizat de AFER, care cuprinde obligatoriu urmatoarele categorii de lucrari:
a) verificarea incadrarii in prevederile instructionale a uzurilor pieselor si subansamblurilor;
b) demontarea capacelor de la cutiile de osie, verificarea starii unsorii si inlocuirea acesteia, dupa caz;
c) efectuarea controlului ultrasonic al osiilor montate.
Verificarea starii tehnice a vagoanelor de calatori la care se face prelungirea termenului de revizie periodica, se efectueaza de catre o comisie constituita din: conducatorul centrului autorizat sau inlocuitorul acestuia, impreuna cu un maistru de atelier sau sef de tura vagoane, dupa caz, delegatul beneficiarului, precum si un revizor tehnic de vagoane.
Sablonarea vagoanelor la care s-a efectuat prelungirea RP, se va face conform Anexei 5, pe exteriorul cutiei vagonului, deasupra cartusului in care este inscriptionata data efectuarii RP si societatea reparatoare care a efectuat RP si va contine:
RTI 1, RTI 2 sau RTI 3, dupa caz;
unitatea care a efectuat prelungirea termenului de RP;
data pana la care poate circula vagonul.
Vagoanele de calatori carora li s-a prelungit termenul de revizie periodica pot circula in trafic international, conform prevederilor Acordului RIC.
Termenul de revizie periodica pentru vagoane de calatori si vagoane de serviciu de ecartament normal este prezentat in Anexa 6.
§. 5. Prelungirea termenului de revizie periodica expirat la vagoanele de marfa
Art. 24. – (1) Mentinerea in circulatie a vagoanelor de marfa prin prelungirea termenului de revizie periodica se face in baza dispozitiei scrise a proprietarului vagonului, dar numai cu acordul OTF care a efectuat inmatricularea vagoanelor.
Prelungirea termenului de revizie periodica se poate face in centre de intretinere, reparare si/sau revizie tehnica a vagoanelor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) sunt autorizate de catre AFER pentru prestarea serviciului „prelungirea termenului de revizie periodica (RP) la vagoanele de marfa”;
b) detin agrement tehnic feroviar eliberat de AFER, pentru acest serviciu.
Prelungirea termenului de revizie periodica la vagoanele de marfa se face cu maximum:
a) 1 luna pentru vagoanele de marfa care circula in regim „SS”;
b) 3, 6 sau 12 luni pentru vagoanele de marfa care circula in regim „S”, conform reglementarilor in vigoare; cand termenul de RP a fost prelungit cu 12 luni inscriptionarea numarului de luni se va face modificand in cartusul de revizie, in prima casuta, termenul de valabilitate al RP din 3 in 4, din 4 in 5, fara a se depasi 6 REV, conform reglementarilor internationale.
In agrementul tehnic feroviar prevazut la alin. (2), lit. b) se va mentiona perioada de prelungire a termenului de revizie periodica in functie de capacitatea unitatii prestatoare de a executa serviciul „prelungirea termenului de revizie periodica la vagoanele de marfa”.
La prelungirea termenului de revizie periodica la vagoanele de marfa, indiferent de perioada pe care aceasta se face, se executa controlul ultrasonic complet al osiilor montate.
Prelungirea termenului de revizie periodica se face conform reglementarilor specifice de efectuare a prelungirii reviziei periodice, elaborate de catre AFER si cuprinde urmatoarele categorii de lucrari obligatorii:
a) efectuarea controlului ultrasonic complet la osiile montate cu osia montata dezlegata de la vehicul si cutiile de osie demontate;
b) verificarea incadrarii in prevederile prezentelor instructiuni a uzurilor pieselor si subansamblurilor, precum si remedierea defectiunilor constatate;
c) ungerea cu desfacere a cutiilor de osie pe cuzineti la vagoanele echipate cu astfel de cutii de osie.
Verificarea starii tehnice a vagoanelor la care se prelungeste termenul de revizie periodica se face de catre o comisie constituita din:
a) conducatorul CIRRTV sau inlocuitorul acestuia;
b) maistru de atelier, sef tura vagoane sau instructor vagoane, dupa caz;
c) revizor tehnic vagoane.
Durata de prelungire a termenului de revizie periodica la vagoanele de marfa se exprima in luni si se inscriptioneaza in cadrul inscriptiei de revizie periodica, sub forma de +nM, in care „n” reprezinta numarul lunilor, conform Anexei 5.
Pe lonjeronul vagonului, langa inscriptia reviziei periodice, se inscriptioneaza descifrabil data si initialele CIRRTV care a executat prelungirea termenului de revizie periodica. Inscriptionarea se efectueaza conform reglementarilor specifice in vigoare.
Vagoanele de marfa la care termenul de revizie periodica s-a prelungit, indiferent de perioada sau regimul de circulatie, nu se incarca cu marfuri destinate exportului.
CAPITOLUL IV
Sectiunea 1
Sisteme de franare admise
Art. 25. In circulatia trenurilor sunt admise urmatoarele sisteme de franare:
a) franarea automata, cand procentul de masa franata se realizeaza cu frana cu aer comprimat;
b) franarea mixta, cand pe langa franarea automata se folosesc si frane de mana, trenul avand conducta generala de aer pe toata lungimea sa, in aceasta situatie vagoanele fiind insotite de agenti;
c) franarea combinata, cand pe langa frana automata se foloseste suplimentar si frana electrica a vehiculelor feroviare motoare;
d) franarea electromagnetica a vehiculelor feroviare motoare;
e) franarea hidrodinamica a vehiculelor feroviare motoare.
Franarea automata este obligatorie la toate trenurile.
Franarea mixta se admite numai cand nu se realizeaza procentul de masa franata cu frane automate, la trenurile la care frana automata s-a defectat partial in parcurs.
Franarea combinata se foloseste la trenurile remorcate cu vehicule feroviare motoare prevazute cu frana electrica.
Franarea electromagnetica se foloseste suplimentar in situatii de urgenta, in care se impune reducerea drumului de franare.
Franarea hidrodinamica se foloseste numai pentru reducerea vitezei trenului, independent sau concomitent cu alte tipuri de frane.
In compunerea trenurilor de calatori sunt admise numai vagoane cu frana cu actiune rapida si vagoane cu frana echipate cu schimbator de regim „marfa - persoane” (G-P), „marfa - persoane - rapid” (G-P-R), „persoane - rapid” (P-R), „marfa - persoane - rapid - magnetica” (G-P-R-Mg) sau „persoane - rapid - magnetica” (P-R-Mg), iar manerul schimbatorului de regim trebuie sa fie asezat in pozitie corespunzatoare trenului remorcat.
Cand in compunerea trenului de calatori intra si vagoane cu frana cu actiune inceata, fara schimbator de regim „G-P”, franele automate ale acestora se izoleaza, aceste vehicule ramanand numai cu conducta generala de trecere.
In compunerea trenurilor de marfa se admit atat frane cu actiune rapida (G-P), cat si frane cu actiune inceata (G).
In cazul de la alin. (9) toate franele de tipul predominant, cu care se realizeaza tonajul franat real mai mare, vor fi facute active, iar cele de tipul nepredominant se vor izola, avandu-se in vedere ca acestea sa fie intercalate in compunerea trenurilor cat mai uniform.
Manerul triplelor valve cu actiune rapida, tip Westinghouse, se manipuleaza in pozitia de franare de serviciu.
La manevra sunt utilizate urmatoarele sisteme de franare:
a) franarea manuala, folosindu-se frane de mana;
b) franarea mixta, folosindu-se frane de mana si frane automate, cand nu se asigura procentul de masa franata cu franele active de mana;
c) franarea automata, la manevrarea trenurilor sau a grupelor de vagoane la care s-a facut proba franei sau numai verificarea functionarii franelor automate la vagoanele care trebuie sa asigure procentul de masa franata necesar;
d) franarea cu frana de cale;
e) franarea cu saboti de mana.
In cazul prevazut la alin. (12) lit. b) se verifica functionarea franelor automate in actiune, printr-o franare de serviciu urmata de verificarea strangerii si slabirii acestor frane de catre conducatorul manevrei sau un agent autorizat din partida de manevra; franele de mana active trebuie sa asigure franarea vagoanelor care nu se vor frana automat.
§. 1. Frana activa
Art. 26. - (1) Un vehicul feroviar din compunerea trenului se considera:
a) cu frana automata activa, cand frana automata este in stare corespunzatoare de functionare si este in actiune;
b) cu frana de mana activa, cand aceasta este in stare corespunzatoare de functionare si daca este deservita de agent autorizat.
Daca sunt indeplinite concomitent conditiile prevazute la alin. (1), vehiculul se considera cu frana activa.
Exceptie de la prevederile alin. (2) o constituie trenurile de marfa in compunerea carora intra vehicule feroviare echipate atat cu frana cu actiune rapida cat si vehicule feroviare echipate cu frana cu actiune inceata, care nu permit schimbarea regimului de franare, caz in care se procedeaza conform art. 25, alin. (8) din prezentele instructiuni, precum si vagoanele incarcate cu marfuri periculoase din categoria explozibililor a caror frana automata trebuie sa fie izolata si manerul robinetului de izolare sigilat.
Franele de mana si de tintuire in stare corespunzatoare de functionare ale vehiculelor feroviare, trebuie sa asigure mentinerea pe loc a trenului pe panta caracteristica a sectiei de circulatie. Cand franele de mana nu sunt suficiente, diferenta se completeaza cu saboti de mana.
Toate franele automate in stare corespunzatoare de functionare ale vehiculelor feroviare care intra in compunerea unui tren, trebuie puse in actiune.
Sectiunea a 2-a
Masa franata a unui vehicul feroviar
Art. 27. – (1) Masa franata a unui vehicul feroviar dotat cu echipamente de frana reprezinta o marime care caracterizeaza capacitatea de franare a vehiculului.
Masa franata se exprima in tone si se stabileste pentru fiecare tip de vehicul feroviar la constructie, la reparatia capitala - denumita in continuare RK - sau la modernizare.
§. 2. Masa franata la vagoanele de calatori in cazul franarii automate
Art. 28. - (1) La vagoanele pe doua osii masa franata este egala cu tara, indiferent daca vagonul este gol sau incarcat.
La vagoanele pe patru sau mai multe osii care nu sunt echipate cu schimbator de regim „G-P”, „G-P-R”, „P-R”, „G-P-R-Mg”, indiferent daca vagonul este gol sau incarcat, masa franata este egala cu tara.
La vagoanele pe patru sau mai multe osii echipate cu schimbator de regim „G-P”, „G-P-R”, „P-R”, „G-P-R-Mg”, indiferent daca vagonul este gol sau incarcat, masa franata este egala cu:
a) cifra indicata in dreptul literei G, cand vagonul circula in tren de marfa si manerul schimbatorului de regim este manipulat in pozitia „G”;
b) cifra indicata in dreptul literei P, cand vagonul circula in tren de calatori si manerul schimbatorului de regim este manipulat in pozitia „P”;
c) cifra marcata cu alb, sau indicata in dreptul literei R incadrata in chenar, cand vagonul circula in tren de calatori si manerul schimbatorului de regim este manipulat in pozitia „R”, iar acceleratorul de franare nu este in actiune;
d) cifra indicata in dreptul literei R, neincadrata in chenar sau cifra marcata cu rosu intr-un dreptunghi de culoare alba, cand vagonul circula in tren de calatori, manerul schimbatorului de regim este manipulat in pozitia „R” si acceleratorul de franare este in actiune;
e) cifra indicata in dreptul inscriptiei Mg, cand vagonul circula in tren de calatori si manerul schimbatorului de regim este manipulat in pozitia „Mg”.
La vagoanele echipate cu frana proportionala cu incarcatura, cand pe peretii laterali ai vagonului este inscriptionata numai masa franata maxima a vagonului, masa franata este egala cu:
a) tara, cand vagonul este gol;
b) tara plus incarcatura, cand vagonul este incarcat, fara depasirea valorii maxime a masei franate inscrisa pe vagon.
La vagoanele etajate individuale seria 2626, masele franate exprimate in tone, pentru situatia vagonului „gol” sau „incarcat”, pentru fiecare boghiu, sunt inscriptionate pe peretii laterali ai vagonului in dreptul boghiurilor, masa franata totala a vagonului obtinandu-se prin insumarea maselor franate ale ambelor boghiuri.
La vagoanele etajate seria 2647 inzestrate cu schimbator de regim „marfa - persoane” (G-P), indiferent daca vagonul este gol sau incarcat, masa franata este egala cu:
a) cifra indicata in dreptul literei G, cand vagonul circula in tren de marfa si manerul schimbatorului de regim este manipulat in pozitia „G”;
b) cifra indicata in dreptul literei P, cand vagonul circula in tren de calatori si manerul schimbatorului de regim este manipulat in pozitia „P”.
La trenurile etajate masa franata pentru situatiile „gol” si „incarcat” se obtine prin insumarea maselor franate ale tuturor boghiurilor cu frana automata activa care sunt inscriptionate pe peretii laterali ai vagoanelor, in dreptul boghiurilor.
In cazul defectarii franei automate a unui boghiu, masa franata a acestuia se va scadea din masa franata totala a trenului etajat, iar frana boghiului in cauza se izoleaza.
§. 3. Masa franata la vagoanele de calatori in cazul franarii manuale
Art. 29. - (1) Valoarea masei franate cu frana de mana la vagoanele de calatori este de regula inscrisa pe vagon.
Cand valoarea masei franate nu este inscrisa pe vagon, aceasta este egala cu:
a) tara, cand frana de mana actioneaza pe toate rotile vagonului, cu conditia ca masa franata sa nu depaseasca valoarea de 15 t;
b) tara care revine unui boghiu, cand frana de mana actioneaza pe un boghiu, cu conditia ca masa franata sa nu depaseasca valoarea de 15 t.
Art. 30. - (1) La vagoanele care nu sunt echipate cu schimbator de regim „gol - incarcat”, indiferent daca vagonul este gol sau incarcat, masa franata este egala cu tara.
La vagoanele echipate cu schimbator de regim „gol - incarcat” cu o singura pozitie pentru „incarcat”, masa franata este egala cu:
a) valoarea inscrisa in partea stanga de sus a tablitei schimbatorului de regim „gol - incarcat” cand vagonul este gol, respectiv incarcat, dar masa lui totala este sub valoarea masei de comutare, manerul schimbatorului de regim manipulandu-se in pozitia „gol”;
b) valoarea inscrisa in partea dreapta de sus a tablitei schimbatorului de regim „gol - incarcat” cand vagonul este incarcat, dar masa lui totala este egala sau mai mare decat masa de comutare, manerul schimbatorului de regim manipulandu-se in pozitia „incarcat”.
La vagoanele echipate cu schimbator de regim „gol - incarcat” cu mai multe pozitii pentru „incarcat”, masa franata este egala cu:
a) valoarea inscrisa in partea stanga de sus a tablitei schimbatorului de regim „gol - incarcat”, de deasupra inscriptiei „gol”, cand vagonul este gol sau incarcat, dar masa lui totala este sub valoarea celei mai mici dintre masele de comutare, manerul schimbatorului de regim fiind asezat in pozitia „gol”;
b) valoarea inscrisa in partea dreapta de sus a tablitei schimbatorului de regim „gol - incarcat” asezat in pozitie corespunzatoare, trecuta deasupra inscriptiei „1/2 incarcat”, respectiv „incarcat”, cand vagonul este incarcat, dar masa lui totala este egala sau mai mare decat una din masele de comutare si manerul schimbatorului de regim este asezat in pozitia „1/2 incarcat” sau „incarcat”, astfel ca indicatorul de la partea inferioara a manerului schimbatorului de regim sa arate masa de comutare respectiva.
La vagoanele echipate cu frana proportionala cu incarcatura, la care masa franata maxima impreuna cu tipul sistemului de franare sunt inscrise pe vagon intr-un chenar, masa franata este egala cu:
a) tara, cand vagonul este gol;
b) tara plus incarcatura, cand vagonul este incarcat, cu conditia ca aceasta sa nu depaseasca valoarea masei franate maxime inscrisa pe vagon;
c) valoarea masei franate maxime inscrisa pe vagon, cand vagonul este incarcat dar masa totala a lui este egala sau mai mare decat valoarea masei franate maxime inscrisa pe vagon.
La vagoanele de marfa echipate cu dispozitiv de comanda automata a schimbatorului de regim „gol-incarcat”, la care valorile maselor franate corespunzatoare pozitiilor „gol-incarcat” si de comutare sunt inscrise intr-un chenar, in apropierea inscriptiei referitoare la tipul sistemului de franare, masa franata este egala cu:
a) valoarea masei inscrise in partea stanga de sus a chenarului, corespunzatoare starii goale a vagonului, cand vagonul este gol sau incarcat, dar valoarea masei totale a lui este sub valoarea masei de comutare inscrisa in partea de mijloc-jos a chenarului;
b) valoarea masei inscrise in partea dreapta de sus a chenarului, corespunzatoare starii incarcate a vagonului, cand vagonul este incarcat, dar valoarea masei totale a lui este egala sau mai mare decat valoarea masei de comutare inscrisa in partea de mijloc-jos a chenarului.
§. 5. Masa franata la vagoanele de marfa in cazul utilizarii franei de mana sau de tintuire
Art. 31. - (1) La vagoanele care nu sunt echipate cu schimbator de regim „gol - incarcat” si masa franata este inscrisa pe vagon, indiferent daca vagonul este gol sau incarcat, aceasta este egala cu valoarea inscrisa pe vagon.
La vagoanele echipate cu schimbator de regim „gol - incarcat” si masa franata nu este inscrisa pe vagon, aceasta este egala cu:
a) 20 t cand vagonul este gol, cu conditia ca tara sa nu depaseasca aceasta valoare;
b) 20 t cand vagonul este incarcat, cu conditia ca tara plus incarcatura sa nu depaseasca aceasta valoare.
La vagoanele echipate cu schimbator de regim „gol - incarcat” si masa franata este inscrisa pe vagon, aceasta este egala cu cifrele inscrise in chenarul alb (in cazul franei de mana) sau in chenarul rosu (in cazul franei de tintuire).
La vagoanele transpuse sau de cale larga masa franata este egala cu:
a) 10 tone cand vagonul este gol;
b) 15 tone cand vagonul este incarcat.
In cazul cand nu se realizeaza strangerea tuturor sabotilor pe rotile vagonului prin strangerea franelor de mana, frana de mana respectiva se considera defecta si nu se ia in calculul franarii pentru mentinerea pe loc a trenului.
In cazul in care franele de mana si de tintuire nu sunt suficiente pentru asigurarea mentinerii pe loc a trenului, se admite ca diferenta pana la tonajul necesar de franat sa se completeze cu saboti de mana, avand in vedere ca un sabot echivaleaza cu 10 tone de masa franata.
§. 6. Masa franata pentru automotoare, remorci de automotor si rame electrice
Art. 32. - (1) Cand masa franata nu este inscrisa pe cutia automotorului, remorcilor de automotor si ramei electrice, masa franata se stabileste astfel:
a) la automotoare, in cazul franarii automate se ia valoarea masei franate din reglementarile specifice in vigoare, iar in cazul franarii manuale se stabileste in acelasi mod ca si la vagoanele de calatori;
b) la remorcile de automotor si la ramele electrice, masa franata atat pentru franarea automata cat si pentru franarea manuala, se stabileste in acelasi mod ca si la vagoanele de calatori.
Cand masa franata este inscrisa pe cutia automotorului, a remorcii de automotor sau a ramei electrice, masa franata atat pentru franarea automata cat si pentru cea manuala este egala cu valoarea inscrisa pe cutia vehiculului respectiv, in dreptul literei de la schimbatorul de regim „G-P”, „G-P-R”, „P-R+Mg”, care indica regimul in care circula vehiculul respectiv.
Tonajul franat real si tonajul necesar de franat al unui tren
Art. 33. - (1) Tonajul franat real al unui tren este suma maselor franate, exprimate in tone, ale tuturor vehiculelor echipate cu frana automata activa care intra in compunerea trenului, fara locomotivele in actiune.
Tonajul necesar de franat este tonajul minim care trebuie sa fie franat la un tren pentru realizarea procentului de masa franata stabilit si se calculeaza cu formula:
tonajul trenului x procentul de masa franata stabilit
tonajul necesar de franat = -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -------
La stabilirea tonajului necesar de franat si a tonajului franat real la trenurile de calatori, se va lua in calcul si numarul de vagoane, exprimat in osii, ce pot fi incalzite in functie de sursa de energie, conform Anexei 7.
La orice tren, tonajul franat real trebuie sa fie mai mare sau cel putin egal cu tonajul necesar de franat
Procentul de masa franata in circulatia trenurilor
Art. 34. - (1) Procentul de masa franata reprezinta masa exprimata in tone necesara a fi franata ce revine fiecarei 100 tone din masa bruta a trenului, pentru asigurarea opririi trenului pe drumul de franare stabilit.
Pentru determinarea procentului de masa franata minim admis care trebuie asigurat fiecarui tren, se utilizeaza tabelele de franare din reglementarile specifice in vigoare.
Pentru un anumit drum de franare procentul de masa franata de la alin. (2) depinde de panta caracteristica, de viteza trenului si de tipul franei.
Procentul de masa franata minim admis asigura oprirea trenului pe distanta corespunzatoare drumului de franare la panta caracteristica si la viteza stabilita, numai din momentul trecerii manerului robinetului mecanicului in pozitia de franare rapida.
Procentul de masa franata minim admis stabilit pentru fiecare tren, trebuie sa fie mentionat in livretul cu mersul acestuia.
Se interzice indrumarea trenurilor din statiile de formare, precum si din statiile din parcurs, unde compunerea trenurilor se modifica, daca nu au asigurate cel putin procentele de masa franata prevazute in livretele de mers pe intreaga distanta de circulatie a trenului.
Procentul de masa franata la trenurile cu boghiuri sau vagoane speciale pentru transportul panourilor la lucrarile de linii, va fi cel corespunzator vitezei maxime de circulatie si pantei caracteristice celei mai mari de pe portiunea de linie pe care circula trenul, prevazut in reglementarile specifice in vigoare.
Procentul real de masa franata al trenului se calculeaza cu formula:
tonajul franat real
Procentul real de masa franata = ----- ----- --------- ----- ------ x 100
tonajul trenului
§. 9. Procentul de masa franata la manevra
Art. 35. Indiferent de sistemul de franare utilizat la manevra, in toate cazurile trebuie sa se asigure procentul de masa franata corespunzator spatiului rezervat manevrei, declivitatii liniei pe care se executa manevra, vitezei maxime admise si conditiilor locale prevazute in PTE.
In cazul franarii manuale si franarii mixte, se actioneaza in primul rand franele de mana ale vagoanelor incarcate, manerele schimbatoarelor de regim „gol-incarcat” de la vagoanele cu frane automate active se manipuleaza in pozitia corespunzatoare starii de incarcare a vagonului, iar schimbatoarele de regim „G-P”, „G-P-R” sau „G-P-R-Mg” se vor manipula in pozitia „G'.
Tonajul maxim cu care se executa manevra, procentul de masa franata care trebuie asigurat convoiului de manevra, precum si modul cum se realizeaza acestea se stabilesc in PTE.
§. 10. Drumul de franare
Art. 36. - (1) Drumul de franare este drumul parcurs de tren din momentul manipularii manerului robinetului mecanicului in pozitia de franare rapida, de la viteza maxima prevazuta in livret, pana la oprirea completa a trenului.
Pe pantele mari prevazute in Anexa 3, in cazul trenurilor care au in compunere vagoane echipate cu instalatii de frana proportionala cu incarcatura, la stabilirea procentului de masa franata se folosesc prevederile din reglementarile specifice in vigoare.
Sectiile de circulatie pe care
vitezele maxime sunt stabilite pentru drumul de franare de
Pentru franarile de serviciu, distanta pe care se opreste trenul este mai mare decat drumul de franare corespunzator vitezei maxime din livret si este determinata de situatia concreta a fiecarui tren, depinzand de viteza efectiva in momentul actionarii franei, de profilul liniei - panta, rampa -, de procentul de masa franata, tipul franei, compunerea trenului si conditiile atmosferice.
Sectiunea a 3-a
Repartizarea franelor active la trenurile de marfa si deservirea lor de catre agenti
Art. 37. - (1) Vagoanele cu frana automata activa, precum si cele cu frana de mana activa trebuie sa fie aranjate in corpul trenului cat mai uniform.
In trenurile de marfa nu trebuie sa se gaseasca unul sau mai multe grupuri de vagoane numai cu conducta de trecere, fiecare grup cu un numar total de osii mai mare de:
a) 12 osii, intre locomotiva si primul vagon cu frana automata activa, precum si in corpul trenului, intre doua vagoane cu frana automata activa, pentru trenurile de marfa indiferent de rangul in care s-a prevazut sa circule;
b) 4 osii inaintea ultimelor 3 vagoane din tren care trebuie sa aiba frane automate active, pentru trenurile de marfa care nu circula in rangul VII adica trenuri de marfa care urmeaza sa manevreze pe sectie (locale), trenuri convoaie de manevra (in complexe feroviare), trenuri de serviciu, locomotive izolate;
c) 4 osii inaintea vagonului de semnal, pentru trenurile de marfa prevazute sa circule in rangul VII, numai daca sunt deservite de cel putin un agent cu atributii pentru mentinerea pe loc a trenului cu frane de mana si pentru asigurarea vagoanelor contra fugirii.
Toate trenurile de marfa deservite de agenti la urma vor avea vagon de semnal cu ghereta de frana corespunzatoare in care va lua loc agentul.
Sectiunea a 4-a
Art. 38. - (1) Ultimul vagon al fiecarui tren, numit vagon de semnal, trebuie sa fie echipat cu frana activa, semnal de alarma in stare corespunzatoare de functionare si sa fie semnalizat conform prevederilor Regulamentului de semnalizare CFR.
In cazul trenurilor mixte si de marfa, ultimul vagon din tren trebuie sa fie dotat si cu ghereta de frana, daca are agent la urma trenului.
La trenurile convoaie de manevra prevazute in livretele de mers sa circule pe toata distanta cu locomotiva impingatoare legata la tren si frana, se admite ca acestea sa circule fara vagon de semnal.
Daca trenul isi schimba in parcurs sensul de mers, acesta trebuie sa aiba la ambele capete cate un vagon care sa indeplineasca conditiile impuse vagonului de semnal.
La trenurile de marfa, dupa vagonul de semnal se poate atasa un singur vehicul feroviar cu cel mult 6 osii sau doua vehicule feroviare legate intre ele prin incarcatura comuna sau prin bare de prelungire, insa cel mult 8 osii, care nu corespund conditiilor tehnice ca sa poata circula in corpul trenului.
Procentul real de masa franata stabilit dupa atasarea vehiculelor feroviare de la alin. (5), trebuie sa fie cel putin egal cu procentul de masa franata din livretul de mers pentru trenul respectiv.
Vagoanele atasate dupa ultimul vagon al trenului trebuie sa asigure mentinerea pe loc a lor pentru panta caracteristica de pe sectia respectiva, prin strangerea franelor de mana proprii.
La trenurile de marfa care circula fara agent la urma, se admite ca ultimul vagon sa nu fie echipat cu semnal de alarma.
Sectiunea a 5-a
Cuplarea, legarea si dezlegarea vehiculelor feroviare motoare
la si de la tren si a vehiculelor feroviare remorcate intre ele
Art. 39. - (1) Cuplarea vehiculelor motoare la trenurile de calatori, mixte sau la vagoane ocupate cu oameni se executa pe baza semnalelor date de catre un agent al trenului sau un alt agent al OTF.
Cuplarea vehiculelor motoare la trenuri se executa cu deosebita atentie in scopul evitarii tamponarii trenului de catre vehiculul feroviar motor.
Daca trenul la care urmeaza sa se cupleze vehiculul feroviar motor este acoperit cu discuri rosii, mecanicul va opri vehiculul motor in fata discului si va cupla la tren numai dupa ridicarea acestuia de catre agentul OTF.
In toate cazurile cand trebuie cuplat la
tren, vehiculul feroviar motor va fi oprit cu cel putin
Legarea vehiculelor motoare la trenuri sau intre ele, - indiferent de tipul acestora: locomotive cu vagon WIT sau fara, automotoare -, precum si dezlegarea lor se executa de catre personalul OTF.
Dupa legarea la tren a locomotivei si asigurarea ei contra fugirii, mecanicul verifica daca legarea acesteia de primul vehicul remorcat din tren s-a executat regulamentar, astfel:
a) cupla locomotivei este activa si stransa cu 1-2 rotatii dupa atingerea discurilor tampoanelor la trenurile de calatori, iar la trenurile de marfa pana la atingerea discurilor tampoanelor; cupla ramasa libera trebuie pusa in carligul de repaus, iar daca acesta lipseste, se va scurta prin insurubare completa;
b) tuburile de aer sunt cuplate etans si robinetele frontale de aer deschise;
c) la trenurile de calatori incalzite cu abur, tubul de abur este cuplat etans si cupla electrica este asigurata;
d) la trenurile cu incalzire electrica, conducta generala de inalta tensiune a trenului a fost legata la vehiculul feroviar motor conform prevederilor din reglementarile specifice. Legarea conductei generale de inalta tensiune a trenului la locomotiva de remorcare se executa in tot timpul anului, indiferent de perioada de incalzire, pentru asigurarea tensiunii de 1500 V necesara functionarii instalatiilor de climatizare, precum si alimentarii surselor de producere a tensiunilor pentru serviciile auxiliare cu care sunt dotate vagoanele;
e)
diferenta de
inaltime intre centrele tampoanelor sa nu fie mai mare de
Legarea vehiculelor feroviare echipate cu cupla automata cu vehicule feroviare echipate cu cuple cu surub, se efectueaza printr-un dispozitiv de cuplare numit cupla mixta de tractiune, caz in care ambele vehicule legate trebuie sa fie prevazute cu tampoane; exceptie fac automotoarele echipate cu cupla automata.
Legarea intre locomotive si vagoanele de calatori transpuse echipate cu cupla cu surub se efectueaza dublu, activandu-se ambele cuple, trecand latul cuplei locomotivei printre eclisele cuplei vagonului transpus. In cazul in care latul cuplei nu poate fi introdus printre eclise, legarea se efectueaza numai cu cupla locomotivei.
Legarea si dezlegarea locomotivelor intre ele se face de catre mecanicul ajutor. Legarea se face de catre mecanicul ajutor al locomotivei care stationeaza, iar dezlegarea se face de mecanicul ajutor de la locomotiva care se detaseaza. Legarea si dezlegarea locomotivelor intre ele, cand sunt deservite numai de mecanic, se face de un agent autorizat al OTF.
Dezlegarea locomotivei de la tren se face din ordinul IDM, transmis direct prin instalatii de telecomunicatii sau printr-un agent autorizat al OTF si numai dupa ce garnitura a fost asigurata contra fugirii. Inainte de dezlegarea locomotivei de la tren, mecanicul va da semnalul „Strange frana” cu fluierul locomotivei, atat la trenurile de calatori, cat si la trenurile de marfa.
Personalul care efectueaza dezlegarea locomotivei impingatoare legata la tren si frana va pune in carligul de tractiune al vagonului de semnal latul cuplei acestui vagon, semiacuplarile de aer in suporturile respective si va semnaliza regulamentar trenul.
Cuplarea sau decuplarea fisei electrice de inalta tensiune a trenului la si respectiv de la priza de incalzire tren a locomotivei de remorcare, se executa cu respectarea normelor de securitate si protectie a muncii in vigoare.
La trenurile de calatori remorcate cu locomotive electrice, legarea si dezlegarea cuplelor la vagoane se executa de catre agentul OTF, numai dupa ce revizorul tehnic de vagoane sau in lipsa acestuia seful de tren, care executa legarea, respectiv dezlegarea fiselor electrice a primit de la mecanicul de locomotiva maneta inversorului de mers, maneta de incalzire si cheia de la cupla electrica si a confirmat verbal ca a fost deconectata conducta generala de inalta tensiune a trenului si intrerupta la locul unde trebuie sa se execute legarea sau dezlegarea vagoanelor.
La trenurile remorcate cu locomotive de tipul LDE 2100 CP, DHE sau GM, legarea si dezlegarea cuplelor la vagoane se executa de catre agentul OTF numai dupa ce revizorul tehnic de vagoane, electricianul de vagoane sau in lipsa acestora seful de tren, care executa legarea, respectiv dezlegarea fiselor electrice a primit de la mecanicul de locomotiva cheia de incalzire tren, cheia de la cupla electrica si cheia de pupitru si a confirmat verbal ca a fost deconectata conducta generala de inalta tensiune a trenului si intrerupta la locul unde trebuie sa se execute legarea sau dezlegarea vagoanelor.
Cele trei chei prevazute la alin. (13) si (14) vor fi pastrate de catre revizorul tehnic de vagoane, electricianul de vagoane sau seful de tren asupra sa, pe toata durata conectarii, respectiv deconectarii fiselor electrice de inalta tensiune, dupa care vor fi inapoiate mecanicului de locomotiva.
In cazul in care apar defectiuni la instalatiile electrice ale vagoanelor cu ocazia cuplarii fiselor electrice de inalta tensiune, inainte de remedierea defectelor se va proceda conform alin. (12), (13), (14) si (15).
Legarea si dezlegarea vagoanelor intre ele se executa de catre agentii autorizati ai OTF.
La legarea vagoanelor din trenurile de marfa si mixte, cupla in functiune a aparatului de tractiune trebuie sa fie stransa pana la atingerea discurilor tampoanelor.
La legarea vagoanelor din trenurile de calatori, cupla in functiune a aparatului de tractiune trebuie sa fie stransa cu inca 1-2 rotatii dupa atingerea discurilor tampoanelor; cupla ramasa libera se pune in carligul de repaus, iar in lipsa acestuia se va scurta prin insurubare completa, cu exceptia cuplei de la vagonul de semnal care va fi pusa in carligul de tractiune al acestui vagon.
In toate cazurile, agentul autorizat care a efectuat legarea vehiculelor feroviare din compunerea unui tren, va egaliza cuplele de la aceste vehicule feroviare.
Raspunderea pentru legarea corecta si starea tehnica a aparatelor de legare si de tractiune ale vehiculelor feroviare din compunerea oricarui tren revine:
a) mecanicului de locomotiva, pentru legarea vehiculului feroviar motor de primul vehicul remorcat si pentru starea tehnica a aparatelor de legare si de tractiune ale vehiculului feroviar motor;
b) agentului autorizat al OTF, pentru legarea pe care a efectuat-o vehiculelor feroviare remorcate din tren;
c) revizorului tehnic de vagoane, pentru starea tehnica a aparatelor de legare si de tractiune ale vagoanelor din tren.
In cazul in care revizorul tehnic de vagoane constata ca trenul este legat necorespunzator, va aviza in scris personalul prevazut la alin. (21) pct. b) pentru efectuarea legarii corespunzatoare.
CAPITOLUL V
PROBELE DE FRANE LA TRENURI
Art. 40. – (1) Probele de frana ce se executa la trenuri sunt:
a) proba completa;
b) proba partiala;
c) proba de continuitate.
Probele de frana la trenuri se executa:
a) in statiile cu revizori tehnici de vagoane, de catre acestia;
b) in statiile unde nu sunt revizori tehnici de vagoane, de catre agenti autorizati pentru efectuarea probelor de frana, apartinand OTF.
Probele franelor la automotoarele care circula fara calatori, cu sau fara remorci, se executa de catre mecanicii respectivi, exceptand cazul cand circula in regim simplificat, iar la trenurile formate din convoaie de locomotive in stare de serviciu, de catre mecanicul celei de a doua locomotive.
La trenurile compuse din convoaie de locomotive care nu sunt in actiune, probele franelor se executa de cel de al doilea agent autorizat de pe locomotiva care remorca trenul.
In timpul executarii probelor de frana se interzice mecanicului de locomotiva sa paraseasca postul de conducere si sa aiba alte preocupari in afara celor legate de urmarirea pe aparatele de bord ale locomotivei a operatiilor legate de proba franei.
Probele de frana la automotoare si remorci de automotor din seria 790 si DESIRO, se executa conform reglementarilor specifice in vigoare.
Sectiunea 1
Art. 41. - Proba completa consta din verificarea functionarii franelor automate si de mana la toate vehiculele feroviare remorcate din compunerea unui tren.
Cazurile in care se executa proba completa
Art. 42. - Proba completa este obligatorie la toate trenurile in urmatoarele cazuri:
a) in statiile de compunere a trenurilor;
b) in statiile premergatoare statiilor varf de panta, pentru trenurile de marfa conform art. 10 alin. (2) din prezentele instructiuni;
c) cand trenul a fost oprit in statie, pe timp de iarna, mai mult de 1 ora, la o temperatura sub -15° C, proba executandu-se pe baza dispozitiei date de IDM prin ordin de circulatie;
d) dupa atasarea locomotivei de remorcare la un tren care a stationat intr-o statie, mai mult de 3 ore fara locomotiva, indiferent de temperatura;
e) la depasiri de semnale fixe de circulatie care ordona oprirea sau marcilor de siguranta in conditii neinstructionale, indiferent de natura cauzei care a generat evenimentul feroviar respectiv;
f) la cererea mecanicului de locomotiva sau a revizorului tehnic de vagoane, cand acestia constata defectiuni in functionarea franei automate sau efect de franare necorespunzator;
g) la grupe de vehicule feroviare, inaintea atasarii sau introducerii lor in trenuri, in statiile unde exista mijloace tehnice necesare executarii acestei probe;
h) la cererea personalului cu atributii de verificare si control.
§. 2. Mijloace tehnice necesare executarii probei complete
Art. 43. - Proba completa se poate executa cu:
a) locomotiva de remorcare a trenului;
b) automotorul de remorcare;
c) rama electrica;
d) instalatii fixe de aer atestate in acest scop, in statii echipate cu astfel de instalatii;
e) cu o alta locomotiva, diferita de cea de remorcare a trenului, in statii fara instalatie fixa de aer.
Art. 44. - La proba completa se verifica:
a) iesirea aerului prin robinetul frontal de la ultimul vehicul feroviar din compunerea trenului sau a grupului de vehicule feroviare;
b) functionarea semnalului de alarma de la vagonul de semnal numai la trenurile de marfa, in cazul in care vagonul este prevazut cu semnal de alarma;
c) etanseitatea instalatiei de frana a trenului;
d) strangerea franei automate prin intrarea in actiune a pistoanelor cilindrilor de frana si strangerea sabotilor pe bandaje sau a garniturilor de frana pe discuri la vehiculele feroviare echipate cu frana cu disc;
e) slabirea franei automate prin retragerea pistoanelor cilindrilor de frana si indepartarea sabotilor de pe bandaje sau a garniturilor de frana de pe discuri la vehiculele feroviare echipate cu frana cu disc;
f) strangerea si slabirea franelor de mana active necesare asigurarii procentului de masa franata pentru mentinerea pe loc a trenului pe panta caracteristica a sectiei de circulatie, luand in considerare ambele sensuri de mers.
§. 4. Lucrari pregatitoare la proba completa
Art. 45. - (1) In cadrul lucrarilor pregatitoare ale probei complete, revizorii tehnici de vagoane, respectiv agentii autorizati, verifica la toate vehiculele feroviare remorcate din tren, daca:
a) toate semiacuplarile de aer sunt cuplate regulamentar, pe un singur rand, iar cele ramase libere sa fie asezate in suportul de repaus;
b) toate robinetele frontale de aer de la semiacuplarile de aer cuplate sunt deschise, cu exceptia celui de la ultimul vehicul feroviar din tren;
c) toate schimbatoarele de regim „G-P”, „G-P-R”, „P-R”, „G-P-R-Mg” sau „P-R-Mg”, precum si robinetele de izolare sunt asezate in pozitia corespunzatoare, cu exceptia vagoanelor incarcate cu marfuri periculoase din categoria explozibilelor, a caror frana automata trebuie sa fie izolata si manerul robinetului de izolare sigilat;
d) toate franele de mana sunt slabite, cu exceptia celor ale trenurilor care stationeaza pe linii cu o declivitate mai mare de 2 ‰, la care franele de mana se slabesc numai dupa legarea locomotivei la tren si frana si efectuarea probei complete.
La trenurile de calatori lucrarile pregatitoare prevazute la alin. (1) se completeaza cu urmatoarele conditii:
a) schimbatoarele de regim „G - P - R”, „G - P - R - Mg”, „P - R - Mg” sau „P - R” se aseaza in pozitia „R” atunci cand tot trenul este compus din vagoane echipate cu frana automata de mare putere, sau cand in compunerea trenului, la trei vagoane cu frana automata de mare putere, se afla cel mult un vagon cu alt tip de frana fara pozitia „R” la schimbator, cu conditia realizarii procentului de masa franata stabilit in livretul de mers;
b) in trenurile de calatori care circula cu viteze mai mari
de
c) cand in compunerea trenurilor de calatori care circula
cu viteze mai mici de
d) la trenuri automotoare sau rame electrice, indiferent de viteza de circulatie, se poate folosi pozitia „Mg”;
e) in cazul utilizarii sistemului de semnalizare de control al vitezei ETCS sau in cazul sistemului de semnalizare cu trepte multiple de viteza, in trenurile de calatori se pot introduce vagoane cu schimbator de regim G-P-R sau P-R, maneta schimbatorului asezandu-se in pozitia R.
La automotoare si remorci de automotor din seria 790, lucrarile pregatitoare in vederea efectuarii probei complete se vor executa in unitatile de tractiune, in cadrul lucrarilor prevazute in instructiunile de intretinere, deservire si exploatare a trenului automotor.
§. 5. Legarea la tren si frana a vehiculului feroviar motor
Art. 46. - (1) Legarea regulamentara la tren a vehiculului feroviar motor - locomotiva, automotor - se face punand latul cuplei vehiculului feroviar motor in carligul de tractiune al primului vehicul feroviar remorcat din tren.
Dupa legarea regulamentara la tren a vehiculului feroviar motor, conform prevederilor art. 39 din prezentele instructiuni, revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF deschide robinetele frontale de aer ce urmeaza a fi legate pentru a constata emisia aerului, sufland astfel conducta generala de aer a vehiculului feroviar motor.
Suflarea conductei generale de aer a vehiculului feroviar motor se desfasoara in prezenta celui de al doilea agent autorizat de pe locomotiva sau a mecanicului in cazul conducerii simplificate.
Daca in timpul operatiunii de suflare a conductei generale de aer se constata si apa, scurgerea acesteia din instalatia de frana si rezervoarele de aer ale vehiculului feroviar motor se face de catre mecanicul vehiculului feroviar in prezenta revizorului tehnic de vagoane, respectiv agentului autorizat al OTF.
Daca dupa suflarea rezervoarelor de aer ale vehiculului feroviar motor mai exista apa in instalatia de aer a acestuia, atunci acesta nu se leaga la instalatia de frana a trenului.
Dupa efectuarea operatiunilor prevazute la alin. (2), (3) si (4), revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF cupleaza pe un singur rand semiacuplarile de aer ale primului vehicul feroviar remorcat din tren cu semiacuplarile de aer ale vehiculului feroviar motor si deschide robinetele frontale de aer ale celor doua vehicule feroviare in aceeasi ordine, realizand astfel legarea la tren si frana a vehiculului feroviar motor.
§. 6. Alimentarea conductei generale de aer a trenului
Art. 47. - (1) Dupa legarea la tren si frana a vehiculului feroviar motor, revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF care efectueaza proba de frana, solicita mecanicului alimentarea conductei generale de aer a trenului cu aer la presiunea de regim.
La remorcarea cu simpla tractiune mecanicul vehiculului feroviar motor alimenteaza conducta generala de aer, manipuland manerul robinetului mecanicului in pozitie de alimentare si daca este cazul, foloseste in mod repetat pozitia de alimentare cu soc de umplere a robinetului mecanicului, pana cand presiunea in conducta generala ajunge la 4,8 bar, dupa care mentine manerul robinetului mecanicului in pozitia de alimentare.
Daca trenul este remorcat cu multipla tractiune, mecanicul vehiculului feroviar motor din capul trenului alimenteaza conducta generala exclusiv prin manipularea robinetului mecanicului in pozitia a II-a, fara socuri de alimentare in pozitia I.
La remorcarea cu multipla tractiune, mecanicii celorlalte locomotive din capul trenului, contribuie la alimentarea cu aer a conductei generale, mentinand manerul robinetului mecanicului in pozitia a II-a pana la presiunea de 4,8 bar, dupa care manipuleaza manerul robinetului mecanic in pozitie neutra.
In cazul locomotivelor echipate cu robinetul mecanicului tip ST 125, mecanicul alimenteaza conducta generala de aer, manipuland manerul robinetului mecanicului in pozitia I pana cand presiunea in conducta generala de aer ajunge la 4,8 bar, apoi readuce manerul robinetului mecanicului in pozitia a II-a continuand alimentarea conductei generale pana la presiunea de regim in aceasta pozitie.
§. 7. Verificarea iesirii aerului prin robinetul frontal de aer de la ultimul vehicul feroviar remorcat din tren
Art. 48. - (1) Dupa stabilizarea presiunii aerului in conducta generala a trenului la valoarea de 5 bar, respectiv 5,5 bar la trenurile formate numai din vagoane transpuse, revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF care efectueaza proba, verifica iesirea aerului din conducta generala prin robinetul frontal de aer de la ultimul vehicul feroviar remorcat din tren, prin deschiderea acestuia, urmata de montarea manometrului de control si verificarea presiunii aerului la urma trenului, presiune care trebuie sa fie minim de 4,7 bar respectiv 5,1 bar la trenurile formate numai din vagoane transpuse.
Verificarea presiunii aerului de la urma trenului cu manometrul de control este obligatorie indiferent daca proba completa se executa de revizorul tehnic de vagoane sau de agentul autorizat al OTF
Cand proba completa este efectuata de agenti autorizati, manometrul de control utilizat la efectuarea acesteia va fi asigurat de catre OTF care isi desfasoara activitatea pe sectiile respective.
La automotoare si remorci de automotor din seria 790, verificarea iesirii aerului la urma automotorului se face astfel:
a) se stabileste presiunea de 5 bar in conducta generala de aer a automotorului;
b) revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, deschide usita de la capatul din urma al automotorului, pe care este inscriptionat „Maner slabire cupla”;
c) se actioneaza manerul de culoare rosie cu parghie lunga si se verifica iesirea aerului din conducta generala, in acelasi mod in care se verifica continuitatea la un tren format din vagoane clasa obisnuite;
d) verificarea presiunii aerului la urma cuplului motor, se face de la manometrul situat pe pupitrul postului de conducere din capatul de unde s-a verificat continuitatea conductei generale, presiune care trebuie sa fie de minim 4,8 bar, conform instructiunilor de intretinere, deservire si exploatare a trenului automotor.
Verificarea prevazuta la alin. (4) lit. d) se face numai in cazul probei de frana executata de revizorul tehnic de vagoane; pe sectiile cu declivitati mai mari de 15 ‰ aceasta operatie se va executa similar de catre agentii autorizati ai OTF care executa proba completa.
§. 8. Verificarea functionarii semnalului de alarma de la vagonul de semnal
Art. 49. - Functionarea semnalului de alarma de la vagonul de semnal se verifica astfel:
a) se izoleaza conducta generala de aer a vagonului respectiv de conducta generala a trenului, prin inchiderea robinetului frontal la acest vagon, constatandu-se existenta unei emisii continue de aer din conducta generala a trenului prin orificiul de emisie al robinetului frontal inchis;
b) se deschide semnalul de alarma, prin tragere;
c) se verifica existenta si starea garniturii de la capacul semnalului de alarma si functionarea dispozitivului de inchidere;
d) se inchide semnalul de alarma;
e) se redeschide robinetul frontal de aer de la vagonul la care s-a facut proba semnalului de alarma.
§. 9. Verificarea etanseitatii instalatiei de frana a trenului
Art. 50. – (1) Etanseitatea instalatiei de frana a trenului se verifica astfel:
a) se alimenteaza instalatia de frana a trenului la presiunea de regim;
b) se manipuleaza manerul robinetului mecanicului in pozitia a III-a;
c) se asteapta egalizarea presiunii in conducta generala de aer a trenului, timp de 10 secunde, dupa care se urmareste scaderea presiunii de aer din conducta generala; pierderile de aer maxim admise din conducta generala sunt de:
0,2 bar timp de 1 minut la trenurile de calatori;
0,3 bar timp de 1 minut la trenurile de marfa;
0,4 bar timp de 1 minut la trenurile formate numai din vagoane transpuse cand proba de etanseitate se face de la instalatia fixa de aer.
Etanseitatea instalatiei de frana a trenurilor compuse din vagoane de calatori transpuse se va efectua in conformitate cu reglementarile specifice circulatiei acestor trenuri.
La automotoare si remorci de automotor din seria 790, se verifica etanseitatea conductei generale de aer a cuplului automotor, numai de catre mecanic, astfel:
a) se alimenteaza instalatia de frana a cuplului automotor la presiunea de regim de 5 bar;
b) se manipuleaza robinetul mecanicului in pozitia a III-a;
c) se asteapta egalizarea presiunii in conducta generala de aer a cuplului automotor timp de 10 secunde, dupa care se urmareste scaderea presiunii de aer din conducta generala; pierderile de aer maxim admise din conducta generala sunt de 0,2 bar timp de 1 minut, atat in situatiile cu remorca cat si in situatiile fara remorca.
Verificarea etanseitatii la trenurile de marfa formate din vagoane transpuse se va face de catre mecanic, dupa cum urmeaza:
a) se alimenteaza cu aer instalatia de frana a trenului la presiunea de regim, manipulandu-se robinetul KD2 in pozitia a II-a. Trenul se considera alimentat in momentul cind in conducta generala presiunea este de 5,5 bar, iar in rezervorul principal al locomotivei presiunea este de 10 bar;
b) in aceste conditii, compresorul fiind oprit se asteapta egalizarea presiunii in rezervorul principal al locomotivei, presiune care descreste cu 0,4 ÷ 0,5 bar;
c) in continuare se mentine manerul robinetul mecanicului in pozitia a II-a, masurandu-se in cat timp presiunea din rezervorul principal al locomotivei scade cu 0,5 bar. Acest timp este in functie de lungimea trenului si nu trebuie sa fie mai mic de:
70 secunde, pentru trenuri cu pana la 100 osii;
50 secunde, pentru trenuri cu 100 pana la 150 osii;
35 secunde, pentru trenuri cu 150 pana la 200 osii.
§. 10. Verificarea strangerii franei automate la vehicule feroviare echipate cu frana cu saboti
Art. 51. - (1) Dupa verificarea etanseitatii conductei generale, remedierea pierderilor de aer si realimentarea conductei generale la presiunea de 5 bar, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, da semnalul „Strange frana automata”, iar mecanicul da semnalul „Strange frana” cu fluierul locomotivei, numai la trenurile de marfa si executa o franare de serviciu, cu o scadere a presiunii de 0,6 ÷ 0,7 bar.
La automotoare si remorci de automotor din seria 790, dupa verificarea etanseitatii conductei generale, remedierea pierderilor de aer de catre personalul de tractiune si realimentarea conductei generale la presiunea de 5 bar, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF da semnalul „Strange frana”, la care mecanicul executa o franare de serviciu manipuland manerul robinetului mecanicului ST 125 din pozitia a II-a in pozitia a IV-a cu o scadere de presiune de 0,8 bar, in conformitate cu instructiunile de intretinere, deservire si exploatare a trenului automotor.
La automotoare si remorci de automotor din seria 790, dupa efectuarea franarii de serviciu in conditiile precizate la alin. (2), mecanicul manipuleaza manerul robinetului in pozitia a III-a, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF verificand intrarea in actiune a franelor prin deplasarea cursorului de culoare rosie la ferestrele indicatorului lateral „Frana stransa - frana slabita” de pe cutia automotorului, in pozitia „Frana stransa”.
Dupa efectuarea franarii de serviciu, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, verifica strangerea sabotilor pe suprafetele de rulare ale rotilor prin impingere cu ciocanul, cel putin a uni sabot la fiecare osie..
Daca se constata frane automate active slabite, acestea se noteaza fara a se face interventii la ele.
§. 11. Verificarea slabirii franei automate la vehicule feroviare echipate cu frana cu saboti
Art. 52. - (1) Dupa verificarea strangerii franelor automate revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, da semnalul „Slabeste frana automata”, iar mecanicul alimenteaza conducta generala la presiunea de 5 bar, respectiv 5,5 bar la trenurile formate numai din vagoane transpuse si numai la trenurile de marfa da semnalul „Slabeste frana” cu fluierul locomotivei.
La trenurile de marfa lungi avand intre 160 ÷ 200 osii, alimentarea conductei generale de aer la presiunea de 5 bar trebuie facuta in pozitia de alimentare a robinetului mecanicului; daca aceasta nu se poate face, mecanicul va utiliza pozitia de alimentare cu soc de umplere a robinetului pana cand presiunea in conducta generala se stabilizeaza la valoarea de 4,8 bar, dupa care manipuleaza manerul robinetului mecanicului in pozitia de alimentare pana la presiunea de 5 bar.
Dupa semnalul „Slabeste frana” dat de mecanic cu fluierul locomotivei, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, verifica indepartarea sabotilor de pe suprafetele de rulare ale rotilor prin impingere cu ciocanul, cel putin a unui sabot la fiecare osie.
Daca la verificarea slabirii se constata frane automate stranse, acestea se noteaza fara a se face interventii la ele.
La automotoare si remorci de automotor din seria 790, dupa verificarea strangerii franei automate, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF da semnalul „Slabeste frana”, la care mecanicul alimenteaza conducta generala la presiunea de 5 bar prin manipularea manerului robinetului din pozitia a III-a in pozitia a II-a.
La automotoare si remorci de automotor din seria 790, verificarea slabirii franei automate se executa de catre revizorul tehnic, respectiv agentul autorizat al OTF, care va urmari deplasarea cursorului de culoare rosie la ferestrele indicatorului lateral „Frana stransa - frana slabita” de pe cutia automotorului, in pozitia „Frana slabita”.
§. 12. Frane automate defecte la strangere si slabire
Art. 53. - (1) Dupa remedierea defectelor se executa o noua strangere si slabire, verificandu-se numai functionarea franelor la care s-a intervenit.
Franele automate care nu au corespuns la strangere si slabire se trateaza astfel:
a) la vagoanele straine neinmatriculate in Romania, se izoleaza si eticheteaza cu eticheta model R1 prevazuta in Anexa 8;
b) la vagoanele apartinand OTF in statii cu centre de frana proprii, se repara sau se izoleaza si eticheteaza, dupa caz;
c) la vagoanele apartinand OTF in statii fara centre de frana, se izoleaza si eticheteaza cu etichete model R1.
La automotoare si remorci de automotor din seria 790, in cazul constatarii unor nereguli in functionarea franei automate in timpul executarii probei de frana, remedierea neregulilor la frana automata se efectueaza in unitati specializate.
§. 13. Frana de mana
Art. 54. - (1) Franele de mana necesare mentinerii trenului pe loc se verifica astfel:
a) starea tehnica a franelor de mana se verifica de catre revizorii tehnici de vagoane in cadrul reviziei tehnice la compunere a trenului;
b) strangerea si slabirea se verifica de catre agentii de tren cu atributii in manipularea acestora.
Frana de mana se considera defecta atunci cand nu realizeaza strangerea tuturor sabotilor pe toate rotile vehiculului feroviar sau boghiului, in functie de tipul constructiv al timoneriei franei vagonului.
Pentru mentinerea pe loc a trenului, se aleg vagoanele cu frane de mana cu masele franate cele mai mari, agentii de tren fiind obligati sa identifice vagoanele cu frana de mana ce le-au fost repartizate pentru manipulare si sa verifice functionarea lor.
La trenurile de calatori si la vagoanele de calatori din trenurile mixte, se verifica toate franele de mana; acestea trebuie sa fie in stare corespunzatoare de functionare.
La automotoare si remorci de automotor din seria 790, verificarea functionarii franelor de mana se va efectua in unitatile de tractiune, conform prescriptiilor din instructiunile de intretinere, deservire si exploatare a trenului automotor.
§. 14. Nota de frane
Art. 55. - (1) Dupa efectuarea probei complete se intocmeste formularul „Nota de frane”, in doua exemplare prin calchiere cu indigo de catre revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF care a executat proba franei, din care exemplarul numarul 1 - unicatul - se preda personalului OTF care completeaza formularul „Aratarea vagoanelor” pentru trenul respectiv, iar exemplarul al doilea - copia - ramane la carnet; prevederi de amanunt referitoare la locul de predare/primire a formularului „Nota de frane” se stabilesc de catre OTF prin reglementari proprii.
Cand revizia tehnica a trenului s-a terminat si proba completa a fost executata, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF da semnalul: „S-a terminat proba franei. Frana automata este in regula”, dupa care semneaza foaia de parcurs.
In formularul „Nota de frane” se inscriu vagoanele cu franele izolate sau defecte, si se evidentiaza prin marcarea cu „X” in caseta corespunzatoare, existenta in compunerea trenului, dupa caz, a vagoanelor cu saboti din materiale compozite tip K sau L-L, a vagoanelor cu frana automata nemoderabila la slabire, a vagoanelor cu frana cu disc precum si a vagoanelor cu roti mici pentru transport automobile; pe baza datelor din acest formular se calculeaza tonajul franat real, respectiv procentul real de masa franata al trenului.
Formularul „Nota de frane” este prezentat si se completeaza conform Anexei 9, avand in vedere urmatoarele:
a) la trenurile care nu au frane defecte sau izolate se vor bara toate pozitiile
b) coloanele 2, 3, si 4 se completeaza cu „DA” conform situatiei existente, iar formularul se inchide dupa ultimul vagon inregistrat;
c) la vagoanele de calatori cu instalatie de frana individuala pe fiecare boghiu, formularul „Nota de frane” se completeaza cu indicatia „ in cazul in care frana automata este defecta la un singur boghiu; in acest caz masa franata reprezinta 50 % din masa franata inscrisa pe vagonul respectiv.
§. 15. Modul de verificare a strangerii si slabirii franei la vehiculele feroviare echipate cu alte tipuri de frana
Art. 56. - (1) La vehiculele echipate cu garnituri de frecare care actioneaza pe discurile de frana sau pe membranele rotilor, verificarea strangerii si slabirii se efectueaza astfel:
a) verificarea intrarii in actiune a franei automate se face prin aparitia si stabilizarea culorii „ROSU” la fereastra indicatorului lateral „ROSU - VERDE” de pe boghiu sau vagon, precum si constatarea unei presiuni de minim 0,6 bar, la manometrul care se afla pe partea laterala a boghiului sau vagonului, daca exista din constructie asemenea manometru;
b) verificarea slabirii franei automate se face prin aparitia si stabilizarea culorii „VERDE” la fereastra indicatorului lateral „ROSU - VERDE” de pe boghiu sau vagon, precum si constatarea unei presiuni de 0 bar, la manometrul care se afla pe partea laterala a boghiului sau vagonului, daca exista din constructie asemenea manometru;
c) la strangerea franei de mana, la fereastra indicatorului lateral dinspre capatul vagonului cu frana de mana apare culoarea „ROSU”, iar la slabirea acesteia apare culoarea „VERDE”;
d) lipsa aerului din instalatia de frana a vehiculului feroviar echipat cu frana la care garnitura de frecare apasa pe suprafata laterala a rotii, este semnalizata prin aparitia la fereastra indicatorului lateral aflat pe vagon a unei placute albe cu diagonale negre;
e) la vagoanele platforma seria Saadkms pe 10 osii pentru transportat TIR-uri, la care garnitura de frecare apasa pe suprafata laterala a rotii, evaluarea starilor de franare-slabire data de indicatorii laterali este prevazuta in instructiuni specifice.
Verificarea functionarii franei electromagnetice se efectueaza cu ajutorul dispozitivului de control „MGE2” montat pe partile laterale ale vagonului si consta in aplicarea si ridicarea patinelor electromagnetice pe si de pe sina; aceasta verificare este prevazuta la art. 7 din prezentele instructiuni.
Sectiunea a 2-a
Art. 57. - (1) Proba partiala consta din verificarea functionarii franelor automate si de mana ale vagoanelor atasate sau introduse in tren si la care nu s-a efectuat proba completa inainte de atasarea, respectiv introducerea lor in tren.
Proba partiala este obligatorie pentru vagoanele prevazute la alin. (1) si se executa identic cu proba completa, cu urmatoarele deosebiri:
a) atunci cand grupul de vagoane se introduce in corpul trenului, se verifica in plus functionarea franei automate la ultimele trei vagoane din tren cu frana automata activa;
b) verificarea functionarii semnalului de alarma de la vagonul de semnal la trenurile de marfa, se face numai cand vagonul de semnal a fost inlocuit.
La proba partiala se respecta toate prevederile si se completeaza toate formularele stabilite pentru proba completa.
La automotoare si remorci de automotor din seria 790, proba partiala se va executa similar prevederilor de la proba completa a acestora.
Sectiunea a 3-a
Art. 58. - Proba de continuitate consta din verificarea continuitatii conductei generale de aer a trenului, astfel:
a) la trenurile de calatori: prin strangerea si slabirea franei automate a ultimului vagon din tren cu frana automata activa, respectiv strangerea si slabirea franei automate a locomotivei din capul trenului;
b) la trenurile de marfa: prin strangerea si slabirea franei automate a ultimelor 3 vagoane din tren cu frana automata activa, respectiv strangerea si slabirea franei automate a locomotivei din capul trenului.
§. 1. Cazurile in care se executa proba de continuitate
Art. 59. - (1) Proba de continuitate este obligatorie in urmatoarele cazuri:
a) ori de cate ori s-a intrerupt ori s-a intervenit la conducta generala de aer a trenului, indiferent de motiv;
b) cand se schimba locomotiva sau automotorul de remorcare a trenului;
c) cand se trece conducerea trenului asupra altei locomotive;
d) dupa atasarea locomotivei de remorcare a trenului, cand proba completa s-a executat de la instalatia fixa de aer sau de la o alta locomotiva;
e) dupa atasarea sau introducerea in tren a unuia sau mai multor vehicule la care s-a facut in prealabil proba completa;
f) inainte de plecarea trenului din statie sau linie curenta, in cazul cand durata stationarii sau timpul de la terminarea ultimei probe de frana a depasit 30 de minute;
g) la trenurile convoaie in complexe feroviare, care circula cu
viteza maxima de
h) cand se detaseaza vagoane de la urma trenului de calatori sau marfa; in acest caz la trenurile de marfa, inainte de efectuarea probei de continuitate se face verificarea functionarii semnalului de alarma de la ultimul vagon din tren, daca acesta este echipat cu semnal de alarma.
La automotoare si remorci de automotor din seria 790, in toate cazurile prevazute in prezentele instructiuni, cand intervine necesitatea executarii probei de continuitate, in cazul cuplului automotor, in locul acestei probe se va efectua proba completa.
La automotoare si remorci de automotor din seria 790, in cazul circulatiei la urma trenurilor de calatori sau de marfa, cand intervine necesitatea executarii probei de continuitate, aceasta proba se va efectua conform prevederilor din instructiunile de intretinere, deservire si exploatare a trenului automotor, cu deosebirea ca verificarea continuitatii conductei generale de aer a trenului se va efectua prin deschiderea robinetului de golire a conductei generale de aer, actionand manerul de culoare galbena cu parghie lunga.
§. 2. Conditii de executare a probei de continuitate
Art. 60. - Proba de continuitate se executa de la robinetul frontal al ultimului vehicul al trenului la semnalul „Strange frana automata” dat de revizorul tehnic de vagoane sau de agentul autorizat al OTF.
§. 3. Verificari care se fac la proba de continuitate
Art. 61. - La proba de continuitate se verifica:
a) presiunea aerului la urma trenului;
b) strangerea si slabirea franei automate a ultimului vagon din tren cu frana automata activa, respectiv strangerea si slabirea franei automate a locomotivei din capul trenului la trenurile de calatori;
c) strangerea si slabirea franei automate a ultimelor 3 vagoane din tren cu frana automata activa, respectiv strangerea si slabirea franei automate a locomotivei din capul trenului la trenurile de marfa.
§. 4. Verificarea presiunii aerului la urma trenului
Art. 62. - (1) Verificarea presiunii aerului la urma trenului cu manometrul de control este obligatorie indiferent daca proba de continuitate se executa de catre revizorii tehnici de vagoane sau agenti autorizati ai OTF, unde nu exista revizori tehnici de vagoane.
Revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF monteaza manometrul de control la urma trenului si constata presiunea aerului care trebuie sa fie de minim 4,7 bar.
Cand proba de continuitate este efectuata de agenti autorizati ai OTF, manometrul de control utilizat la efectuarea acesteia va fi asigurat de catre OTF care isi desfasoara activitatea pe sectiile respective.
§. 5. Verificarea strangerii franei automate
Art. 63. - (1) Dupa verificarea presiunii aerului la urma trenului cu manometrul de control, revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF da semnalul „Strange frana automata”, iar mecanicul izoleaza conducta generala de rezervorul principal prin manipularea manerului robinetului mecanicului in pozitie neutra si numai la trenurile de marfa da semnalul „Strange frana” cu fluierul locomotivei.
Revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF deschide robinetul frontal de la ultimul vehicul al trenului timp de 15 pana la 20 secunde, in functie de lungimea trenului, mecanicul urmarind in acest timp scaderea brusca a presiunii in conducta generala si cresterea presiunii in cilindrii de frana ai locomotivei.
Revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, verifica strangerea sabotilor pe suprafetele de rulare ale rotilor prin impingere cu ciocanul, cel putin a uni sabot la fiecare osie la ultimele trei vagoane din tren cu frana automata activa, la trenurile de marfa, respectiv la ultimul vagon din tren la trenurile de calatori.
Verificarea intrarii in actiune a franei automate la vehiculele feroviare echipate cu frana cu disc, se face prin aparitia si stabilizarea culorii „ROSU” la fereastra indicatorului lateral „ROSU - VERDE” de pe boghiu sau vagon, precum si constatarea in cilindru de frana a unei presiuni de minim 0,6 bar la manometrul care se afla pe partea laterala a boghiului sau vagonului, daca exista din constructie asemenea manometru.
§. 6. Verificarea slabirii franei automate
Art. 64. - (1) Dupa verificarea strangerii franei, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, da semnalul „Slabeste frana automata”, iar mecanicul realimenteaza conducta generala de aer a trenului la presiunea de 5 bar, urmarind scaderea presiunii in cilindrii de frana ai locomotivei si numai la trenurile de marfa da semnalul „Slabeste frana” cu fluierul locomotivei.
Revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF verifica slabirea sabotilor de pe suprafetele de rulare ale rotilor prin impingere cu ciocanul, cel putin a uni sabot la fiecare osie la ultimele trei vagoane cu frana automata activa, la trenurile de marfa, respectiv la ultimul vagon din tren la trenurile de calatori.
Verificarea slabirii franei automate la vehiculele feroviare echipate cu frana cu disc, se face prin aparitia si stabilizarea culorii „VERDE” la fereastra indicatorului lateral „ROSU - VERDE” de pe boghiu sau vagon, precum si constatarea unei presiuni de 0 bar la manometrul care se afla pe partea laterala a boghiului sau vagonului, daca exista din constructie asemenea manometru.
Daca franele automate ale vagoanelor au slabit si manometrul de control a indicat presiunea de minim 4,7 bar la urma trenului, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, dupa executarea probelor de frana demonteaza manometrul de control si da semnalul „S-a terminat proba franei. Frana automata este in regula”.
§. 7. Semnarea foii de parcurs
Art. 65. - (1) Dupa ce revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, a dat semnalul „S-a terminat proba franei. Frana automata este in regula”, semneaza foaia de parcurs a trenului in urmatoarele cazuri:
a) cand se trece conducerea trenului asupra altei locomotive, mentionand „Efectuat proba de continuitate”;
b) dupa atasarea locomotivei de remorcare a trenului, cand proba completa s-a efectuat de la instalatia fixa de aer sau de la alta locomotiva;
c) dupa atasarea sau introducerea in tren a unuia sau mai multor vehicule feroviare la care s-a facut in prealabil proba completa;
d) la trenurile convoaie in complexe feroviare, care circula cu
viteza maxima de
Cand se schimba vehiculul feroviar motor al trenului, foaia de parcurs va fi semnata numai cand se executa revizia tehnica in tranzit.
Cand proba de continuitate este executata de catre mecanicul ajutor, numai este necesar semnarea foii de parcurs.
§. 8. Conditii impuse probei de continuitate
Art. 66. - Proba de continuitate se considera executata regulamentar, atunci cand:
a) la deschiderea robinetului frontal de aer de la ultimul vehicul, presiunea aerului in conducta generala a scazut brusc;
b) presiunea in cilindrii de frana ai locomotivei a crescut si a scazut normal la evacuarea aerului, respectiv la realimentarea conductei generale;
c) mecanicul a primit semnalul „S-a terminat proba franei. Frana automata este in regula” de la revizorul tehnic de vagoane, respectiv de la agentul autorizat al OTF.
§. 9. Modul de transmitere a semnalelor la executarea probelor de frana
Art. 67. – (1) In statiile in care nu este asigurata vizibilitatea intre locomotiva si ultimul vehicul din tren, modul de transmitere a semnalelor privind efectuarea probelor de frana, atat la strangerea cat si la slabirea franei, se stabileste in PTE.
Semnalele care se dau la efectuarea probelor de frana se stabilesc prin reglementari specifice.
Sectiunea a 4-a
Probe si verificari ale instalatiei de frana in statii varf de panta
Art. 68. - (1) In statiile varf de panta prevazute in Anexa 3, la trenurile de marfa in tranzit, cand nu intervin modificari in compunerea acestora, se va executa verificarea iesirii aerului prin robinetul frontal de la ultimul vehicul feroviar remorcat din compunerea trenului, astfel:
a) dupa oprirea trenului in statie, mecanicul va efectua slabirea franelor automate si implicit alimentarea conductei generale de aer la presiunea de regim;
b) agentul autorizat al OTF se deplaseaza la urma trenului si deschide robinetul frontal de aer de la ultimul vehicul feroviar remorcat din tren timp de 15-20 secunde, in functie de lungimea trenului, mecanicul urmarind in acest timp scaderea brusca a presiunii in conducta generala si cresterea presiunii in cilindrii de frana ai locomotivei.
La trenurile in tranzit la care au intervenit modificari in compunere in statiile varf de panta, verificarea functionarii semnalului de alarma de la vagonul de semnal se face numai daca vagonul de semnal a fost inlocuit.
La trenurile compuse in statiile varf de panta, proba franei se executa conform instructiunilor in vigoare, identic probei complete care se efectueaza trenurilor in cadrul reviziei tehnice la compunere.
In toate cazurile proba franelor, respectiv verificarea iesirii aerului prin robinetul frontal de la ultimul vehicul feroviar remorcat din tren, in statiile varf de panta, se executa cu locomotiva, respectiv automotorul care remorca trenul.
La automotoarele DESIRO nu se executa proba completa in statiile varf de panta, prevazute in Anexa 3, orice defect aparut in circulatia automotorului (tractiune, sisteme de franare si instalatii anexe) fiind semnalat imediat pe ecranul calculatorului de bord.
Sectiunea a 5-a
Alte reglementari privind probele de frana
Art. 69. - (1) Personalul feroviar cu atributii privind executarea probelor franelor la trenuri, trebuie sa fie instruit, verificat profesional periodic si autorizat in acest scop. Instruirea, verificarea si autorizarea se vor face pentru toate tipurile de frana inclusiv frane cu disc, frane nemoderabile la slabire, precum si pentru vagoane echipate cu saboti din materiale compozite tip K sau L-L.
In perioada de incalzire, la trenurile de calatori, in timpul efectuarii probei complete sau partiale se intrerupe alimentarea cu abur a instalatiilor de incalzire.
Se interzice actionarea valvelor de descarcare de la franele vehiculelor feroviare din compunerea trenului, dupa terminarea probelor de frana si dupa pornirea trenului din statie, sau dupa oprirea in linie curenta, inainte de mentinerea pe loc a trenului cu franele de mana si fara ordinul mecanicului.
In cazul schimbarii mijlocului de remorcare sau cand trenul circula prin rebrusment, inaintea efectuarii probei de frana, se va actiona valva de descarcare de la fiecare vagon pentru reducerea presiunii aerului din instalatia de frana. Inainte de actionarea valvelor de descarcare, trenurile care stationeaza pe linii cu declivitati mai mari de 2 ‰, vor fi asigurate pentru mentinerea pe loc cu franele de mana.
NU SE EXECUTA NICI UN FEL DE PROBA A FRANELOR IN URMATOARELE CAZURI:
a) cand se ataseaza sau se detaseaza locomotiva impingatoare, nelegata la frana;
b) cand conducerea trenului se trece la locomotiva a doua din capul trenului, pe cel mult doua intervale de statii.
Cand proba completa se efectueaza de la instalatia fixa, atributiile mecanicului revin agentului autorizat al OTF, care manipuleaza robinetul mecanicului de la aceasta instalatie.
In cazurile in care probele franelor la trenuri se executa de catre agenti autorizati si apare necesitatea unor interventii la instalatiile de frana automata, acestia aduc la cunostinta mecanicului cele constatate. Mecanicul este obligat sa dispuna agentilor autorizati masurile corespunzatoare.
Verificarea duratei de strangere a franelor automate se executa cu ocazia reparatiilor planificate, a reviziilor intermediare ale franelor si a reparatiilor curente.
Datele privind compunerea si situatia franarii trenului se aduc la cunostinta mecanicului prin foaia de parcurs.
Izolarea franelor automate si de mana de la vagoanele incarcate cu marfuri periculoase din categoria explozibilelor, precum si sigilarea acestora se face de catre personalul OTF autorizat in acest sens.
Inainte de expedierea trenului din statia de compunere, IDM este obligat sa verifice in formularul „Aratarea vagoanelor” aranjarea vehiculelor in tren, repartizarea vehiculelor cu frane automate, cu conducta de trecere si cu frana de mana, calculul tonajului de remorcat, necesar de franat si franat real pentru circulatia trenului si pentru mentinerea pe loc.
Obligatiile prevazute la alin. (11) revin si IDM din statiile din parcurs in care se modifica compunerea trenului.
La trenurile de marfa care circula pe sectiile, prevazute in Anexa 3, atat in statiile de compunere cat si in statiile premergatoare statiilor varf de panta, IDM este obligat sa confrunte datele inscrise in formularul „Aratarea vagoanelor” cu situatia de pe teren si sa verifice si asezarea corecta a manerelor schimbatoarelor de regim „gol - incarcat”, permitand indrumarea trenurilor numai daca este asigurat procentul de masa franata prevazut in livretul de mers.
) Se interzice izolarea franei la locomotiva sau automotorul care remorca trenul, precum si blocarea valvelor de descarcare in pozitia „deschis”, utilizarea valvei de descarcare fiind permisa numai pentru evitarea blocarii rotilor.
La impingerea garniturilor trenurilor de calatori pe liniile infundate prevazute cu peron si opritor fix se va folosi dispozitivul suplimentar de franare, caruia i se va face verificarea functionarii inainte de impingerea trenului.
Cand in compunerea trenului de marfa sunt vagoane cu frana nemoderabila la slabire, cu roti mici pentru transport automobile, cu saboti din materiale compozite tip K sau L-L sau cu frana cu disc, precum si vagoane transpuse, se va aviza mecanicul de locomotiva prin ordin de circulatie, pe baza mentiunilor efectuate de catre revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat, pe formularul „Nota de frane”. In aratarea trenului se va mentiona existenta acestor tipuri de vagoane.
Se interzice punerea in miscare a vagoanelor de marfa echipate cu frana la care garnitura de frecare apasa pe suprafata laterala a rotii, fara a se alimenta instalatia de frana cu aer la presiunea de regim de 5 bar.
CAPITOLUL VI
REGLEMENTARI SPECIALE PRIVIND STAREA TEHNICA SI ADMITEREA IN CIRCULATIE A VAGOANELOR
§. 1. Admiterea in circulatie a vagoanelor seria X, UY si UW
Art. 70. – (1) Revizorii tehnici de vagoane vor verifica starea tehnica a vagoanelor seria X si vor stabili conditiile de circulatie ale acestora.
Inainte de punerea in circulatie a vagoanelor prevazute la alin. (1), se va efectua ungerea cu desfacere si inlaturarea amenajarilor exterioare facute la vagoane de personalul ce le-a utilizat.
Circulatia vagoanelor seria X se face numai cu trenuri de lucru inchise sau locale de marfa, a caror viteza maxima nu va depasi valoarea cea mai mica inscrisa pe vagoane, iar in cazul cand starea tehnica nu permite aceasta, revizorul tehnic de vagoane va stabili o viteza inferioara corespunzatoare.
Vagoanele din seria UY pot circula in trenuri cu viteza normala, daca indeplinesc conditiile tehnice si constructive impuse de viteza trenului in care sunt introduse.
Vagoanele din seria UW pentru uzul administratiei, indeplinesc conditiile constructive sa circule in conditii normale; la revizia tehnica a acestor vagoane se va tine seama si de amenajarile specifice fiecarui vagon.
Admiterea in circulatie a vagoanelor basculante, plugurilor de zapada simple si a vagoanelor speciale pe 6, 8 sau mai multe osii
Art. 71. – (1) Vagoanele basculante tip MAV circula in conditiile stabilite prin reglementarile specifice in vigoare.
Revizorii tehnici de vagoane vor verifica starea tehnica a instalatiilor de basculare si inzavorare contra bascularii necomandate.
Manipularea si inzavorarea instalatiilor de basculare de la vagoanele basculante tip MAV, se face de catre revizorii tehnici de vagoane care le insotesc si care trebuie sa fie instruiti si autorizati in acest scop.
Vagoanele basculante seria UY-9800 circula in conditiile stabilite prin reglementarile specifice in vigoare.
Plugurile de zapada simple inainte de a fi introduse in tren, vor fi revizuite tehnic de catre revizorii tehnici de vagoane in prezenta insotitorul plugului.
Vagoanele speciale pe 6, 8 sau mai multe osii, circula in conditiile stabilite prin reglementarile specifice in vigoare referitoare la circulatia transporturilor exceptionale.
Vagoanele basculante, plugurile de zapada simple si vagoanele speciale pe 6, 8 sau mai multe osii care nu corespund conditiilor din reglementarile specifice in vigoare mentionate mai sus, nu vor fi admise in circulatie.
§. 3. Predarea-primirea vagoanelor de calatori si de marfa
Art. 72. – Predarea-primirea vagoanelor de calatori si de marfa se efectueaza conform prevederilor din reglementarile specifice in vigoare.
§. 4. Transporturi exceptionale
Art. 73. – Transporturile exceptionale se vor trata conform prevederilor din reglementarile specifice in vigoare.
§. 5. Verificarea starii tehnice a vagoanelor introduse in trenuri, in statiile fara revizori tehnici de vagoane
Art. 74. – (1) In statiile fara revizori tehnici de vagoane, verificarea conditiilor tehnice la introducerea vagoanelor in trenuri, se face astfel:
a) pentru trenurile care se compun in aceste statii, de catre revizorul tehnic de vagoane asigurat de OTF, in cadrul reviziei tehnice la compunere;
b) pentru trenurile in tranzit prin aceste statii, la care se efectueaza atasari/detasari de vagoane, de catre personalul autorizat al OTF care efectueaza probele de frana.
In cazul in care unele vagoane care urmeaza a fi introduse in tren prezinta nereguli sau defecte asupra carora personalul prevazut la alin. (1), lit. b) nu poate decide, acesta va solicita mecanicului trenului sa le revizuiasca tehnic si sa decida asupra introducerii lor in tren.
Vagoanele pentru care mecanicul decide sa nu fie introduse in tren, se trec nominal in rubrica „Mentiuni asupra trenurilor” din formularul „Foaia de parcurs” si se retin in statie.
In cazul navetelor care penduleaza
intre doua statii fara revizori tehnici de vagoane, acestea
se vor dirija, odata pe luna sau dupa parcurgerea a cel mult
§. 6. Masuri speciale pentru circulatia trenurilor pe liniile electrificate
Art. 75. – (1) In compunerea trenurilor care circula pe liniile electrificate nu se admit vagoane care prezinta urmatoarele defecte tehnice sau nereguli la incarcatura:
a) acoperisul desprins sau rupt, care poate cadea in timpul parcursului sau poate depasi gabaritul stabilit pentru linia electrificata;
b) vagoane cisterna cu scurgeri din continut;
c) vagoane cisterna, vagoane speciale si vagoane acoperite avand capacele la doma, respectiv la gurile de incarcare din acoperis, deschise si ridicate;
d) vagoane de calatori avand cutia nelegata la pamant;
e) vagoane cu incarcatura deplasata;
f)
vagoane de marfa
incarcate cu materiale metalice lungi sau voluminoase care
depasesc lungimea de
Ancorarile de sarma folosite pentru fixarea incarcaturii metalice, legate la partile metalice ale vagonului in contact cu sasiul, se considera in acelasi timp, ca legatura de protectie.
Masele metalice ca spanul, fierul vechi si orice alt material metalic in vrac, nu necesita legatura la sasiul vagonului.
CAPITOLUL VII
UNGEREA VAGOANELOR IN EXPLOATARE
§. 1. Ungerea vagoanelor de calatori si a remorcilor de automotor
Art. 76. – (1) Ungerea cu desfacere a cutiilor de osie la vagoanele de calatori si remorcile de automotor dotate cu cutii de osie pe rulmenti, se executa in urmatoarele situatii:
a) in cazul defectarii accidentale, de catre CIRRTV;
b) cand vagoanele au fost inundate, de catre CIRRTV;
c) la efectuarea reviziei periodice, de catre societatile comerciale reparatoare.
Ungerea cu completarea lubrifiantului la vehiculele feroviare de la alin. (1) se executa odata cu prelungirea termenului de revizie periodica, daca este cazul.
Ungerea angrenajelor cu schimbarea intregii cantitati de ulei la vehiculele feroviare de la alin. (1) se executa in urmatoarele cazuri:
a) dupa perioada de rodaj, conform documentatiei;
b) periodic, conform documentatiei;
c) in cazul defectarilor accidentale;
d) cand vagoanele au fost inundate.
Ungerea cu completarea uleiului precum si ungerea articulatiilor la vehiculele feroviare de la alin. (1), se efectueaza in cadrul lucrarilor prevazute la revizia tehnica la compunere.
§. 2. Ungerea vagoanelor de marfa
Art. 77. – (1) Ungerea cu desfacere la vagoanele de marfa dotate cu cutii de osie pe rulmenti, se executa in urmatoarele cazuri:
a) la efectuarea reviziei periodice, de catre societatile comerciale reparatoare;
b) in cazul defectarii accidentale, de catre CIRRTV;
c) cand vagoanele au fost inundate, de catre CIRRTV.
Ungerea cu completarea lubrifiantului la vehiculele feroviare de la alin. (1), se executa in urmatoarele situatii:
a) la efectuarea reviziei rularii, daca este cazul;
b) la efectuarea prelungirii termenului de revizie periodica, daca este cazul.
Ungerea articulatiilor la vehiculele feroviare de la alin. (1) se efectueaza in cadrul lucrarilor prevazute la revizia tehnica la compunere.
Ungerea cu desfacere la vagoanele de marfa dotate cu cutii de osie pe cuzineti, se executa in urmatoarele cazuri:
a) odata pe an in perioada mai - iunie, cu inlocuirea uleiului;
b) cand la vagon se constata unul sau mai multe fusuri de osie incalzite anormal;
c) cand sablonul ultimei ungeri, patronat pe scara de ungere, este sters sau neclar;
d) cand vagoanele au fost inundate;
e) la efectuarea prelungirii termenului de revizie periodica.
Ungerea cu completarea lubrifiantului precum si a articulatiilor la vehiculele feroviare de la alin. (4), se efectueaza in cadrul lucrarilor prevazute la revizia tehnica la compunere.
§. 3. Lucrari obligatorii la ungerea cu desfacere a cutiilor de osie
Art. 78. – (1) La ungerea cu desfacere a cutiilor de osie pe cuzineti, trebuie sa se execute obligatoriu urmatoarele lucrari:
a) curatarea la exterior a cutiilor de osie;
b) desfacerea capacelor cutiilor de osie;
c) scoaterea din cutia de osie a vasului de ulei si a carcasei cu pernita;
d) verificarea starii fusului de osie, a vasului de ulei, a carcasei, a pernitei, a fitilurilor, a cuzinetului, a penei de fixare a cuzinetului si a obturatorului de praf;
e) verificarea cu calibrul a penei de ungere;
f) inlocuirea pieselor defecte sau uzate si completarea pieselor lipsa;
g) spalarea cu ulei curat a pernitei, fitilurilor si a vasului de ulei;
h) montarea corecta in cutie, dupa spalarea vasului de ulei, a carcasei cu pernita si a fitilurilor;
i) umplerea cu ulei curat a vasului de ulei pana la stift sau pana la semnul de umplere;
j) montarea capacelor cutiilor de osie;
k) stergerea cu vopsea neagra a inscriptiilor vechi de pe scara de ungere;
l)
inscriptionarea codului
subunitatii pe scara de ungere conform Anexei 5, in spatiul
corespunzator lunii in care s-a efectuat ungerea, cu vopsea alba in
perioada 1-
Ungerea cu desfacere a cutiilor de osie pe rulmenti se executa de CIRRTV, cu personal autorizat.
Ungerea angrenajelor cu inlocuirea completa a uleiului se face in conformitate cu prevederile din documentatia de constructie si intretinere, pe tip de angrenaj.
§. 4. Lucrari obligatorii la ungerea cu completare
Art. 79. – (1) La efectuarea ungerii cu completare a cutiilor de osie pe cuzineti, se vor executa urmatoarele lucrari:
a) verificarea cutiilor de osie de la vagoanele din tren pentru a constata nivelul si starea uleiului in vasele de ulei, in cadrul procesului tehnologic de revizie si de pregatire tehnica a trenului;
b) constatarea nivelului uleiului si a starii acestuia, prin ridicarea capacelului cutiei de osie si respectiv prin extragerea de probe cu tulumbita, de pe fundul vasului de ulei; la cutiile de osie cu capac rabatabil, acesta se va ridica pentru a se verifica starea cuzinetului si a aparatului de ungere;
c) completarea uleiului in vasul de ulei pana la stift sau semnul de umplere, la cutiile de osie constatate cu ulei insuficient;
d) completarea uleiului sau fitilurilor din vasele de ungere a crapodinelor;
e) ungerea tuturor articulatiilor de la: timoneria franei, suspensie, aparatele de tractiune, ciocnire, legare, dispozitive de descarcare, schimbatoare de regim „G-I” si „M-P” pietrele de frecare; aceasta ungere se va executa si la vagoanele echipate cu cutii de osie pe rulmenti.
Ungerea cu completare la cutiile de osie pe rulmenti se executa in unitati specializate si autorizate de reparatii vagoane, lucrarile obligatorii fiind prevazute in instructiunile de reparatii si documentatiile tehnice de constructie si intretinere.
Ungerea cu completare a angrenajului se executa in cadrul lucrarilor prevazute la revizia tehnica la compunere a trenurilor, in conformitate cu documentatia de exploatare si intretinere a acestora.
§. 5. Raspunderea pentru calitatea ungerii vagoanelor
Art. 80. – (1) Raspunderea pentru calitatea lucrarilor efectuate la ungerea vagoanelor revine personalului care a executat si a supravegheat aceste lucrari si se stabileste astfel:
a) pentru ungerea cu desfacere, timp de 1 luna, in ceea ce priveste starea aparatului de ungere a fusului de osie si a cuzinetului;
b) pentru ungerea cu completare, pana la statia unde se efectueaza revizia tehnica la sosire sau pana la statia de destinatie a vagoanelor care se detaseaza in parcurs, in ceea ce priveste cantitatea si starea uleiului din cutiile de osie, starea aparatelor de ungere si a cuzinetului la cutiile de osie cu capac rabatabil.
Vagoanele carora li s-a efectuat ungerea cu desfacere se vor nota nominal de personalul care a efectuat ungerea in carnetul pentru personalul reviziilor de vagoane, dupa care se vor inscrie in registrul de activitate al reviziei de vagoane.
§. 6. Alte reglementari privind ungerea vagoanelor
Art. 81. – (1) Cu ocazia ungerii articulatiilor se interzice ungerea amortizoarelor de la boghiul Y25-Cs.
Prin starea uleiului, in cuprinsul prezentului capitol, se intelege ca acesta nu trebuie sa contina impuritati grosiere, iar pe fundul cutiei, respectiv al vasului de ungere, sa nu se gaseasca apa.
CAPITOLUL VIII
CONDITII CONSTRUCTIVE SI TEHNICE PENTRU INTRODUCEREA VAGOANELOR
IN TRENURILE DE CALATORI SI DE MARFA
§. 1. Conditii constructive si tehnice pentru vagoanele de calatori, in functie de viteza trenurilor in care se introduc
Art. 82. – (1) Trenurile de calatori se compun, de regula din vagoane de acelasi tip constructiv.
In functie de viteza trenurilor in care se introduc, vagoanele de calatori trebuie sa indeplineasca conditiile constructive si tehnice, prevazute in Anexa 10.
Conditiile de circulatie pentru vagoanele salon din parcul special si vagoanele sanitare care circula in compunerea trenurilor de calatori, se stabilesc prin dispozitia de punere in circulatie.
Viteza maxima constructiva de circulatie a vagoanelor de calatori va fi inscrisa pe peretii laterali ai acestora.
§. 2. Conditii constructive si tehnice pentru vagoanele de marfa ce se introduc in trenurile de calatori
Art. 83. - (1) Este interzis a se introduce vagoane de marfa goale sau incarcate in trenurile de calatori, cu exceptia trenurilor de persoane, la care se admite atasarea vagoanelor incarcate cu anumite marfuri in conditiile stabilite prin conventii incheiate intre OTF.
Vagoanele prevazute la alin. (1) trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in Anexa 10 si se ataseaza la urma trenului.
Exceptie de la prevederile alin. (2) fac vagoanele de marfa cu 4 sau mai multe osii, care se pot introduce imediat dupa locomotiva sau locomotivele in actiune din capul trenului, cu conditia ca in perioada de incalzire acestea sa aiba si conducta de trecere pentru incalzire.
Numarul maxim de osii al vagoanelor de marfa care se admite a fi atasate sau introduse la un tren de persoane, este de 8 osii.
Numarul total de osii al unui tren de persoane in care s-au introdus vagoane de marfa, nu trebuie sa depaseasca pe cel admis pentru circulatia trenurilor de calatori, iar tonajul trenului nu trebuie sa depaseasca tonajul prevazut in livretul de mers pentru trenul respectiv.
Procentul real de masa franata stabilit dupa atasarea vagoanelor de marfa, trebuie sa fie cel putin egal cu procentul de masa franata prevazut in livret pentru trenul respectiv, pe portiunea de linie pe care circula vagoanele de marfa introduse in tren.
La vagoanele de marfa care se ataseaza la urma trenurilor de persoane, se admite ca acestea sa nu fie echipate cu semnal de alarma.
Osiile montate ale vagoanelor de marfa care se ataseaza sau se introduc la trenurile de calatori, trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute pentru osiile montate ale vagoanelor de calatori.
Conditii constructive si tehnice pentru vagoanele de marfa ce se introduc in trenurile de marfa, containere si coletarie, mixte si de serviciu
Art. 84. – (1) In functie de felul si viteza trenurilor in care se introduc, vagoanele de marfa trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice si constructive prevazute in Anexa 10.
La vagoanele de marfa din compunerea
trenurilor de marfa care circula cu viteza mai mare de
Vagoanele de marfa care poarta semnul „S”, „ ”, „SS” si „ ” trebuie sa indeplineasca conditiile constructive corespunzatoare semnificatiei acestor simboluri si prezentate in Anexa 11.
Conditii constructive si tehnice pentru vagoanele care circula pe sectia Oravita - Anina
Art. 85. – (1) Pe sectia de circulatie Oravita - Anina sunt admise sa circule urmatoarele vagoane:
a)
vagoane de calatori si de marfa pe doua osii cu
ampatamentul maxim de
b)
vagoane de calatori pe 4 osii cu ampatamentul maxim de
c) vagoane de marfa pe 4 osii.
La vagoanele de calatori
prevazute la alin. (1), lit. b), ferestrele nu trebuie sa poata
fi deschise cu mai mult de
Pe sectia de circulatie Oravita - Anina nu este admisa circulatia vagoanelor cu gabarit O-VM sau superior acestuia.
Prevederi de amanunt privind compunerea, remorcarea si franarea trenurilor sunt prevazute in reglementarile specifice ale sectiei si sunt obligatorii pentru personalul feroviar care efectueaza serviciu pe aceasta sectie de circulatie.
CAPITOLUL IX
DISPOZITII FINALE
Art. 86. – (1) In vederea indrumarii vagoanelor pentru reparatii OTF va comunica personalului feroviar interesat, urmatoarele:
a) denumirea si initialele societatilor comerciale constructoare si reparatoare de vagoane;
b) initialele si codurile CIRRTV proprii;
c) centrele de frana proprii.
Lista sculelor si rechizitelor necesare exercitarii functiei de revizor tehnic de vagoane se stabileste de catre seful subunitatii, in functie de specificul fiecarui loc de munca in care acestia isi desfasoara activitatea si se afiseaza la loc vizibil in incaperile de serviciu.
Art. 87. – Tabelele 1 – 10, anexele 1 – 11 si plansa 1 fac parte integranta din prezentele instructiuni.
|
Nr. Crt. |
Defecte la osiile montate/Mod de tratare |
|
|
Osii de vagoane deraiate |
|
. Vagoanele deraiate trebuie sa fie revizuite de catre seful reviziei de vagoane sau imputernicitul acestuia in grad de cel putin sef de tura, care va controla starea lor tehnica si va verifica daca osiile nu sunt strambe. . Verificarea osiilor consta in masurarea distantei dintre fetele interioare ale bandajelor in trei puncte situate la 120s unul fata de altul, aducandu-se pe rand prin rotirea osiei, fiecare dintre cele trei puncte in pozitia cea mai de jos, cat mai aproape de coroana sinei, unde se va efectua masuratoarea cu ajutorul distantierului. . Dupa efectuarea celor trei masuratori prevazute la pct. 2, se calculeaza diferenta dintre rezultatul maxim si minim obtinut si se verifica daca osia montata corespunde urmatoarelor conditii: diferenta dintre rezultatul maxim si minim obtinut este mai mica de: rezultatul minim obtinut este de cel putin: rezultatul maxim obtinut este cel mult egal cu nu se constata alte avarii la aparatul de rulare. . Daca sunt indeplinite cumulativ conditiile de la pct. 3, vagonul se repara provizoriu si se expediaza in stare goala la CIRRTV pentru masurarea sasiului si verificarea osiilor pe strung. . Daca cel putin una din conditiile precizate la pct. 3, lit. a), b) si c) nu este indeplinita, osia se considera stramba si se inlocuieste pe loc. . Inainte de expedierea vagoanelor deraiate la CIRRTV, se verifica daca fusurile de osie nu sunt strambe printr-o proba de mers cu capacele cutiilor de osie demontate. . Daca se constata ca fusurile de osie sunt strambe (osia fuleaza), osia se inlocuieste pe loc. . Pe capacele cutiilor de osie ale osiilor deraiate se va sablona cu vopsea alba litera „D” care se va sterge dupa verificarea pe strung a osiei respective. 9. Vagoanele straine deraiate se trateaza astfel a) vagoanele de calatori deraiate conform prevederilor Acordului RIC; b) vagoanele de marfa deraiate conform prevederilor Regulamentului RIV. |
|
|
|
Osie stramba. |
|
Osia montata se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Distanta dintre fetele interioare ale bandajelor - sau a partilor similare bandajului la rotile monobloc - masurata in pozitia cea mai de jos: a)
mai mica de b) mai mica de |
|
. Osia montata se inlocuieste pe loc. 2. Aceasta prevedere se aplica si osiilor intermediare ale vagoanelor pe trei osii cu sasiul articulat, dar nu se aplica osiilor intermediare de la vagoanele fara boghiuri si nici osiilor intermediare ale boghiurilor. |
Tabelul 1
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte la osii montate/Mod de tratare |
|
|
Distanta dintre fetele exterioare
ale buzelor rotilor unei osii masurata intre doua puncte
situate la a)
mai mica de b)
mai mica de c)
mai mica de |
|
. Osia montata se inlocuieste pe loc. . Aceasta prevedere se aplica si osiilor intermediare ale vagoanelor pe trei osii cu sasiul articulat, dar nu se aplica osiilor intermediare de la vagoanele fara boghiuri si nici osiilor intermediare ale boghiurilor. |
|
|
|
Cota qR mai
mica sau egala cu |
|
. Vagonul se scoate din tren si se indruma in stare goala la CIRRTV. .
Daca cota qR este mai mica de .
Daca printr-o reparatie provizorie cota qR nu poate fi
asigurata cel putin la valoarea de . Modul de verificare a cotei qR , calibrul utilizat la aceasta verificare, precum si situatiile in care se afla buza rotii – acceptabila sau neacceptabila – sunt prezentate in Plansa 1 la prezentele instructiuni. |
|
|
|
Inaltimea
buzei rotii masurata de la cercul de rulare mai mare de |
|
Vagonul se scoate din circulatie si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Grosimea bandajelor rotilor masurata in planul cercului de rulare mai mica de a)
b)
c)
d) |
|
. Vagonul se scoate din tren si se indruma in stare goala la CIRRTV. .
La rotile monobloc limita de uzura a partii similare
bandajului trebuie sa fie marcata printr-un sant circular
concentric cu cercul de rulare al rotii, cu latimea de |
|
|
|
Grosimea buzei rotii
masurata la a)
b) |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma in stare goala la CIRRTV. |
Tabelul 1
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte la osii montate/Mod de tratare |
|
|
Latimea bandajului sau a partii similare bandajului, inclusiv refularea de material formata pe marginea exterioara a suprafetei de rulare: a)
mai mare de b) mai
mica de |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma in stare goala la CIRRTV. |
|
|
|
Bandaj slabit. |
|
. Vagonul se scoate din tren si se indruma in stare goala la CIRRTV cu frana automata izolata. . Se considera ca un bandaj este slabit daca cel putin una din conditiile de mai jos este indeplinita: a) sunet neclar la lovire cu ciocanul; b) inel de fixare slabit; c) existenta ruginii intre bandaj si corpul rotii pe o portiune mai mare de 1/3 din circumferinta; d) marcile de control de pe bandaj si de pe corpul rotii decalate prin rotire una fata de alta. |
|
|
|
Urme de deplasare transversala a bandajului pe obada rotii |
|
Osia montata se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Fisura sau crapatura longitudinala la marginea de fixare sau la marginea de strangere a inelului de fixare a bandajului. |
|
. Daca fisura sau crapatura longitudinala nu depaseste 1/4 din circumferinta pe care se afla, vagonul se indruma la CIRRTV, cu frana automata izolata. . Daca aceasta limita este depasita osia montata se inlocuieste pe loc. Daca fisurile sau crapaturile sunt transversale, osia montata se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Inelul de fixare a bandajului fisurat. |
|
. Daca fisura nu depaseste . Daca aceasta limita este depasita, osia montata se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Orice fisura la racordarea suprafetei de rulare cu fata frontala a rotii. |
|
Osia montata se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Locuri plane pe suprafata de rulare a rotilor mai mari de: a) b) c) d) |
|
Daca marimea locurilor plane este cuprinsa intre: a) 1 - b) 2 - vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu prin polizare, dupa care se indruma in stare goala, cu frana automata izolata, la CIRRTV, pentru inlocuirea distribuitorului de aer si repararea definitiva prin strunjire a osiei. |
Tabelul 1
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte la osii montate/Mod de tratare |
|
|
Inainte de repararea definitiva se va verifica: a) functionarea distribuitorului de aer pe vagon; b) starea de functionare a schimbatorului de regim „gol-incarcat”; c) ventilul de cantarire; d) modul de reglare a timoneriei de frana. . Daca locurile plane depasesc cotele maxime prevazute la pct. 1, osia montata se inlocuieste pe loc. |
|
|
Brocuri pe suprafata de rulare a rotilor mai mari de a) b) c) |
|
. Vagonul se scoate din tren pentru inlaturarea brocurilor prin polizare si pentru: a) verificarea starii de functionare a franei; b) verificarea starii de functionare a schimbatorului de regim G-I; c) verificarea ventilului de cantarire; d) reglarea timoneriei de frana; e) inlocuirea distribuitorului de aer. . Daca nu exista posibilitatea inlaturarii brocurilor prin polizare si a inlocuirii distribuitorului de aer, vagonul se indruma in stare goala, cu frana automata izolata, la CIRRTV pentru repararea definitiva prin strunjirea osiei. Vagonul indrumat conform pct. 2 pentru reparatie, nu trebuie sa aiba pe suprafata de rulare a rotilor brocuri mai mari de: a) b) . In cazul in care brocurile depasesc valorile de la pct. 3, se vor reduce sub aceste limite prin taiere cu dalta. |
|
|
|
Defecte pe
suprafata de rulare a rotilor: solzi, cavitati,
exfolieri, care depasesc |
|
. Vagonul se scoate din tren si se indruma in stare goala la CIRRTV. In situatia in care este necesara strunjirea suprafetei de rulare, in cazul rotilor monobloc, se va executa obligatoriu control ultrasonic in directie axiala si radiala conform metodologiei stabilite. |
|
|
|
Supraincarcari termice ale rotilor monobloc, datorita mersului franat necomandat, caracterizate prin: a)
degradarea vopselei pe o
latime de b) topirea sabotilor; c) deteriorarea suprafetei de rulare cu adaos de metal. |
|
. Vagonul se scoate din tren si la osiile in cauza se verifica distanta intre fetele interioare ale partilor similare bandajului conform metodologiei prezentate la osiile deraiate. . Daca aceasta distanta se inscrie in tolerante, vagonul se notifica si se indruma la CIRRTV, cu frana automata izolata, pentru verificarea suprafetei de rulare suprasolicitata termic si a functionarii franei automate. |
Tabelul 1
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte la osii montate/Mod de tratare |
|
|
Supraincarcari termice ale rotilor cu bandaj, datorita mersului franat necomandat, caracterizate prin: a) degajare puternica de radiatie termica; b) topirea sabotilor; c) deteriorarea suprafetei de rulare cu adaos de metal. |
|
. Frana automata a vagonului se izoleaza si se eticheteaza cu eticheta model R1 conform Anexei 8 la prezentele instructiuni. . In statii cu revizori tehnici de vagoane se inlocuieste distribuitorul de aer si se verifica: a) functionarea schimbatorului de regim G-P; b) functionarea schimbatorului de regim G-I; c) reglarea timoneriei de frana; d) strangerea bandajelor. . Daca inlocuirea pe loc a distribuitorului de aer nu este posibila, nu sunt bandaje slabite, iar vagonul poate circula in tren cu frana automata izolata si etichetata cu model R1, se lasa in circulatie pana la CIRRTV. |
|
|
|
Lipsa marcajelor la exteriorul rotii cu bandaj, situate in 4 puncte la 90° unul fata de altul. |
|
Daca refacerea pe loc a marcajului nu este posibila, iar vagonul este incarcat, acesta se notifica, iar dupa descarcare va fi indrumat la CIRRTV. |
|
|
|
Fisura in corpul osiei. |
|
Osia montata se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Rosaturi circulare pe corpul osiei avand muchii ascutite indiferent de adancimea acestora. |
|
Osia montata se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Rosaturi circulare pe corpul osiei
fara muchii ascutite mai mari de |
|
. Daca adancimea rosaturilor este cuprinsa intre 1 si . Daca adancimea rosaturilor este mai mare de |
|
|
|
Fus de osie rizat la osia pe cuzineti. |
|
Vagonul se scoate din tren si dupa ce se repara provizoriu, se indruma in stare goala la CIRRTV. |
|
|
|
Urme de deplasare a rotii pe osie. |
|
Osia montata se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Fisura la butucul rotii. |
|
Osia montata se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Fisura radiala sau circulara in discul rotii. |
|
. Daca fisurile sunt mai mici de: a)
b) 1/4 din circumferinta pe care se intinde pentru fisura circulara, vagonul se indruma in stare goala la CIRRTV. . Daca aceste limite sunt depasite, osia montata se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Fisura in orice parte a rotii monobloc. |
|
Osia montata se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Orice defect la osia montata, remediat prin sudura. |
|
Osia montata se inlocuieste pe loc. |
Tabelul 2
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la cutiile de osie/Mod de tratare |
|
|
Crapaturi la cutia de osie care permit scurgerea lubrifiantului, patrunderea prafului sau a apei. |
|
Vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma in stare goala la CIRRTV pentru inlocuirea cutiei de osie. |
|
|
|
Scurgeri de lubrifiant din cutiile de osie pe rulmenti. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV, pentru constatare si reparatie. |
|
|
|
Flancurile
cutiei de osie incadreaza glisierele placii de garda sau
partile corespunzatoare ale boghiului in orice pozitie a
cutiei, mai putin de |
|
Vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Partile cutiei de osie care fixeaza cuzinetul, rupte sau uzate. |
|
Cutia de osie se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Cuzinet crapat, cu compozitia desprinsa sau uzata astfel incat nu asigura functionarea normala. |
|
Cuzinetul se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Carcasa, pernita sau vasul de ulei nu asigura ungerea normala. |
|
Piesele defecte se inlocuiesc pe loc. |
|
|
|
Cutii de osie incalzite anormal. |
|
. Vagonul se scoate din tren si se procedeaza astfel: a) la cutiile de osie pe rulmenti se face constatarea starii rulmentilor si se stabileste daca osia se inlocuieste pe loc sau daca vagonul se dirijeaza la CIRRTV. b) la cutiile de osie pe cuzineti se examineaza cuzinetul si aparatul de ungere, iar daca fusul de osie nu este rizat, vagonul se repara pe loc. . Se considera o cutie de osie incalzita anormal, cand dosul palmei nu poate fi mentinut pe cutia de osie. |
|
|
|
Suruburi lipsa sau forfecate la carcasa inferioara a cutiei de osie. |
|
Se completeaza sau se inlocuiesc suruburile lipsa, respectiv forfecate. |
|
|
|
In cazul vagoanelor pentru transportat TIR-uri tip RO-LA cu roti mici, la care temperatura cutiei de osie se masoara cu aparate specifice: a) diferenta de temperatura dintre doua cutii de osie de la acelasi vagon, mai mare de 20s C; b) temperatura unei cutii de osie, mai mare de 120s C; c) pierderi de vaselina din cutia de osie sau temperatura cutiei de osie este in domeniul 70-100s C si se aude zgomot anormal in cutia de osie. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la unitatea specializata pentru reparatii. |
Tabelul 3
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la suspensie/Mod de tratare |
|
|
Una din primele trei foi ale arcului de suspensie in foi, rupta sau crapata. |
|
Arcul de suspensie se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
O foaie din restul foilor rupta sau crapata. |
|
. Arcul de suspensie se inlocuieste pe loc. . In mod exceptional, cand vagonul este incarcat, se admite ca el sa circule pana la statia de destinatie daca foaia intermediara este rupta sau crapata la o distanta de la mijlocul arcului mai mare de un sfert din lungimea foii, cu conditia ca partea rupta sa nu lipseasca. |
|
|
|
Deplasarea
fata de legatura a foilor arcului de suspensie, cu mai
mult de |
|
Arcul de suspensie se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Arcuri de suspensie cu numar diferit de foi, sau cu caracteristici constructive diferite, la acelasi vagon. |
|
Arcurile de suspensie necorespunzatoare se inlocuiesc pe loc. |
|
|
|
Arcuri de
suspensie din foi, avand distanta dintre legatura si
partile cutiei, sasiului sau ale ramei boghiului, mai
mica de |
|
Se verifica starea de incarcare a vagonului si daca aceasta este corespunzatoare, arcurile de suspensie defecte se inlocuiesc pe loc. |
|
|
|
Ruperea, craparea sau slabirea legaturii arcului de suspensie. |
|
Arcul de suspensie se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Amortizor ineficace la boghiul Y-25 Cs. |
|
1. Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. 2. Daca boghiul are un singur amortizor ineficace, iar vagonul este incarcat, acesta va fi notificat si avizat ca dupa descarcare sa fie indrumat la CIRRTV. 3. Se considera amortizor ineficace la boghiul Y-25Cs, cand palaria arcului este in contact cu cadrul boghiului. |
|
|
|
Un inel interior sau exterior de la amortizorul Lenoir, rupt sau lipsa. |
|
Se inlocuieste sau se completeaza inelul rupt sau lipsa. |
|
|
|
Amortizor care prezinta indicii de functionare defectuoasa ca: urme de frecare pe corp, scurgeri evidente de lichid. |
|
Se inlocuieste amortizorul defect. |
|
|
|
Ruptura la arcul elicoidal de la suspensia vagonului sau boghiului. |
|
1. Arcul elicoidal se inlocuieste pe loc. 2. In cazul cand inlocuirea nu este posibila, vagonul se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Ruperea, craparea sau deformarea suportului arcului de suspensie. |
|
1. Suportul se inlocuieste sau se repara pe loc. 2. In cazul cand inlocuirea nu este posibila, vagonul se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Nituri slabite sau rupte la suportul arcului de suspensie. |
|
1. Vagonul se scoate din tren si se repara prin inlocuirea niturilor. 2. In cazul cand vagonul este incarcat si are cel mult doua nituri slabite sau rupte, poate fi reparat in corpul trenului, prin inlocuirea lor cu suruburi. |
|
|
|
Buloane, agrafe, inele sau eclise la arcul de suspensie, rupte, crapate, lipsa sau cu uzuri vizibile. |
|
Piesele defecte sau necorespunzatoare se inlocuiesc pe loc, iar cele care lipsesc se completeaza. |
|
|
|
Arcuri de suspensie reparate prin sudura. |
|
Arcul de suspensie se inlocuieste pe loc. |
Tabelul 3
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la suspensie/Mod de tratare |
|
|
Urme proaspete de contact intre: a) legatura arcului sau alte piese ale suspensiei si sasiul vagonului sau rama boghiului; b) roti si cutie sau sasiu. |
|
Se verifica starea de incarcare a vagonului si daca aceasta este corespunzatoare, vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
Tabelul 4
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la aparatele de ciocnire/Mod de tratare |
|
|
Lipsa unui tampon sau a pieselor care asigura tamponul contra caderii. |
|
Tamponul sau piesele lipsa se completeaza pe loc. |
|
|
|
Unul sau mai multe suruburi de fixare a tamponului lipsa sau slabite. |
|
Suruburile lipsa se completeaza pe loc iar cele slabite se strang. |
|
|
|
Tampon rupt, stramb sau intepenit astfel incat nu se poate deplasa in cutie. |
|
Tamponul defect se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Ambele tampoane de la un capat al vagonului au talerul plan sau au talerul bombat. |
|
1. Daca ambele tampoane au talere plane, se inlocuieste pe loc unul dintre tampoane. 2. Daca
ambele tampoane au talere bombate, trebuie sa fie identice, iar raza de
curbura a talerului sa fie de cel putin |
|
|
|
Crapaturi la partile cilindrice ale cutiei precum si la corpul tamponului mai mari de 1/4 din circumferinta pe care se intind. |
|
Tamponul defect se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Arc de tampon
rupt sau avariat care determina o cursa fara
rezistenta mai mare de |
|
1. Tamponul defect se inlocuieste pe loc. 2. Daca la revizia tehnica in tranzit se constata astfel de defecte, iar inlaturarea lor pe loc nu este posibila, vagonul se notifica si se lasa sa circule pana la statia de destinatie, dupa care se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Inaltimea centrului tampoanelor, masurata pe verticala de la nivelul superior al sinelor: a)
mai mare de b)
mai mica de c)
mai mica de d)
mai mica de |
|
1. Daca inlaturarea pe loc a defectului nu este posibila, vagonul se indruma in stare goala la CIRRTV, in partea din urma a trenului. 2. Daca inaltimea centrelor tampoanelor este sub limita inferioara datorita incarcaturii, se va cere personalului OTF transbordarea sau aranjarea incarcaturii, dupa caz. |
|
|
|
Diferenta de inaltime intre centrele tampoanelor, mai mare de: a)
b) |
|
1. Se cere aranjarea vagonului la urma trenului. 2. In cazul cand vagonul nu indeplineste conditiile vagonului de semnal, acesta se aranjeaza inaintea vagonului de semnal. 3. Inaintea
vagonului de semnal se pot aranja cel mult doua vagoane cu
diferenta de inaltime a centrelor tampoanelor mai mare de 4. In cazul cand se foloseste locomotiva impingatoare, nu se admite introducerea in tren a acestor vagoane. |
|
|
|
Mai mult de 1/3 din numarul niturilor de fixare ale talerului tamponului, slabite. |
|
Tamponul defect se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Slabirea sau pierderea penelor de ghidare a corpului tamponului. |
|
Se strang si se asigura suruburile penelor de ghidare, iar penele lipsa se completeaza. |
Tabelul 4
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la suspensie/Mod de tratare |
|
|
Talerul de tampon fixat prin sudura, prezinta o crapatura mai mare de 1/4 din lungimea cordonului de sudura. |
|
Tamponul defect se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Tampoane de tipuri constructive diferite la acelasi capat al vagonului. |
|
Tamponul necorespunzator se inlocuieste pe loc. |
Tabelul 5
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la aparatele de tractiune si legare/Mod de tratare |
|
|
Fisuri, crapaturi sau avarii la aparatele de legare ori la carligele de tractiune, ce fac imposibila legarea cu un alt vagon sau care impiedica buna lor functionare. |
|
Aparatul de legare sau carligul de tractiune defect se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Tija carligului de tractiune si piesele de ghidare prezinta uzuri sau deformatii care permit rotirea carligului in jurul axei sale. |
|
Piesa defecta se repara sau se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Piesele aparatelor de tractiune si legare fisurate, crapate, rupte, lipsa sau reparate prin sudura. |
|
1. Piesele defecte se inlocuiesc, iar cele lipsa se completeaza pe loc. 2. Daca repararea pe loc nu este posibila, vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Surubul aparatului de legare stramb, uzat sau intepenit astfel incat nu mai permite strangerea. |
|
Aparatul de legare se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Arc volut, elicoidal, inelar, sau cu elemente elastice din cauciuc, la aparatul de tractiune discontinuu, rupt sau cu defecte care impiedica functionarea normala a acestuia. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Ruperea sau avarierea arcului de la aparatul de tractiune continuu care impiedica legarea regulamentara a vagoanelor. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
Tabelul 6
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la sasiu si boghiuri/Mod de tratare |
|
|
Fisuri transversale mai mari de 1/2 din latimea unei aripi situate in: a) aripa longeroanelor; b) aripa traverselor frontale; c) traversa pivotului; d) traverse intermediare asupra carora actioneaza aparatul de tractiune. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Fisuri la sasiul vagoanelor de calatori situate in: a) longeroane; b) traverse frontale; c) traversa pivotului; d) traverse intermediare asupra carora actioneaza aparatul de tractiune. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Fisuri
longitudinale la sasiul vagoanelor de marfa, mai mari de a) longeroane; b) traverse frontale; c) traversa pivotului; d) traverse intermediare asupra carora actioneaza aparatul de tractiune. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Fisuri
longitudinale la longeroanele vagoanelor de marfa, mai mari de |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Crapaturi transversale mai mari de 1/2 din sectiunea traverselor intermediare, a diagonalelor si contradiagonalelor, asupra carora nu actioneaza aparatul de tractiune. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Fisuri sau deformatii la boghiuri situate in: a) longeroane; b) traverse; c) piese de suspendare si asigurare a traverselor dansante. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Ruperea unui bulon de fixare a cutiilor de osie sau de la coloanele cadrului boghiului. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Fisuri, crapaturi sau rupturi in cordoanele de sudura de asamblare a elementelor sasiului sau boghiului. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Deformarea longeroanelor vagoanelor de marfa in stare goala, masurata in plan vertical, mai mare de: a)
b) |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Deformarea
longeroanelor vagoanelor de marfa in stare goala,
masurata in plan orizontal, mai mare de |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
Tabelul 6
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la sasiu si boghiuri/Mod de tratare |
|
|
Deformatia
traverselor frontale la vagoanele de marfa, masurata in plan
vertical, mai mare de |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Deformatia traverselor frontale la vagoanele de marfa, masurata in plan orizontal mai mare de: a)
b) |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Rupturi sau crapaturi la tirantii sau barele de consolidare a sasiului. |
|
Vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Semiplaca de garda stramba, slabita, cu placa de uzura lipsa, cu nituri rupte, sau cu o crapatura ce se intinde pe mai mult de 1/4 din sectiune. |
|
Vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Crapaturi sau rupturi la piesele de sustinere si siguranta a generatoarelor electrice si cutiilor de acumulatoare sau lipsa acestor piese. |
|
Daca repararea nu este posibila, vagonul se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV cu generatoarele sau cutiile de acumulatoare demontate de la vagon. |
|
|
|
Legatura placii de garda slabita, rupta sau lipsa. |
|
Se strang suruburile slabite, se inlocuieste legatura rupta sau se completeaza, dupa caz. |
|
|
|
Suporturi la scara, trepte sau manere sub tampon lipsa, crapate, rupte sau deformate. |
|
Se completeaza piesele lipsa, iar piesele defecte se inlocuiesc sau se repara pe loc. |
|
|
|
Una sau mai multe legaturi electrice de punere la masa la vagoane prevazute din constructie cu legaturi electrice, rupte sau lipsa. |
|
Legaturile electrice de punere la masa se inlocuiesc sau se completeaza. |
|
|
|
Un brat de conducere radial de la boghiul Minden-Deutz slabit, crapat sau rupt. |
|
Bratul de conducere slabit se strange, iar cel defect se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Jocul insumat intre pietrele de frecare de pe ambele parti ale boghiului: a)
mai mic de b) mai mare de |
|
1. Vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. 2. Vagoanele care nu sunt prevazute din constructie cu jocuri la pietrele de frecare sau au numai jocuri de montaj (vagoane pe boghiuri Minden-Deutz, GP 200, PKP, Gorlitz V, Gorlitz V modificat, boghiul pe 2 osii de la T.E.) fac exceptie de la aceasta prevedere. |
|
|
|
Suporturile pietrelor de frecare, pietrele de frecare si resorturile pietrelor de frecare lipsa sau rupte. |
|
Vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Distantele minime de la nivelul superior al sinelor pana la partile cele mai de jos ale vagonului, mai mici de: a)
b)
|
Tabelul 6
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la sasiu si boghiuri/Mod de tratare |
|
|
c)
d)
|
|
Daca partile respective nu pot fi ridicate prin suspendare in suporturi, vagonul se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Placuta de uzura din otel manganos la boghiul Y-25 Cs, rupta sau desprinsa din sudura. |
|
Vagonul se notifica, cu indicatia ca vagonul incarcat, dupa descarcare, sa fie indrumat la CIRRTV. |
|
|
|
Unul sau mai multe blocuri amortizoare sau limitatoare de joc al traversei crapodine de la boghiul Minden-Deutz sau Gorlitz, lipsa sau cu placi de uzura desprinse. |
|
Daca remedierea pe loc a defectului nu este posibila, vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
Tabelul 7
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la cutia vagonului/Mod de tratare |
|
|
Rupturi la imbinarile stalpilor cutiei cu sasiul. |
|
Daca repararea pe loc nu este posibila, vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Stalpi, grinzi, diagonale si frizuri rupte. |
|
Daca repararea pe loc nu este posibila, vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Defecte la pereti, podele, acoperis fix sau mobil, parti mobile si vracuri care pot provoca caderea lor, degradarea sau pierderea incarcaturii. |
|
Daca repararea pe loc nu este posibila, vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Defecte la usile rulante, sine de rulare, bare de ghidare, la clape si nivelatoare sau la dispozitivele de inchidere, din care cauza acestea nu sunt asigurate contra caderii sau deschiderii. |
|
Daca repararea pe loc nu este posibila, vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Invelitoare la acoperis desprinsa, rupta sau lipsa. |
|
Daca repararea pe loc nu este posibila, vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Defecte la tepuse, la suporturile de repaus ale acestora, la peretii mobili sau la usile vagonului, care pot provoca iesirea acestora din gabarit sau pierderea incarcaturii. |
|
Daca repararea pe loc nu este posibila, vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Defecte sau lipsuri la cutiile de tepuse sau la suporturile de fixare a acestora, care pot conduce la caderea lor in parcurs. |
|
Daca repararea pe loc nu este posibila, vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Ciocul
carligului de sustinere a clapelor de descarcare de la vagoanele
Eacs nu asigura sprijinirea clapei pe o lungime de cel putin |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV dupa ce s-au asigurat clapele impotriva deschiderii. . Daca vagonul este incarcat, iar incarcatura nu este expusa caderii in parcurs, vagonul se notifica, se asigura clapele impotriva deschiderii si se lasa in circulatie pana la statia de destinatie, urmand ca dupa descarcare sa fie trimis la CIRRTV. |
|
|
|
Usi, obloane, clape sau tepuse lipsa. |
|
Daca piesele lipsa nu se pot completa pe loc, vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Scari de urcare si balustrade lipsa, rupte, crapate sau strambe. |
|
Piesele defecte se repara sau se inlocuiesc pe loc, iar cele lipsa se completeaza. |
|
|
|
Stalpi rupti la ghereta franei sau ghereta de frana deplasata. |
|
Daca repararea pe loc nu este posibila, vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
Tabelul 7
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la sasiu si boghiuri/Mod de tratare |
|
|
Defecte la recipientul vagoanelor cisterna, la dispozitivele de inchidere, de umplere sau golire ale acestora, care produc pierderi din continut. |
|
1. Daca repararea pe loc nu este posibila, vagonul se indruma in stare goala la CIRRTV. 2. Atunci cand inlaturarea defectelor impune spalarea interioara a recipientului, vagonul va fi indrumat mai inainte la statia de spalare. |
|
|
|
Mai mult de 1/10 din suruburile sau niturile de fixare a recipientului pe sasiu, rupte sau lipsa. |
|
Vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Crapaturi in suporturile rezervorului sau ale tirantilor de legatura, mai mari de 1/4 din sectiunea acestora. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Fisura in cordoanele de sudura ale rezervorului. |
|
. Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. . Atunci cand inlaturarea defectelor impune spalarea interioara a recipientului, vagonul va fi indrumat mai inainte la statia de spalare. |
|
|
|
Lipsuri sau defecte la instalatia de racire sau de scurgere a vagoanelor frigorifice sau refrigerente. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Diferenta de inaltime sau defecte la puntile de intercomunicatie, la balustradele acestora sau la burdufuri, care pun in pericol viata calatorilor. |
|
Defectele se inlatura pe loc. |
|
|
|
Defecte la mobilier, usi, ferestre, instalatii sanitare si la rezervoare de apa. |
|
Defectele se inlatura pe loc. |
|
|
|
Inclinarea cutiei vagonului, masurata in dreptul sasiului, mai mare de: a) b)
|
|
Daca inclinarea cutiei nu este provocata de arcurile de suspensie moi sau de incarcatura asezata pe aceeasi parte, vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Table aparatoare contra scanteilor desprinse, lipsa, sparte sau montate direct pe podeaua vagonului. |
|
. Defectul se inlatura pe loc. . Daca la revizia tehnica in tranzit remedierea pe loc nu este posibila, vagonul se indruma pana la statia de destinatie cu frana automata izolata si notificat, ca dupa descarcare sa fie indrumat la CIRRTV. |
|
|
|
Instalatia de descarcare a vagoanelor Ucs cu defecte care nu permit descarcarea pneumatica. |
|
Dupa descarcare, vagonul se notifica si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
La vagoanele Tals si Fals: a) instalatia pneumatica de descarcare defecta; b) clape neetanse care permit scurgerea din continut; c) barele de actionare a instalatiei pneumatice, strambe sau lipsa; d) suruburile de fixare a clapelor, strambe sau lipsa; e) bolturi sau carligele de la clape, rupte sau lipsa. |
|
Vagonul se scoate din tren, se repara provizoriu si se indruma la CIRRTV. |
Tabelul 8
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la instalatia de frana/Mod de tratare |
|
|
Piese lipsa, deformate sau rupte la timoneria franei, la dispozitivele de siguranta, la buloanele de articulatie si la etrierii de siguranta, care pot provoca caderea pieselor franei. |
|
Daca repararea sau inlocuirea pe loc nu este posibila, vagonul se indruma cu frana automata izolata la CIRRTV dupa ce a fost reparat provizoriu. |
|
|
|
Leviere sau bare de la timoneria franei care freaca pe osii. |
|
Defectele se inlatura pe loc. |
|
|
|
Suport amortizor la bara regulatorului automat de timonerie SAB tip DRV, lipsa sau cu defecte care impiedica functionarea normala (numai la vagoanele prevazute din constructie cu suporturi). |
|
Defectele se inlatura pe loc. |
|
|
|
Timoneria de frana nu realizeaza strangerea tuturor sabotilor pe roti. |
|
Daca remedierea defectelor nu este posibila in corpul trenului, vagonul se notifica cu mentiunea ca dupa descarcare sau descompunere a trenului, daca vagonul este gol, sa fie indrumat la CIRRTV. |
|
|
|
Grosimea sabotului masurata in partea cea mai subtire, mai mica de: a)
b)
c)
d)
Grosimea
garniturii de frecare mai mica de |
|
Sabotii sau garniturile de frana cu grosimea sub aceste limite se inlocuiesc pe loc. |
|
|
|
Saboti de frana din materiale nemetalice care prezinta: a) sparturi radiale pornind de la suprafata de frecare pana la marginea metalica, cu exceptia zonei teoretice de dilatare; b) exfolieri vizibile ale materialului de frecare pe mai mult de ¼ din lungimea sabotului sau incluziuni metalice. |
|
Sabotii se inlocuiesc pe loc. |
|
|
|
Jocul insumat intre discul de frana si garniturile de frecare: a)
mai mic de b)
mai mic de |
|
Defectul se remediaza pe loc; daca remedierea pe loc a defectului nu este posibila, vagonul se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Saboti de frana deplasati transversal si care se aplica in afara profilului de rulare al rotii. |
|
Defectul se remediaza pe loc, astfel incat suprafata activa a sabotului sa fie in intregime in contact cu suprafata de rulare a rotii. |
|
|
|
Defecte la: distribuitoare de aer, robinete, rezervoare, cilindri de frana, conducte secundare si semiacuplari de aer, care impiedica functionarea corespunzatoare a franei proprii sau functionarea franelor la vagoanele vecine. |
|
Daca inlaturarea pe loc a defectelor nu este posibila si vagonul poate circula in tren cu frana automata izolata, se notifica cu mentiunea ca dupa descarcare sau descompunere a trenului, daca vagonul este gol, sa fie indrumat la CIRRTV. |
Tabelul 8
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la instalatia de frana/Mod de tratare |
|
|
Regulator centrifugal sau dispozitiv antipatinaj defect, suruburi slabite sau lipsa. |
|
Se inlocuieste pe loc regulatorul sau dispozitivul antipatinaj defect, iar suruburile slabite se strang si cele lipsa se completeaza. |
|
|
|
Conducta generala de aer rupta, crapata, obturata sau strangulata. |
|
Defectul se inlatura pe loc. |
|
|
|
Termenul reviziei intermediare a franei expirat la vagoanele de marfa. |
|
. In statiile cu revizori tehnici de vagoane, vagoanele goale se notifica si se scot din tren pentru executarea reviziei intermediare a franei. . Vagoanele incarcate se notifica, cu indicatia ca dupa descarcare, sa fie indrumate la CIRRTV; in acest caz, frana automata se lasa in actiune. |
|
|
|
Discul de frana uzat pana la limita indicata pe disc de semnul de uzura. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV, pentru inlocuirea osiei sau discului de frana, dupa caz. |
|
|
|
Mai mult de un
riz circular cu latimea mai mare de |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV pentru strunjirea discului de frana sau inlocuirea osiei, dupa caz. |
|
|
|
Uzura de
forma concava a suprafetei discului de frana, pe
portiunea de frecare a garniturii, mai mare de |
|
1. Vagonul se scoate din tren si se indruma cu frana automata in actiune cu vechile garnituri, la CIRRTV pentru strunjirea discului de frana, inlocuirea acestuia sau inlocuirea osiei. 2. Dupa strunjire se vor inlocui ambele garnituri de frana cu altele noi. |
|
|
|
Fisura
continua de la marginea interioara catre marginea
exterioara a discului de frana, sau fisura mai mare de |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV, cu frana automata a vagonului sau boghiului respectiv izolata, pentru: strunjirea discului, inlocuirea acestuia sau inlocuirea osiei, dupa caz. |
|
|
|
Crapaturi radiale sau circulare pe discul de frana, indiferent de marimea lor. |
|
Vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV, cu frana automata a vagonului sau boghiului respectiv izolata, pentru inlocuirea discului de frana sau a osiei, dupa caz. |
|
|
|
Crapaturi in butucul discului de frana. |
|
Daca inlocuirea pe loc a osiei nu este posibila, vagonul se indruma la CIRRTV, cu frana automata a vagonului sau boghiului respectiv izolata, pentru inlocuirea osiei. |
|
|
|
Deplasarea laterala sau rotirea butucului discului de frana pe osie, constatata prin decalarea semnelor de marcaj. |
|
Daca inlocuirea pe loc a osiei nu este posibila, vagonul se indruma la CIRRTV, cu frana automata a vagonului sau boghiului respectiv izolata, pentru inlocuirea osiei. |
|
|
|
Deplasarea sau fularea discului de frana pe butucul discului (se constata prin actionare manuala). |
|
Discul de frana sau osia se inlocuieste pe loc, dupa caz. |
Tabelul 8
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la instalatia de frana/Mod de tratare |
||||||||||
|
|
Lipsa splinturilor, suruburilor, bucselor elastice din butucul discului de frana sau a altor elemente de asigurare. |
||||||||||
|
. Splinturile, suruburile, bucsele elastice sau alte elemente de asigurare lipsa, se completeaza pe loc. . Daca nu este posibil, vagonul se indruma la CIRRTV, cu frana automata a vagonului sau boghiului respectiv, izolata. |
|||||||||||
|
|
Bara reglabila de la timonerie neasigurata sau cu contrapiulitele slabite. |
||||||||||
|
Defectul se inlatura pe loc. |
|||||||||||
|
|
La verificarea presiunii in cilindrii de frana, ambele manometre de pe partile laterale ale boghiului sau vagonului inregistreaza valori sub 0,6 bar la frana - KE-GP-A(D) - la o scadere a presiunii de 0,6 bar in conducta generala de aer. |
||||||||||
|
Defectul se inlatura pe loc. |
|||||||||||
|
|
Indicatoarele laterale de frana „ROSU-VERDE”, blocate pe una din pozitii |
||||||||||
|
1. In statii cu revizori tehnici de vagoane defectul se remediaza pe loc. 2. In statii fara revizori tehnici de vagoane se permite indrumarea vagonului cu frana in actiune daca presiunea indicata la manometrele de control de pe partile laterale ale boghiului inregistreaza valori de cel putin 0,6 bar, la o scadere a presiunii de 0,6 bar in conducta generala de aer. |
|||||||||||
|
|
Lungimea cursei pistonului de la cilindrul de frana pentru vagoanele de calatori, la o franare totala, in afara urmatoarelor limite
|
||||||||||
|
Defectele se
inlatura pe loc; la franarea de serviciu cu o scadere a
presiunii in conducta generala de aer de 0,6 ÷ 0,7 bar, lungimea cursei
pistonului de la cilindrul de frana este mai mica cu 15 ÷ |
Tabelul 8
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte si uzuri la instalatia de frana/Mod de tratare |
||||||||||||||||||
|
|
Lungimea cursei pistonului de la cilindrul de frana, pentru vagoanele de marfa, la o franare totala, in afara urmatoarelor limite:
|
||||||||||||||||||
|
Defectele se
inlatura pe loc; la franarea de serviciu cu o scadere a
presiunii in conducta generala de aer de 0,6 ÷ 0,7 bar, lungimea cursei
pistonului de la cilindrul de frana este mai mica cu 15 ÷ |
Tabelul 9
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte la instalatiile de incalzire, ventilatie si climatizare/Mod de tratare |
|
|
Acuplari flexibile, semiacuplari metalice, robinete frontale sau conducte cu defecte care provoaca pierderi de abur sau care nu asigura functionarea normala a instalatiei de incalzire. |
|
Defectul se inlatura pe loc. |
|
|
|
Radiatoare si robinete de distributie, defecte sau cu piese lipsa. |
|
Se inlatura defectele sau se completeaza piesele lipsa pe loc. |
|
|
|
Sobe si burlane de sobe defecte sau neizolate, care nu asigura incalzirea normala sau prezinta pericol de incendiu. |
|
Daca inlaturarea pe loc a defectelor nu este posibila, vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV, cu instalatia de incalzire scoasa din functiune. |
|
|
|
Instalatia de incalzire, ventilatie si climatizare nu functioneaza. |
|
. Se verifica: a) pozitia manetei comutatorului general al instalatiei de incalzire electrica, b) aflata in exteriorul vagonului, pe partea laterala; c) pozitia intrerupatorului principal de la tabloul de comanda; d) pozitia sigurantelor automate din tablou; e) functionarea motorului ventilator in pozitia „ventilatie” a intrerupatorului; f) tensiunea bateriei de acumulatoare; g) indicatia becurilor semnalizatoare; h) intrarea aburului in incalzitor. . Dupa stabilirea defectului, se trece la remedierea lui pe loc, in corpul trenului. . In cazul cand remedierea defectului in corpul trenului nu este posibila, vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Regulatoare de abur reglate necorespunzator. |
|
Defectul se inlatura pe loc. |
|
|
|
Ventilul electromagnetic infundat sau inghetat |
|
Se curata sita sau se dezgheata cu jet de abur. |
|
|
|
Oale de condens sau evacuatoare rapide reglate necorespunzator sau defecte. |
|
Defectul se remediaza pe loc. |
|
|
|
Oale de condens crapate sau sparte. |
|
Oalele de condens defecte se inlocuiesc pe loc. |
|
|
|
Compartiment neincalzit sau supraincalzit. |
|
Defectul se inlatura pe loc. |
|
|
|
Cupla electrica de inalta tensiune defecta, rupta sau lipsa. |
|
|
Se inlocuieste sau se completeaza pe loc. |
Tabelul 10
la Instructiunile nr. 250
|
Nr. Crt. |
Defecte la instalatia electrica de iluminat/Mod de tratare |
|
|
Becuri, tuburi fluorescente sau sigurante arse sau lipsa. |
|
Se inlocuiesc sau se completeaza pe loc. |
|
|
|
Curea de dinam rupta, lipsa sau neintinsa, saiba de dinam deplasata sau defecta. |
|
Defectul se inlatura pe loc. |
|
|
|
Regulatoare de tensiune, relee electronice de timp sau limitatoare de tensiune defecte. |
|
Defectele se inlatura pe loc. |
|
|
|
Acumulatoare electrice descarcate sau defecte. |
|
Se inlocuiesc pe loc. |
|
|
|
Instalatia de iluminat prezinta defecte ce pot provoca incendierea vagonului, cum sunt: a) conductoare neizolate; b) sigurante necalibrate; c) sigurante automate blocate; d) relee blocate mecanic; e) punti improvizate; f) modificari neautorizate. |
|
Daca inlaturarea pe loc a defectelor nu este posibila, vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV, cu instalatia de iluminat scoasa din functiune. |
|
|
|
Prezoane rupte, lipsa sau slabite, la carcasa angrenajului de transmisie cu roti conice. |
|
Daca inlaturarea pe loc a defectelor nu este posibila, vagonul se indruma la CIRRTV cu carcasa demontata. |
|
|
|
Carcasa angrenajului cu roti conice incalzita anormal sau cu pierderi de ulei. |
|
Daca inlaturarea defectului in corpul trenului nu este posibila, vagonul se scoate din tren si se indruma la CIRRTV cu angrenajul demontat. |
|
|
|
Ax cardanic de transmisie sau cu cuplaje elastice, deformat, rupt sau cu articulatii uzate. |
|
Axul de transmisie se inlocuieste pe loc. |
|
|
|
Generatorul de curent incalzit anormal, blocat sau nu debiteaza. |
|
1. Generatorul se inlocuieste pe loc. 2. Daca inlocuirea pe loc nu este posibila, vagonul se indruma la CIRRTV cu axul de transmisie demontat. |
|
|
|
Instalatia de iluminat nu functioneaza. |
|
1. Defectele se inlatura pe loc. 2. Daca la revizia tehnica in tranzit remedierea defectelor nu este posibila, vagonul se lasa sa circule pana la statia de destinatie, dupa care vagonul se indruma la CIRRTV. |
|
|
|
Aparatele de alimentare cu energie electrica din conducta principala de inalta tensiune, defecte. |
|
Daca inlaturarea pe loc a defectelor nu este posibila, vagonul se indruma la CIRRTV. |
DERANJAMENTE LA INSTALATIA DE PROTECTIE LA PATINARE
A. Cu microprocesor tip KNORR MGS1.14
|
Cod numeric |
Deranjament |
Locul defectului |
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de traductoare GE |
Placheta GE |
|
|
|
Unitatea centrala CP |
Placheta CP |
|
|
|
Diagnoza proprie DI |
Placheta DI |
|
|
|
Releu optocuplar RO |
Placheta RO |
|
|
|
Comanda ventil 1/2 |
Placheta VA |
|
|
|
Circuit de siguranta |
Placheta VA (A1/A2) |
Osia nr.1 |
|
|
Scurtcircuit/intrerupere |
Traductor sau conductor de legatura |
|
|
|
Scurtcircuit |
Ventil sau conductor de legatura |
|
|
|
Intrerupere |
Ventil sau conductor de legatura |
|
|
|
Circuit de siguranta |
Placheta VA (A1/A2) |
Osia nr.2 |
|
|
Scurtcircuit/intrerupere |
Traductor sau conductor de legatura |
|
|
|
Scurtcircuit |
Ventil sau conductor de legatura |
|
|
|
Intrerupere |
Ventil sau conductor de legatura |
|
|
|
Circuit de siguranta |
Placheta VA (A1/A2) |
Osia nr.3 |
|
|
Scurtcircuit/intrerupere |
Traductor sau conductor de legatura |
|
|
|
Scurtcircuit |
Ventil sau conductor de legatura |
|
|
|
Intrerupere |
Ventil sau conductor de legatura |
|
|
|
Circuit de siguranta |
Placheta VA (A1/A2) |
Osia nr.4 |
|
|
Scurtcircuit/intrerupere |
Traductor sau conductor de legatura |
|
|
|
Scurtcircuit |
Ventil sau conductor de legatura |
|
|
|
Intrerupere |
Ventil sau conductor de legatura |
|
|
|
Deranjament culegere viteza |
|
|
|
|
Deranjamente protectie la alunecare la o osie (set de roti) |
|
|
|
|
Deranjamente protectie la alunecarea la una sau mai multe osii |
|
|
|
|
Test lampi, confirmare pentru actionarea tastelor |
Verificarea afisajului numeric |
|
|
|
Derularea verificarii |
Verificarea automata se executa |
|
|
|
Defecte trecatoare |
Nu sunt defecte in prezent, totusi apar din cand in cand |
|
|
|
Afisare stare corecta |
Nu a aparut nici un defect |
|
|
Cod numeric |
Deranjament |
Locul defectului |
|
|
Timp de siguranta al ventilului de esapament 1, expirat Captatorul osiei 1 Scurt-circuit ventil de esapament 1 Intrerupere ventil de esapament 1 |
Reglaj dispozitiv de antiblocaj osia 1, electronica Captatorul 1, cablaj, electronica Ventil de esapament 1, cablaj, electronica Ventil de esapament 1, cablaj, electronica |
|
|
Timp de siguranta al ventilului de esapament 2, expirat Captatorul osiei 2 Scurt-circuit ventil de esapament 2 Intrerupere ventil de esapament 2 |
Reglaj dispozitiv de antiblocaj osia 2, electronica Captatorul 2, cablaj, electronica Ventil de esapament 2, cablaj, electronica Ventil de esapament 2, cablaj, electronica |
|
|
Timp de siguranta al ventilului de esapament 3, expirat Captatorul osiei 3 Scurt-circuit ventil de esapament 3 Intrerupere ventil de esapament 3 |
Reglaj dispozitiv de antiblocaj osia 3, electronica Captatorul 3, cablaj, electronica Ventil de esapament 3, cablaj, electronica Ventil de esapament 3, cablaj, electronica |
|
|
Timp de siguranta al ventilului de esapament 4, expirat Captatorul osiei 4 Scurt-circuit ventil de esapament 4 Intrerupere ventil de esapament 4 |
Reglaj dispozitiv de antiblocaj osia 4, electronica Captatorul 4, cablaj, electronica Ventil de esapament 4, cablaj, electronica Ventil de esapament 4, cablaj, electronica |
|
C8/C9(r1) 70 (r2) 70 (r3) 71 (r4) 74 (r5) (r6) (r7) (r8) |
Instalatie anclansata (contact releu 1) Instalatie anclansata (contact releu 2) 5/3 km/h in/scos din circuit (contact releu 3) 50/54 km/h in/scos din circuit (contact releu 4) 200/160 km/h in/scos din circuit (contact releu 5) (contact releu 6) (contact releu 7) (contact releu 8) |
Electronica Electronica Electronica Electronica Electronica Electronica Electronica Electronica |
|
EE EP PC CL ba da |
EEPROM EPROM Procesor Temporizator care functioneaza in timp real daca exista modulul caracteristicilor de regim Baterie Memorarea informatiilor |
Electronica Electronica Electronica |
|
X.Y |
Test diode electroluminiscente Test in curs Una sau mai multe defectiuni pe o osie Una sau mai multe defectiuni pe mai multe osii Defectiuni istorice memorate, instalatie in ordine Echipament in stare buna Varianta actuala a programului informatic, in timpul legarii in circuit a electronicii |
|
Unitatea Nr.______ Seria_____ _______ ______ ______
Exemplarul
Data__________________
(zi, luna, an)
VAG. Nr.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
R. P.: data____________________
In regim *)
|
RIV |
PPV |
Intocmit, Primit,
(Numele si semnatura) (Numele si semnatura)
___________________
Nota: *) Se sterge ce nu corespunde
Statiile varf de panta si sectiile de circulatie caracterizate prin pante mari
Statiile varf de panta si sectiile de circulatie caracterizate prin pante mari
1. Balota:
- pentru sectia Balota - Simian cu panta caracteristica de 27 ‰.
2. Predeal:
- pentru sectia Predeal - Brasov cu panta caracteristica de 26 ‰;
- pentru sectia Predeal - Campina cu panta caracteristica de 20 ‰.
3. Livezi Ciuc:
- pentru sectia Livezi - Ciuc - Ciceu cu panta caracteristica de 26 ‰;
- pentru sectia Livezi - Ciuc - Ghimes cu panta caracteristica de 25 ‰.
4. Varfu Dealului:
- pentru sectia Varfu Dealului – Paltinoasa cu panta caracteristica de 23 ‰;
- pentru sectia Varfu Dealului - Cacica cu panta caracteristica de 28 ‰.
5. Mestecanis:
- pentru sectia Mestecanis - Iacobeni cu panta caracteristica de 26 ‰;
- pentru sectia Mestecanis - Valea Putnei cu panta caracteristica de 28 ‰.
6. Barnova:
- pentru sectia Barnova - Ciurea cu panta caracteristica de 24 ‰.
7. Palas
- pentru sectia Palas - Constanta Port, zona A, cu panta caracteristica de 17 ‰;
Inscriptii si semne aplicate pe vagoane
|
Nr. crt. |
Inscriptia sau semnul |
Semnificatia |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
C.F.R, BDJ, OBB | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
Numarul codificat al vagonului. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
Tara vagonului (masa proprie a vagonului). |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
t | Tara vagonului si masa franata corespunzatoare franei de mana manevrabila de pe platforma. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
a)
b)
c) |
Exemple de inscriptionare a masei limita de incarcare pe vagoane. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capacitatea vagonului - rezervor, vagonului - butoi.
Suprafata podelei.
|
Nr. crt. |
Inscriptia sau semnul |
Semnificatia |
|
|
|
Capacitatea vagoanelor acoperite si a vagoanelor destinate transportului marfurilor in vrac.
m
Lungimea podelei vagonului.
(
Lungimea intre fetele exterioare ale tampoanelor, necomprimate.
Vagoane admise sa circule pe liniile Cailor Ferate Britanice (BR).
Vagoane autorizate sa circule prin tunelul de sub canalul Manecii.
Vagoane particulare.
Vagonul corespunde prescriptiilor de constructie prevazute in RIV.
|
Nr. crt. |
Inscriptia sau semnul |
Semnificatia |
||||||||
|
|
UIC |
Vagoane unificate. |
||||||||
|
|
UIC St |
Vagoane unificate tip standardizat. |
||||||||
|
|
a) b) c) |
Vagonul este construit in vederea trecerii dintr-o retea de cai ferate in alta cu ecartament diferit: a) SZD; b) Finlanda; c) Spania, Portugalia. |
||||||||
|
|
TARA 00,0 t CARGA MAX 00,0 t FRENO VACIO 00-00 t FRENO MANO MAX 00 t |
 |
|||||
 |
|||||
 |
|||||
Semn suplimentar pentru vagoanele admise sa circule 00,o pe liniile cailor ferate spaniole (RENFE) si portugheze (CP).
Accesorii mobile:
2 = catimea accesoriilor;
A = accesorii mobile;
2 (numitorul) = numarul de ordine al accesoriilor din tabelul de accesorii.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Scara pentru:
ungere periodica;
salubrizare radicala;
dezinfectia instalatiilor.
galben
Vagonul este inzestrat cu conducta de incalzire electrica pentru 3000 V curent continuu.
galben 50
Vagonul este inzestrat cu conducta de incalzire electrica pentru 3000 V si 50 Hz.
|
Nr. crt. |
Inscriptia sau semnul |
Semnificatia |
||
|
|
galben |
Vagonul este inzestrat cu conducta de incalzire electrica pentru 1500 V curent continuu. |
||
|
|
|
|
Vagonul este inzestrat cu conducta de incalzire electrica pentru 1500 V si 50 Hz.
galben
Vagonul este inzestrat cu conducta de incalzire electrica pentru 1000 V curent continuu.
Interzisa trierea peste cocoase de triere a vagoanelor a caror raza de racordare este inferioara celei trecute sub semn.
Trecerea peste
cocoasa de triere este admisa la vagoanele pe boghiuri cu
distanta dintre osiile interioare mai mare de
m - t
a-a 0 - 00
b-b 0 - 00
c-c 00- 00
1) 2) 3)
2) 3)
Mase uniform repartizate pe lungimi
diferite ale suprafetei de sprijin (latimea de sprijin
egala sau mai mare de
Valoarea maxima pentru diferite lungimi a maselor uniform repartizate pe lungimea suprafetei de sprijin:
1) repere de lungime a suprafetelor de sprijin pentru masele uniform repartizate;
2) distanta in metri intre reperele de lungime;
3) valori maxime in tone a maselor uniform repartizate.
|
Nr. crt. |
Inscriptia sau semnul |
Semnificatia |
|||||||||||||||||||
|
|
a-a 0 - 00 00 b-b 0 - 00 00 c-c 00- 00 d-d 00- 00 00 |
||||||||||||||||||||
d c b a a b c d
1) 2) 3) 4)
Mase uniform
repartizate pe lungimi diferite ale suprafetei de sprijin si mase
concentrate asezate pe doua reazeme egal departate
fata de axul transversal al vagonului (latimea de sprijin
egala sau mai mare de
1) Repere de lungime ale suprafetelor de sprijin al maselor uniform repartizate sau al distantei intre reazeme, pentru masele concentrate asezate pe doua reazeme.
2) Distanta, in metri, intre reperele de lungime.
3) Valori maxime, in tone, ale maselor uniform repartizate.
4) Valori maxime, in tone, ale maselor concentrate asezate pe doua reazeme.
Valoarea maxima a maselor uniform repartizate pe lungimea suprafetelor de sprijin.
Valoarea maxima a maselor concentrate asezate pe doua reazeme.
Kk
Tipuri de frane:
Frana Kunze-Knorr
Dr
Frana Drolshammer
Bo
Frana Bozic
Hik
Frana Hildebrand-Knorr
Bd
Frana Breda
Ch
Frana Charmilles
O
Frana Oerlikon
KE
Frana Knorr tip KE
DK
Frana Dako
|
Nr. crt. |
Inscriptia sau semnul |
Semnificatia |
||||||
|
|
WA |
Frana Westinghouse, tip A |
||||||
|
WE |
Frana Westinghouse, tip E |
|||||||
|
WU |
Frana Westinghouse, tip U |
|||||||
|
|
2. Denumiri complementare la tipurile de frana |
|||||||
|
G |
- frana pentru trenurile de marfa |
|||||||
|
P |
- frana pentru trenurile de calatori |
|||||||
|
R |
- frana de mare putere |
|||||||
|
GP |
- schimbator de regim G-P |
|||||||
|
PR |
- schimbator de regim P-R |
|||||||
|
GPR |
- schimbator de regim G-P-R |
|||||||
|
A |
- dispozitiv pentru variatia automata a fortei de franare in functie de sarcina |
|||||||
|
Mg |
- frana electromagnetica pe cale |
|||||||
|
|
a) pentru vagoanele de marfa
b) pentru vagoanele de calatori
2 3 |
Ultima revizie: 1. termenul de revizie din cartusul de intretinere; 2. semnul atelierului raspunzator pentru revizie; 3. data efectuarii reviziei; 4. inscriptie suplimentara, aplicata numai de catre IF proprietara. 1. se scrie dupa caz: RTI 1, RTI 2, RTI 3 sau RTG; 3. data efectuarii reviziei. |
|
Nr. crt. |
Inscriptia sau semnul |
Semnificatia |
|
|
|
Distanta dintre osiile extreme la vagoanele fara boghiuri si distanta dintre pivotii boghiurilor la vagoanele pe boghiuri. |
|
|
|
Semn pentru inaltimea planului de incarcare pentru vagoane portcontainere in stare neincarcata. |
|
|
|
Raza minima de inscriere in curba |
|
|
|
Semn pentru
vagoane pe boghiuri care nu pot trece decat pe pasarelele ferry-boat care au
un unghi de rupere mai mic de 30 |
|
|
|
Reper pentru numerotarea fusurilor de osie
Vagoane pe boghiuri cu placute de uzura din poliamida grafitata intre crapodina superioara si cea inferioara.
galben
pe fond inchis
sau
rosu pe fond deschis
negru galben
Indica locurile care devin periculoase in caz de acces a personalului de orice fel, cand vagoanele circula pe liniile electrificate
|
Nr. crt. |
Inscriptia sau semnul |
Semnificatia |
||
|
|
|
Interzice baterea cuielor sau a scoabelor in peretii vagoanelor din material plastic sau placaj. |
||
|
|
|
Vagon apt pentru a circula in trafic international al carui gabarit corespunde gabaritului 1–VM. |
||
|
|
|
MC |
Vagon apt pentru a circula in trafic international al carui gabarit corespunde gabaritului 0–VM.
Semn pentru vagoanele de calatori echipate cu dispozitiv electropneumatic de inchidere a usilor si de telecomanda a iluminatului.
|
00 t |
00 t |
|
Pl |
|
Pentru vagoane de calatori cu o singura clasa:
- cifra din stanga sus: tara vagonului, cu 50% apa in rezervoare;
- cifra din dreapta sus: masa totala a vagonului;
- cifra de jos: numarul total de locuri de sezut ale vagonului.
|
00 t |
00 t |
|
Pl |
|
Pentru vagoane de calatori avand doua clase la acelasi vagon (cl. I si a II-a) AB:
- cifra din stanga sus: tara vagonului, cu 50% apa in rezervoare;
- cifra din dreapta sus: masa totala a vagonului;
cifra din stanga jos: numarul de locuri de sezut clasa I;
cifra din dreapta jos: numarul de locuri de sezut clasa a II-a.
|
00 t |
00 t |
|
00 t |
|
Pentru vagoane de bagaje si postale:
- cifra din stanga sus: tara vagonului, cu 50% apa in rezervoare;
- cifra din dreapta sus: masa totala a vagonului;
- cifra de jos: limita maxima de incarcare a vagonului.
|
Nr. crt. |
Inscriptia sau semnul |
Semnificatia |
||||
|
|
|
Lungimea curelei de transmisie a generatorului de la vagoanele de calatori |
||||
|
|
|
Vehiculele la care numai instalatia de incalzire este alimentata de la linia trenului, sarcina de la baterie fiind asigurata de un generator de osie. |
||||
|
Vagonul este prevazut numai cu conducta pentru incalzirea electrica. |
|||||
|
Vehicule a caror conducta pentru incalzire poate suporta o tensiune superioara celei a aparatelor consumatoare, acestea fiind protejate. |
|||||
|
|
RIC |
|
Vagonul indeplineste toate prescriptiile de constructie RIC si poate sa circule cu viteza maxima inscrisa la stanga semnului RIC.
|
|
RIC |
R |
|
|
|
Vagonul indeplineste toate prescriptiile de constructie RIC, poate sa circule cu viteza maxima inscrisa la stanga semnului RIC si corespunde conditiilor speciale din anexa pentru administratia de cale ferata ale carei initiale sunt inscrise in cadru.
Vagonul corespunde conditiilor de trecere pe ferry-boat.
galben
Frana de mare putere, regim R, pentru trenuri accelerate.
|
Nr. Crt. |
Inscriptia sau semnul |
Semnificatia |
|
|
|
Vagon echipat cu frana cu disc. |
|
|
|
Frana electropneumatica: - alb pana la galben: echipament complet; - rosu: conducte de trecere ale franei electropneumatice. |
|
|
|
Vehicule echipate cu saboti de frana din materiale compozite. |
|
|
|
Vehicule echipate cu saboti de frana nemetalici marca 6 KW-10. |
|
|
|
Vehicule echipate cu saboti de frana nemetalici marca BK 9/6 |
|
|
|
Vehicule sonorizate cu bransament pentru echipament mobil de emisie a anunturilor si pentru muzica. |
|
Nr. crt. |
Inscriptia sau semnul |
Semnificatia |
||||||||||||
|
|
|
Vehicule sonorizate: cu bransament pentru echipament mobil de emisie a anunturilor si pentru muzica; fara post de emisie. |
||||||||||||
|
|
Vehicule sonorizate fara bransament pentru echipament mobil de emisie a anunturilor si pentru muzica. |
|||||||||||||
|
|
Vehicule sonorizate: fara bransament pentru echipament mobil de emisie a anunturilor si pentru muzica; fara post de emisie. |
|||||||||||||
|
|
| Indica vagoanele de clasa I sau lungimea compartimentelor de clasa I, in vagoane combinate. l = circa |
||||||||||||
|
|
a
1 2 |
Marcajul verificarii bandajului: 1. Ziua, luna, anul executarii verificarii. 2. Sigla caii ferate – sigla societatii care a efectuat verificarea. |
||||||||||||
|
1 2 |
||||||||||||||
|
|
|
Semn pentru vagoanele ale caror caracteristici necesita schimbarea resorturilor in caz de avarie a unui resort |
|
Nr. crt. |
Inscriptia sau semnul |
Semnificatia |
|||
|
|
a |
Semne pentru ,,punctele de ridicare’’: a) ridicare fara aparatul de rulare, in atelier; |
|||
|
b) |
b) ridicare in patru puncte cu sau fara aparatul de rulare; |
||||
|
c) |
c) ridicare cu aparatul de rulare de la o singura extremitate. |
||||
|
|
|
Masa franata cu frana de mana la vagoanele de calatori. |
|||
|
|
|
Interdictia de trecere peste franele de cale si alte dispozitive de triere si oprire, in pozitia activa. |
|||
|
|
|
Vehicule pe osii cu ecartament variabil. |
|||
|
|
Transparent
Galben auriu |
Semn pentru suntarea semnalului de alarma. |
TERMENUL DE REVIZIE PERIODICA PENTRU VAGOANELE DE CALATORI SI VAGOANELE DE SERVICIU CU ECARTAMENT NORMAL
|
Nr. Crt. |
Tip vagon |
Serie vagon |
Viteza inscrisa pe vagon |
Termen de revizie periodica |
|
|
clasa, tip suburban |
|
|
18 luni |
|
|
clasa, toate tipurile, cu exceptia celor prevazute la pct. 1 |
|
|
12 luni |
|
|
- de dormit - cuseta - bar - restaurant - posta - bagaje |
|
|
12 luni |
|
|
toate tipurile de: - vagoane de calatori - remorci- vagoane de serviciu |
|
|
18 luni |
|
|
toate tipurile de: - vagoane pentru incalzit trenurile de calatori (WIT) - vagoane laborator |
|
|
48 luni |
Nota:
La vagoanele din seriile: 2190, 1976, 2076 si 8976 se respecta termenele de revizie prevazute in documentatiile tehnice proprii
La vagoanele WIT, intre doua revizii periodice se vor efectua la fiecare 12 luni, inainte de punerea efectiva in circulatie, revizii tehnice intermediare de tip RTI1, RTI2, RTI3.
La vagoanele din seriile: 1980,
2180 si 7180 avand viteza de
Pentru vagoanele de calatori cu rulaj redus (trenuri de epoca), termenul normat de revizie periodica de stabileste conform reglementarilor specifice in vigoare.
ANEXA 7
Eticheta Model R1
„NOTA DE FRANE”
(zi, luna, an)
|
Nr. crt. |
Numarul vagonului |
Frane automate |
Frane de mana |
||||||||||||
|
defecte |
bune izolate |
defecte |
|||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
In compunerea trenului sunt vagoane cu: |
||||
|
Nr. Crt |
saboti din materiale compozite tip K sau L-L |
frana nemoderabila la slabire |
frana cu disc |
roti mici pentru transport automobile |
|
|
|
|
|
|
Legat locomotiva de remorcare la tren, ora:______
Proba franelor terminata, ora:__________
Revizorii tehnici de vagoane s-au intalnit cu proba franelor la vagonul:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Revizor tehnic de vagoane Primit,
(agent autorizat)
Agent OTF__________
Nota:
*) Se va bifa ceea ce corespunde realitatii
Conditii constructive si tehnice pentru admiterea vagoanelor in trenurile de calatori si de marfa, in functie de vitezele maxime de circulatie a trenurilor
|
Tipul trenurilor |
Tipul franei |
Tipul si caracteristicile vagoanelor |
Vitezele maxime (km/h) |
|
|
|
|
|
|
Trenuri de calatori |
Frana automata de mare putere cu actiune rapida si frana electromagnetica |
Vagoane de
calatori si vagoane de serviciu (postal, furgon) cu 4 sau
mai multe osii, cu structura metalica, echipate cu frana
automata de mare putere cu actiune rapida, cu schimbator
de regim „marfa-persoane-rapid” („G-P-R”),
„marfa-persoane-rapid-magnetica” („G-P-R-Mg”), „persoane-rapid”
(„P-R”) sau „persoane-rapid-magnetica” („P-R-Mg”), cu durata de cel mult 12 luni de la ultima revizie periodica,
iar viteza inscrisa pe vagon de |
|
|
Vagoane de
calatori si vagoane de serviciu (postal, furgon) cu 4 sau
mai multe osii, cu structura metalica, echipate cu frana
automata de mare putere cu actiune rapida, cu schimbator
de regim „marfa–persoane–rapid” („G-P-R”), „marfa-persoane-rapid-magnetica”
(„G-P-R-Mg”), „persoane-rapid” („P-R”) sau „persoane-rapid-magnetica”
(„P-R-Mg”), cu durata de cel mult 24
luni de la ultima revizie periodica, iar viteza inscrisa pe vagon
de |
|
||
|
Frana automata de mare putere cu actiune rapida pentru vagoane de calatori sau frana automata cu actiune rapida tip calatori pentru vagoane de marfa |
Vagoane de calatori si vagoane de
serviciu cu 4 sau mai multe osii,
precum si vagoane de incalzit trenurile de calatori - WIT,
cu structura metalica, echipate cu frana automata de mare
putere cu actiune rapida sau frana automata cu
actiune rapida tip calatori, cu schimbator de regim
„marfa-persoane-rapid” „G-P-R”, „marfa-persoane-rapid-magnetica”
(„G-P-R-Mg”), „persoane-rapid” („P-R”), „persoane-rapid-magnetica”
(„P-R-Mg”) sau fara schimbator de regim al franarii, dar
frana functioneaza in regim de „persoane”, cu durata de cel mult 30 luni de la
ultima revizie periodica pentru vagoanele de calatori si
vagoanele de serviciu si cel mult 48 de luni de la ultima revizie
periodica pentru vagoanele de incalzit trenurile de
calatori - WIT, iar viteza inscrisa pe vagon de Vagoane de marfa care poarta semnul „SS” echipate cu frana automata cu actiune rapida tip calatori, cu schimbator de regim „marfa-persoane” („G-P”) si dispozitiv de franare progresiva a sarcinii, avand durata de cel mult 6 luni de la ultima revizie periodica. |
|
|
|
|
|
|
|
Trenuri de calatori |
Frana automata cu actiune rapida, tip calatori |
Vagoane
de calatori si vagoane de serviciu pe 4 sau mai multe osii,
vagoane de incalzit trenurile de calatori - WIT, cu structura
metalica, frana automata cu actiune rapida tip
calatori, cu cel mult 30
luni de la ultima revizie periodica, respectiv 48 luni de la ultima
revizie periodica in cazul vagoanelor de incalzit trenuri de
calatori - WIT, precum si remorci pe 4 osii, cu durata de cel
mult 30 luni de la ultima revizie periodica, iar viteza inscrisa pe
vagon de Vagoane de marfa care poarta semnul „S” sau „SS”, echipate cu schimbator de regim „marfa-persoane” („G-P”) si avand durata de cel mult 12 luni de la ultima revizie periodica. |
|
|
Vagoane
de calatori, remorci si vagoane de serviciu pe 2 sau pe 4
osii, precum si vagoane de incalzit trenurile de calatori
- WIT cu structura metalica sau de lemn, cu frana automata
cu actiune rapida tip calatori cu durata de cel mult 30 luni de la ultima revizie periodica,
respectiv 48 luni de la ultima revizie periodica in cazul vagoanelor de
incalzit trenuri de calatori - WIT, iar viteza inscrisa
pe vagon de Vagoane de
marfa acoperite, refrigerente si platforme cu frana
automata cu actiune rapida tip calatori, cu
schimbator de regim „marfa-persoane' („G-P”) si avand
durata de cel mult 18 luni de la ultima revizie periodica, distanta
intre osiile extreme de cel putin |
|
||
|
Trenuri de marfa, mili-tare, mixte, de coletarie, de mesage-rie, de servi-ciu, trans-containere, trenuri de marfa inter-nationale si trenuri pentru transport TIR-uri (tip Ro-La) |
Frana automata tip calatori |
Vagoane de marfa care poarta semnul „SS” sau „SS” si , iar masa totala a incarcaturii nu trebuie sa depaseasca limita de incarcare corespunzatoare. |
|
|
Vagoane de
marfa in stare goala care au inscrisa in chenarul ABCD viteza
de |
|||
|
Vagoane de marfa care poarta semnul „S”, „S” si „ ” sau „SS” si „ ”, iar masa totala a incarcaturii nu trebuie sa depaseasca limita de incarcare corespunzatoare. |
|
||
|
Frana automata tip calatori, frana automata tip mar-fa sau ambele ti-puri de frana |
Vagoane de marfa fara semnul „S” sau „SS”, dar care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: distanta
intre osiile extreme de tara de cel putin 9 tone. |
|
|
|
Vagoane de marfa pe 2 sau mai multe osii, cu cutii de osie cu cuzineti si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: distanta
intre osiile extreme de tara de cel putin 9 tone. Vagoane pe
boghiuri cu suspensie cu eclise sau inele simple scurte (distanta intre
axele buloanelor sub |
|
Nota:
Conditiile de circulatie pentru vagoanele salon din parcul special si vagoanele sanitare care circula in compunerea trenurilor de calatori se vor stabili prin dispozitia de punere in circulatie.
Semnificatia simbolurilor:
:limite de
incarcare ce trebuie respectate pentru vagoanele expediate in trenuri care
pot circula cu viteze maxima de
: limite de
incarcare pentru vagoanele expediate in trenuri care pot circula cu viteza
maxima de
Caracteristicile de constructie ale vagoanelor prevazute cu semnul „S” si „SS” si termenele maxime de revizie ale acestora
|
I |
Regimul de franare „S” |
|
|
|
Frana automata |
- frana automata cu aer comprimat; - schimbator de regim „marfa-persoane” M-P. |
|
|
Ampatamentul minim |
2X6000 mm pentru vagoanele pe 3 osii si cu doua sasiuri articulate; |
|
|
Tara minima in stare goala |
9 t la vagoanele pe 2 osii; 14 t la vagoane pe 3 osii; 16 t la vagoanele pe boghiuri. |
|
|
Capacitatea de incarcare |
Masa incarcaturii nu trebuie sa depaseasca limita de incarcare inscrisa in chenarul ABCD in dreptul literei „S”. Limitele de
incarcare ce trebuie respectate pentru vagoanele expediate in trenuri
care pot circula cu viteza maxima de |
|
|
Viteza maxima de circulatie in stare incarcat |
|
|
|
Termenul maxim de revizie |
a) 6 ani pentru vagoanele pe osii echipate cu: distribuitoare de aer tip: Bd, Ch, O, KE, WE, DK, WU sau WA; regulator automat al timoneriei de frana; suspensie cu inele duble; suspensia cu inele simple poate fi admisa atunci cand IF proprietara considera posibila aceasta. b) 6 ani pentru vagoanele pe urmatoarele tipuri de boghiuri: boghiuri cu arcuri in foi si suspensie cu inele; boghiuri Niesky modernizate cu suspensie cu bielete de la vagoanele DB/DR; boghiuri cu arcuri elicoidale si amortizor tip UIC sau caracteristici analoge; sunt echipate cu tampoane cu caracteristici conform fiselor UIC 526-1 sau UIC 526-2; c) 4 ani pentru restul vagoanelor. IF proprietara este obligata sa adopte pentru vagoanele sale un termen de revizie mai mic decat termenul maxim prevazut mai sus, ori de cate ori conditiile de utilizare sau caracteristicile de constructie impun aceasta masura. |
II |
Regimul de franare „SS” |
|
|
|
Frana automata |
- frana automata cu aer comprimat; - schimbator de regim „marfa-persoane” M-P; - dispozitiv pentru franarea automata si progresiva a incarcaturii in functie de sarcina pe osie. |
|
|
Ampatamentul minim |
2X6000 mm pentru vagoanele pe 3 osii si cu doua sasiuri articulate; |
|
|
Tara minima in stare goala |
10 t la vagoanele pe 2 osii; 14 t la vagoane pe 3 osii; 16 t la vagoanele pe boghiuri. |
|
|
Capacitatea de incarcare |
Masa incarcaturii nu trebuie sa depaseasca limita de incarcare inscrisa in chenarul ABCD in dreptul literei „SS”. Limitele de
incarcare ce trebuie respectate pentru vagoanele expediate in trenuri
care pot circula cu viteza maxima de |
|
|
Viteza maxima de circulatie in stare incarcat |
|
|
|
Termenul maxim de revizie |
Se stabileste de IF proprietara. Pentru vagoanele a caror durata de valabilitate din chenarul de intretinere este mai mare de 3 ani, IF proprietara este obligata sa efectueze un control intermediar, care se poate limita la un sondaj, daca rezultatele observate sunt satisfacatoare. |
Fig. 1 Profil admisibil al partii
exterioare a buzei rotii
Fig. 2 Sablon pentru verificarea cotei qR
a) Buza de roata acceptabila b) Buza de roata neacceptabila
sablon
a) nu trebuie sa atinga b)
atinge
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |
