Navigatia in stramtori si scheme de separatie a traficului

NAVIGATIA IN STRAMTORI SI SCHEME DE SEPARATIE A TRAFICULUI

Navigatia in zone dificile

Generalitati

Zonele dificile pentru navigatie sunt de regula: intrarile sau iesirile din porturi, canalurile navigabile, stramtorile, schemele de separare a traficului, zonele cu pericole de navigatie, zonele cu trafic intens de nave.

Navigatia in zone dificile necesita o pregatire amanuntita in prealabil si o atentie sporita pe timpul desfasurarii. Principalele etape ale navigatiei in zone dificile, cu particularitatile fiecareia, sunt pregatirea si executarea navigatiei.

Pregatirea navigatiei

Aceasta etapa presupune urmatoarele activitati:

pregatirea hartilor de navigatie;

determinarea elementelor mareei (viteza si directia curentului de maree, inaltimea);

stabilirea conditiilor hidrometeorologice ale zonei respective, precum si luarea masurilor necesare pentru receptionarea la bordul navei a prognozelor si avizelor hidrometeorologice pe timpul navigatiei in aceste zone;

stabilirea modalitatilor de contactare a serviciilor de pilotaj si remorcaj, a Port Control, a autoritatilor locale;

analizarea si discutarea planului de catre comandant si ofiterii de la bord.

Executarea navigatiei

Personalul cu responsabilitati care trebuie sa se afle in puntea de comanda in cazul navigatiei in ape restranse include, de regula: comandantul navei, pilotul, ofiterul de cart, ofiterul cu navigatia, operatori la repetitoarele giro din borduri pentru masurarea rapida a relevmentelor, operator radar, operator sisteme electronice de navigatie, operator sonda, operator mijloace de comunicatii. Un membru al echipajului din puntea de comanda poate indeplini una sau mai multe din responsabilitatile enumerate mai sus.

Inainte de intrarea in zona dificila pentru navigatie se executa urmatoarele activitati:

o  testarea masinii principale prin punerea in "mars inapoi";

o  pregatirea ancorei pentru fundarisire;

o  calcularea corectiei totale a compaselor magnetic si giroscopic;

o  luarea masurilor pentru completarea riguroasa a jurnalului de bord (se vor consemna schimbarile de drum si de viteza, cine are comanda navei, toate ordinele si comenzile date, orice eveniment important), a jurnalului de navigatie, a jurnalului sondei (cuprinde adancimile inregistrate la interval de 5 minute).

Una din cele mai importante activitati pe puntea de comanda este determinarea punctului navei, care presupune urmatoarele activitati:

determinarea punctului navei prin intermediul unui procedeu precis si rapid, in functie de reperele existente;

notarea orei si citirii la loch;

estima grafica pentru urmatoarele doua puncte ale navei determinate la intervale de 3 - 5 minute;

determinarea derivei de vant si de curent, calcularea erorii grafice;

in cazul giratiei, determinarea punctului navei inainte si dupa incheierea manevrei.

Determinarea punctului navei se realizeaza pe baza masurarii vizuala a unor parametrii. Se poate folosi radarul pentru determinarea distantei la anumite repere, precum si pentru aplicarea procedeului paralelelor indicatoare.

Intervalul de determinare a punctului navei nu trebuie sa depaseasca 3 minute. Daca ofiterul cu navigatia sau, dupa caz, ofiterul de cart nu poate determina punctul navei in decursul a 3 minute va raporta comandantului pentru a lua in considerare reducerea vitezei navei sau stoparea navei. In cazul unor avarii la sistemul de guvernare sau de propulsie se va dispune ancorarea navei.

Ofiterul de cart, pe langa determinare punctului navei, trebuie sa realizeze o evaluare a situatiei, sa urmareasca modul de deplasare a navei pe drumul initial trasat si sa raporteze abaterile de la acesta, mai ales in apropierea unor pericole de navigatie.

In cazul in care vizibilitatea nu este buna nu se va executa navigatia in zone dificile.

Pe timpul navigatiei in zone dificile trebuie acordata o atentie sporita prevederilor COLREG.

Navigatia in zone dificile necesita aplicarea riguroasa a principiilor navigatiei eficiente si sigure, o evaluarea obiectiva, precisa si corecta a situatiei.

Navigatia in scheme de separare a traficului

Generalitati

O serie de factori de risc, printre care:

pericolul de coliziune si esuare

cresterea numarului de nave si a traficului in anumite zone

cresterea vertiginoasa a tonajului si vitezelor navelor si prin urmare necesitatea initierii manevrelor de evitare din timp

pericolul de lovire a fundului ca urmare a oscilatiilor (ruliu, tangaj) de catre navele de mare tonaj

inaccesibilitatea Canalelor Suez, Panama si Kiel pentru navele care depasesc un anumit tonaj

au impus cautarea unor masuri pentru cresterea sigurantei navigatiei in zonele cu trafic intens de nave si cu pericole de navigatie.

In 1898 anumite companii de navigatie din Atlanticul de Nord au adoptat, din motive de siguranta, rute predeterminate pentru navele de pasageri.

In 1961 Institutele de Navigatie din Republica Federala Germania, Franta si Marea Britanie au initiat un studiu care s-a finalizat cu propuneri pentru implementarea unor dispozitive de separare a traficului in Stramtoarea Dover dar si in alte zone. Aceste propuneri au fost analizate si ulterior adoptate de Organizatia Maritima Internationala.

In acest context, IMO adopta la 20 noiembrie 1973 Rezolutia A.284, care reglementeaza sistemul rutelor de navigatie in zonele maritime dificile (cu trafic intens, cu pericole de navigatie). In prezent, Organizatia Maritima Internationala este singurul organism international responsabil de stabilirea si recomandarea masurilor si procedurilor pentru sistemul rutelor de navigatie. Schemele de separatie adoptate de organizatie sunt publicate in "Ship's Routeing" (Sistemul rutelor de navigatie). Regula 10 din Regulamentul pentru prevenirea abordajelor pe mare (COLREG) prezinta modul in care se naviga in schemele de separatie a traficului sau in apropierea acestora.

Sistemul rutelor de navigatie

Acest sistem reprezinta un ansamblu de masuri destinat cresterii sigurantei navigatiei in zonele cu trafic intens de nave sau unde libertatea de manevra este limitata de:

zona restransa in care se naviga (stramtori, intrari in porturi, etc.);

existenta pericolelor de navigatie;

adancimi mici;

conditii hidrometeorologice nefavorabile.

Un alt scop al sistemului rutelor de navigatie este prevenirea si reducerea poluarii mediului marin cauzata de coliziunea si esuarea navelor.

Obiectivele sistemului rutelor de navigatie

Obiectivele unui sistem de rute de navigatie depind de particularitatile zonei in care acesta se gaseste, dar dintre aceste obiective trebuie sa faca parte (total sau partial) si urmatoarele:

dirijarea traficului de nave pe culoare de trafic cu sens unic, despartite de linii sau zone de separatie;

simplificarea fluxului de trafic in zonele unde drumurile navelor converg spre un anumit punct (stramtoare, intrare in port, etc.);

ordonarea traficului in zonele de explorare si exploatare a subsolului marii;

separarea traficului costier, pentru nave mici, de cel de larg, destinat navelor de dimensiuni mari;

reducerea riscului de lovire a fundului marii sau esuare in zonele cu adancimi limitate;

asigurarea de rute speciale pentru navele care transporta marfuri periculoase;

orientarea fluxului de trafic pentru evitarea zonelor de pescuit.

Terminologia elementelor sistemului rutelor de navigatie

Sistemul rutelor de navigatie are in compunere scheme de separare a traficului, rute recomandate, rute in ambele sensuri, raioane interzise sau periculoase, etc. Toate aceste elemente componente se definesc in continuare:

o  schema de separare a traficului (traffic separation scheme) - o schema destinata sa separe traficul de nave care se desfasoara in sensuri opuse prin intermediul unor mijloace corespunzatoare;

o  culoar de trafic (trafic lane) - zona in care traficul este stabilit sa se desfasoare intr-un singur sens;

o  zona si linie de separatie (separation zone or line) - zona sau linie care separa culoare cu trafic de sens opus, traficul din zone adiacente sau traficul diferitelor clase de nave;

o  zona cu sens giratoriu (roundabout) - zona care contine un punct sau o zona circulara de separatie si un culoar de trafic in jurul acesteia. Deplasarea se face in jurul zonei de separatie in sens direct;

o  zona de trafic costier (inshore traffic zone) - zona cuprinsa intre marginea dinspre uscat a schemei de separare a traficului si coasta adiacenta, destinata traficului costier conform regulii 10, litera (d) din COLREG;

o  ruta in ambele sensuri (two-way route) - zona in interiorul careia sunt traficul se desfasoara in ambele sensuri;

o  ruta  recomandata (recommended route) - o ruta de latime variabila pe care se recomanda sa se deplaseze nava. De regula este marcata prin pozitionarea unor balize pe linia sa centrala;

o  drum recomandat (recommended track) - un drum sigur pentru navigatie recomandat pentru deplasarea navei intre doua puncte de pozitie cunoscuta. Drumurile recomandate si rutele recomandate pot fi marcate pe hartile de navigatie si sunt prezentate pe larg in Cartile Pilot;

o  ruta de apa adanca (deep-water route) - o ruta dintr-o zona in interiorul careia adancimile permit trecerea navelor cu pescaj mare si sunt masurate la intervale constante de timp si cu o precizie sporita;

o  zona periculoasa (precautionary area) - zona in interiorul careia navele trebuie sa se deplaseze cu o atentie deosebita, de regula, in directia recomandata;

o  zona de evitat (area to be avoided) - zona in interiorul careia navigatia este periculoasa si trebuie evitata intrarea de catre toate navele sau numai de anumite tipuri de nave;

o  directia stabilita a traficului (established direction of traffic flow) - directia pe care trebuie sa se navige in interiorul unui culoar. Se utilizeaza in schemele de separare a traficului si pentru indicarea rutelor de apa adanca atunci cand fac parte dintr-un culoar de trafic;

o  directia recomandata a traficului (recommended direction of traffic flow) - directia recomandata pentru navigatie, atunci cand nu este necesara impunerea unei directii stabilite. Se utilizeaza in zonele periculoase, pentru rutele in ambele sensuri, rutele recomandate si rutele de apa adanca;

Figura 1 Elementele unei scheme de separare a traficului

Metode de separare a traficului

Pentru indeplinirea obiectivelor, sistemul rutelor de navigatie utilizeaza diverse metode pentru separarea traficului:

separarea culoarelor de trafic de sensuri opuse prin linii sau zone de separatie;

separarea culoarelor de trafic prin obstacole naturale (stanci, insule mici) sau alte obiecte;

separarea traficului direct de traficul local prin crearea zonelor de trafic costier intre limitele exterioare ale schemei si coasta;

divizarea sectoriala a diferitelor directii de trafic ce converg spre un anumit punct (locuri de ambarcare a pilotului, intrari in porturi, etc.);

separarea traficului in puncte de convergenta, in locurile de intersectie a unor rute de navigatie sau in zone periculoase.

Reguli de navigatie in interiorul si in apropierea schemelor de separatie a traficului

Navigatia in interiorul si in apropierea schemelor de separatie a traficului, precum si in zonele costiere adiacente acestora se desfasoara in conformitate cu Regula 10 din COLREG.

Navele care utilizeaza o schema de separatie a traficului trebuie sa respecte urmatoarele prevederi:

se naviga pe culoarul corespunzator in directia stabilita a traficului;

se mentine drumul navei cat mai departe de linia sau zona de separatie care se lasa la babord;

intrarea si iesirea dintr-un culoar se face de regula pe la capete, insa cand acest lucru nu este posibil, intrarea, respectiv iesirea se va face prin intersectarea limitei exterioare a culoarului, drumul navei luand o valoare apropiata de directia generala a traficului;

se va evita pe cat posibil traversarea culoarelor de trafic, dar in cazul cand acest lucru este necesar, se va lua un drum cat mai apropiat de normala la directia generala a traficului;

intersectarea unei linii de separatie sau intrarea intr-o zona de separatie nu este permisa decat in caz de urgenta, pentru evitarea unui pericol iminent si pentru navele care pescuiesc in zona de separatie;

se va evita, pe cat posibil, ancorarea intr-o schema de separatie a traficului si in apropierea extremitatilor sale;

o nava care pescuieste nu va stanjeni trecerea oricarei alte nave prin culoarul de trafic;

o nava cu lungimea mai mica de 20 m sau o nava cu vele nu va stanjeni trecerea unei nave cu propulsie mecanica prin culoarul de trafic;

o nava cu capacitatea de manevra redusa care este angajata in operatiuni de intretinere a mijloacelor de asigurare a navigatiei, de punere, scoatere sau intretinere a unui cablu submarin, intr-o schema de separatie a traficului, este scutita de respectarea prevederilor Regulii 10 pe durata operatiunii.

Navele care se afla in apropierea unei scheme de separatie a traficului trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

in apropierea extremitatilor unei scheme de separatie a traficului se va naviga cu atentie sporita;

o nava care nu foloseste o schema de separatie a traficului se recomanda sa se mentina cat mai departe posibil in afara acesteia.

Navigatia in zona de trafic costier este permisa in urmatoarele situatii:

o   pentru navele cu lungimea mai mica de 20 m, navele cu vele si navele care pescuiesc;

o   pentru navele care intra sau ies dintr-un port aflat in zona respectiva, care se deplaseaza la o statie de pilotaj sau o instalatie (platforma marina) situata in zona de trafic costier;

o   pentru evitarea unui pericol iminent.

3 Stramtorile lumii

Conform definitiei din Dictionarul explicativ al limbii romane, prin stramtoare intelegem o fasie ingusta de apa, stramtorata de uscat, care face legatura dintre doua bazine acvatice (mari sau oceane).

Regimul legal al stramtorilor utilizate pentru traficul international de nave este stabilit de Conventia Natiunilor Unite asupra Dreptului Marii (United Nations Convention on the Law of the Sea - LOS Convention), de la Montego Bay, din 10 decembrie 1982.

In Partea a-III-a a Conventiei, care incepe cu articolul 34 se precizeaza ca regimul legal stabilit in aceasta Conventie nu trebuie sa afecteze suveranitatea si jurisdictia statelor riverane stramtorilor.

Sectiunea 2 se refera la trecerea prin stramtori dintr-o zona de mare libera sau zona economica exclusiva si o alta zona de mare libera sau zona economica exclusiva. Articolul 38 precizeaza ca toate navele au dreptul de a trece prin aceste stramtori, cu conditia ca trecerea sa fie continua si neintrerupta. Aceasta nu exclude trecerea printr-o stramtoare pentru a intra intr-un port sau a pleca dintr-un port al statului riveran.

Articolul 39 precizeaza indatoririle pe care le are o nava care trece printr-o stramtoare. Aceste indatoriri sunt:

nava sa traverseze stramtoarea fara intarziere;

sa nu ameninte sau sa foloseasca forta impotriva suveranitatii si integritatii teritoriale sau sa incalce alte principii ale dreptului international;

trecerea sa fie continua si neintrerupta, iar nerespectarea acestei obligatii sa nu se faca decat in cazuri de forta majora sau de pericol;

sa se respecte regulamentele internationale, procedurile si practicile pentru siguranta pe mare, inclusiv Regulamentul pentru Prevenirea Abordajelor;

sa se respecte regulamentele si legile internationale referitoare la prevenirea poluarii mediului marin.

In articolul 40 se interzice orice activitati de cercetare sau observare, fara acordul prealabil al statului riveran.

Conform articolului 41, statele riverane pot stabili scheme de separare a traficului si pase de trecere, cu conditia ca acestea sa fie acceptate de reglementarile internationale si sa fie aduse la cunostinta navigatorilor in timp util.

Drepturile si obligatiile statelor riverane sunt prezentate in articolul 42. Statul riveran poate stabili reglementari referitoare la:

o  siguranta navigatiei si la traficul de marfuri;

o  prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin;

o  interzicerea pescuitului si a detinerii de echipament de pescuit, cu exceptia navelor de pescuit;

o  imbarcarea/debarcarea de marfuri, persoane, incalcand prevederile reglementarilor din domeniul vamal, fiscal, sanitar ale statului riveran.

Aceste legi nu trebuie sa se aplice preferential, sa nu descrimineze nici o nava straina si sa fie facute publice in timp util.

Statele riverane si statele pavilioanelor navelor care traverseaza stramtoarea trebuie sa coopereze, conform articolului 43, pentru stabilirea, mentinerea si imbunatatirea mijloacelor de asigurare a navigatiei, pentru prevenirea poluarii mediului marin.

Articolul 44 precizeaza ca statele riverane nu trebuie sa impiedice traversarea stramtorii de catre o nava si sa marcheze orice pericol de navigatie de care au cunostinta.

In sectiunea 3, articolul 45 stabileste dreptul trecerii inofensive a tuturor navelor prin stramtorile deschise traficului international. Trecere se considera inofensiva atata timp cat nu aduce prejudicii pacii, ordinii de drept si securitatii statului riveran. Trecerea nu mai este considerata inofensiva daca nava executa in marea teritoriala a statului riveran una din urmatoarele activitati:

orice amenintare sau folosire a fortei impotriva suveranitatii, integritatii teritoriale sau a independentei politice a statului riveran, sau orice alta incalcare a normelor dreptului international;

orice exercitiu si manevra cu arme de orice tip;

orice actiune de colectare de informatii in detrimentul apararii si securitatii statului riveran;

orice act de propaganda destinat sa afecteze apararea si securitatea statului riveran;

lansarea, decolarea sau apuntarea oricaror aeronave;

lansarea, decolarea sau apuntarea oricaror echipamente militare;

imbarcarea/debarcarea de marfuri, valuta sau persoane, incalcand reglementarile privind imigrarea sau din domeniul vamal, fiscal, sanitar;

orice act de poluarea;

orice activitate de pescuit;

orice activitate de cercetare sau observare;

orice activitate care are ca scop interferenta cu sistemele de comunicatie sau alte echipamente ale statului riveran;

orice alte activitati care nu au legatura cu trecerea prin stramtoare

Stramtorile Arctice

complex de stramtori din bazinul Oceanului Arctic sau adiacente acestuia. Sunt situate la nord de Canada si la nord de Rusia. Majoritatea timpului sunt inghetate si nu prezinta interes pentru navigatie.

Stramtoarea Smith

o  uneste: Marea Lincoln cu Golful Baffin;

o  desparte: Insula Ellesmere de Groenlanda.

Stramtoarea Lancaster

o  uneste: Golful Boothia cu Golful Baffin;

o  desparte: Insula Devon de Insula Baffin.

Stramtoarea Viscount

o  desparte: Insula Melville de Insula Banks, Insula Victoria si Insula Prince of Wales.

Stramtoarea McClintock

o  desparte: Insula Victoria de Insula Prince of Wales.

Stramtoarea Franklin

o  desparte: Peninsula Boothia si Insula Somerset de Insula Prince of Wales.

Stramtoarea Victoria

o  desparte: Insula Victoria de Canada.

Stramtoarea Pervij Kurilskij

o  uneste: Marea Ochotsk cu Oceanul Pacific;

o  desparte: Peninsula Kamceatka de Insula Paramusir.

Stramtoarea Dimitri Laptev

o  uneste: Marea Laptev cu Marea Siberiei de Est;

o  desparte: Insula Bolsoi L'achovski de Rusia.

Stramtoarea Sannikova

o  desparte: Insulele Anzu de Insula L'achovski si Novaja Sibir.

Stramtoarea Longa

o  desparte: Insula Vrangel de Rusia.

Stramtoarea Bab-el-Mandeb ("poarta lacrimilor").

uneste: Marea Rosie cu Oceanul Indian;

desparte: Peninsula Arabia cu statul Yemen de Africa (Djibouti, Somalia);

caracteristici

lungime: 46,3 km;

latime: 0,02 - 18,5 km;

adancime: 30 - 323 m;

particularitati: Insula Perim o imparte in doua treceri navigabile: Bab Iskender (Stramtoarea Alexandria) si Dact-el-Mayun. In apropierea coastei africane se afla un grup de insule numite "Sapte frati". Vanturile predominante sunt musonii, iar curentii sunt determinati de acestia.

Stramtoarea Bass

uneste: Marea Tasman cu Oceanul Indian;

desparte: Australia de Tasmania;

caracteristici

latime: 129 - 241 km;

particularitati: Este o zona importanta pentru pescuit, are multe insule.

Stramtoarea Belle Isle

uneste: Golful Saint Lawrence cu bazinul Oceanului Atlantic;

desparte: Insula Newfoundland de Peninsula Labrador-Ungava, ambele apartinand Canadei;

caracteristici

lungime: 60 km;

latime: 16 - 24 km;

particularitati: Exista un puternic curent de maree. Intre noiembrie si iunie apar blocuri de gheata. Insula Belle Isle (213 m inaltime) este prima zona de pamant care se vede calatorind dinspre Europa.

Stramtoarea Bering

uneste: Marea Bering cu Oceanul Arctic;

desparte: Peninsula Ciukotka (Asia) de Peninsula Seeward (America de Nord);

caracteristici

lungime: 65 km;

latime: 58 - 90 km;

adamcime: 42 - 70 m;

particularitati: Din octombrie pana in iunie este complet inghetata. Prin aceasta stramtoare trec apele reci ale curentului Oya Sivo.

Stramtoarea Bosfor (Istanbul)

uneste: Marea Neagra cu Marea Marmara;

desparte: partea europeana a Turciei de partea asiatica;

caracteristici

lungime: 30 km;

latime: 0,74 - 3,7 km ;

adancime: 27 - 121 m;

particularitati: Este cea mai sinuoasa si cea mai ingusta stramtoare navigabila. Exista un curent de suprafata dinpre Marea Neagra si unul de fund dinspre Marea Marmara, intre acestia fiind o patura separatoare. Vanturile predominante sunt cele de NE care vara aduc ceata, ploi si de NW, care aduc ploi, furtuna. Cele de SW anunta vreme buna. Uneori in lunile august si septembrie apar "ceturi albe". Este traversata de doua poduri: Bogazici (lungime 1074, terminat in 1973) si Fatih Sultan Mehmed (1090m, terminat in 1988). Stramtoarea are o mare importanta strategica, de aceea a facut subiectul multor tratate si conventii internationale.

Stramtoarea Cabot

uneste: Golful Saint Lawrence cu Oceanul Atlantic;

desparte: Insula Prince Edward de Insula Newfoundland.

Stramtoarea Cook

uneste: Marea Tasman cu bazinul Oceanului Pacific de Sud;

desparte: Insula de Nord de Insula de Sud ale Noii Zeelande;

caracteristici

latime: 24 km;

particularitati: Se intalnesc vanturi puternice.

Stramtoarea Coreea

uneste: Marea Japoniei cu Marea Chinei de Est;

desparte: Coreea de Japonia;

caracteristici

lungime: 195 km;

Stramtoarea Danemarca

uneste: Marea Groenlandei cu bazinul Oceanului Atlantic;

desparte: Islanda de Groenlanda;

caracteristici

lungime: 480 km;

latime: 290 km;

particularitati: Curentul Groenlandei de est trece prin stramtoare ducand iceberguri in Atlanticul de Nord.

Stramtorile Daneze

complex de stramtori din grupa Stramtorilor Scandinave: Beltul Mare, Beltul Mic si Oresund (Sound).

Stramtoarea Dardanele (Canakkale)

uneste: Marea Marmara cu Marea Egee;

desparte: Peninsula Gallipoli (Europa) de Asia;

caracteristici

lungime: 61 km;

latime: 0,92 - 3,7 km;

adancime: 53 - 106 m;

particularitati: Este foarte sinuoasa. Are doua componente: Gelibolu si Dardanele.

Stramtoarea Davis

uneste: Golful Baffin cu Oceanul Atlantic;

desparte: Insula Baffin (Canada) de Groenlanda;

caracteristici

lungime: 640 km;

latime: 290 - 800 km;

Stramtoarea Dover sau Pas-de-Calais.

uneste: Canalul Manecii (Oceanul Atlantic) cu Marea Nordului;

desparte: Marea Britanie de Franta;

caracteristici

latime: 34 km;

particularitati: Are un trafic intens de nave.

Stramtoarea Drake

uneste: Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific;

desparte: Peninsula Antarctica de Insula Tara de Foc.

Stramtoarea Florida

uneste: Golful Mexic cu bazinul Oceanului Atlantic;

desparte: Peninsula Florida de Cuba si Insulele Bahamas;

Stramtoarea Fury si Hecla.

uneste: Bazinul Foxe cu Golful Boothia;

desparte: Insula Baffin de Peninsula Melville;

caracteristici

lungime: 160 km;

latime: 16 - 24 km;

particularitati: Este majoritatea timpului blocata de gheata.

Stramtoarea Georgia

desparte: Insula Vancouver de Canada;

caracteristici

lungime: 240 km;

latime: ;

adancime: ;

particularitati: apartine in totalitatea Oceanului Pacific, are aspectul unui canal.

Stramtoarea Gibraltar.

uneste: Marea Mediterana cu Oceanul Atlantic;

desparte: Spania si Gibraltar (Europa) de Maroc si Ceuta (Africa);

caracteristici

lungime: 50 km;

latime: 14 - 37 km;

adancime: 200 - 1181 m;

particularitati: Se intalnesc vanturi puternice de E si W, iar cele mai periculoase sunt cele de SW, numite "Vendavales" care isi dubleaza forta cand revin la directia initiala si aduc ploi torentiale. Exista un curent de suprafata care alimenteaza Marea Mediterana cu apa din Atlantic (10-20 Mm/zi) si curenti de maree destul de puternici.

Stramtoarea Hainan sau Qiongzhou.

uneste: Golful Tonkin cu bazinul Marii Chinei de Sud;

desparte: Insula Hainan de Peninsula Leizhou, China;

caracteristici

lungime: 81 km;

latime: 24 km;

Stramtoarea Hudson

uneste: Golful Hudson cu Oceanul Atlantic;

desparte: Peninsula Labrador de Insulele Baffin;

caracteristici

lungime: 725 km;

latime: 160 km;

Stramtoarea Johor.

desparte: Peninsula Malacca de Insula Singapore;

caracteristici

lungime: 60 km;

latime: 1,6 - 4,8 km;

Stramtoarea Juan de Fuca.

uneste: apele Stramtorii Georgia si Canalului Puget cu Oceanul Pacific;

desparte: Insula Vancouver de statul Washington;

caracteristici

lungime: 161 km;

latime: 18 - 27 km;

particularitati: Este zona de frontiera dintre USA si Canada.

Stramtoarea Kerci

uneste: Marea Neagra cu Marea de Azov;

desparte: Peninsula Crimeea (Ucraina) de Peninsula Taman (Rusia);

caracteristici

lungime: 40 km;

latime: 3,2 - 14 km;

adancime: 5,5 - 18 m;

particularitati: Are numeroase pericole de navigatie (bancuri de nisip, recifuri), curenti predominanti de S si SW, vanturi de NE, uneori foarte puternice. Se mai numeste Yenikale.

Stramtoarea Lombok.

uneste: Marea Jawa cu Oceanul Indian;

desparte: Insulele Bali de Insulele Lombok;

caracteristici

lungime: 60 km;

latime: 18 - 40 km;

particularitati: Este principala trecere prin care are loc schimbul de apa dintre Oceanele Pacific si Indian.

Stramtoarea Luzon

uneste: Marea Filipinelor cu Marea Chinei de Sud;

desparte: Insula Taiwan de Luzon;

caracteristici

latime: 250 km;

particularitati: Are numeroase insule grupate in Insulele Batanes si Insulele Babuyan. Este divizata in canaluri mici. Are o importanta istorica legata de Al Doilea Razboi Mondial.

Stramtoarea Magellan

uneste: Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific;

desparte: America de Sud de Insula Tara de Foc;

caracteristici

lungime: 530 km (330 Mm);

latime: 4 - 24 km (2,5 - 15 Mm);

adancime: 20 - 1 170 m;

particularitati: A fost descoperita de Ferdinand Magellan in 1521 si pana la construirea Canalului Panama a fost principala legatura intre cele doua oceane. Este foarte sinuoasa, ingusta in unele zone, cu numeroase stanci. Vanturile sunt permanente, destul de puternice, iar ceata este predominanta.

Stramtoarea Makasar

uneste: Marea Jawa cu Marea Molucelor;

desparte: Insula Kalimantan (Borneo) de Insula Sulawesi (Celebes);

Stramtoarea Malacca

uneste: Oceanul Indian cu Marea Chinei de Sud;

desparte: Peninsula Malaysia (Malaysia) de Insula Sumatera (Indonezia);

caracteristici

lungime: 800 km;

latime: 50 - 320 km;

particularitati: Este o stramtoare cu un trafic intens de nave, de o mare importanta strategica, fiind principala trecere intre Oceanul Pacific si Oceanul Indian.

Stramtoarea McClure.

desparte: Insulele Melville si Eglinton de Insulele Banks;

caracteristici

lungime: 270 km;

latime: 100 km;

particularitati: Este un brat al Marii Beaufort prin Teritoriile de NW ale Canadei.

Stramtoarea Menai

desparte: Insula Anglesey de Tara Galilor;

caracteristici

lungime: 23 km;

latime: 0,18 - 3,2 km;

particularitati: Este traversata de doua poduri.

Stramtoarea Messina

uneste: Marea Tireniana cu Marea Ionica;

desparte: Italia de Insula Sicilia;

caracteristici

lungime: 32 km;

latime: 3,2 - 16 km;

adancime: 85 - 1240 m;

particularitati: Conditiile hidrometeorologice sunt periculoase pentru navigatie, care se recomanda sa se faca cu pilot. Exista contracurenti numiti "refoli, bastardi", vartejuri numite "garofali". De asemenea, curentul de maree este foarte puternic, atingand uneori viteze de 5 nd, iar vantul prezinta intensificari periculoase.

Stramtoarea Mona (Mona Passage).

desparte: Insula Mona de Puerto Rico.

Stramtoarea Northumberland

uneste: Golful Saint Lawrence cu Oceanul Atlantic;

desparte: Insula Prince Edward de Peninsula Nova Scotia, Canada;

caracteristici

lungime: 320 km;

latime: 14,5 - 48 km;

particularitati: Este traversata de Podul Confederatiei.

Stramtoarea Ormuz.

uneste: Golful Oman cu Golful Persic;

desparte: Iran de Emiratele Arabe Unite si o enclava a statului Oman;

caracteristici

lungime: 180 km;

Stramtoarea Otranto.

uneste: Marea Adriatica cu Mara Ionica;

desparte: Italia de Albania.

Stramtoarea Palk

uneste: Golful Bengal cu Oceanul Indian;

desparte: India de Sri Lanka;

caracteristici

latime: 64 - 137 km;

particularitati: Este mai putin utilizata pentru navigatie din cauza curentilor puternici.

Stramtoarea La Perouse sau Soya

uneste: Marea Japoniei cu Marea Ohotsk;

desparte: Insula Hokkaido (Japonia) de Insula Sahalin (Rusia);

caracteristici

latime: 40 km;

particularitati: are aspectul unui canal.

Stramtoarea San Bernadino.

uneste: Marea Sulu cu Oceanul Atlantic;

desparte: Insula Luzon de Insula Samar.

Stramtorile Scandinave

complex de stramtori din care fac parte: Skagerrak, Kattegat, Oresund (Sound), Beltul Mic si Beltul Mare, Fehmarn Belt, Samso Belt.

unesc: Marea Nordului cu Marea Baltica;

despart: Norvegia si Suedia de Danemarca;

Stramtoarea Skagerrak: desparte Norvegia si Suedia de Danemarca;

Stramtoarea Kattegat: desparte Suedia de Danemarca, este un golf al Marii Baltice si o prelungire a stramtorii Skagerrak;

Stramtoarea Oresund (Sound): desparte Insula Zealand (Danemarca) de Suedia;

Stramtoarea Beltul Mare: desparte Insula Zealand de Insula Funen (Danemarca);

Stramtoarea Beltul Mic: desparte Insula Funen de Peninsula Iutland;

Stramtoarea Fehmarn Belt: desparte Insula Loland de Insula Fehmarn;

Stramtoarea Samso Belt: desparte Suedia de Danemarca.

Stramtoarea Singapore

uneste: Marea Chinei de Sud cu Stramtoarea Malacca;

desparte: Insula Singapore de Arhipelagul Riau (Indonezia);

caracteristici

lungime: 48 km;

latime: 16,1 km;

particularitati: Este o ruta importanta pentru Asia de SE.

Stramtoarea Sunda.

uneste: Marea Jawa cu Oceanul Indian;

desparte: Insula Sumatera de Insula Jawa;

caracteristici

latime: 32 - 105 km;

Stramtoarea Surigao

uneste: Marea Sulu cu Oceanul Atlantic;

desparte: Insula Mindanao de Insula Samar.

Stramtoarea Taiwan

uneste: Marea Chinei de Est cu Marea Chinei de Sud;

desparte: China de Taiwan;

particularitati: se mai numeste Stramtoarea Formosa.

Stramtoarea Tatar.

uneste: Marea Japoniei cu Marea Ohotsk;

desparte: Insula Sahalin de continent;

caracteristici

lungime: 560 km;

latime: 8 - 129 km;

Stramtoarea Torres

uneste: Marea Arafura cu Marea Coralilor;

desparte: Australia de Noua Guinee;

caracteristici

latime: 130 km;

particularitati: Are numeroase recifuri, insule mici. Nu se recomanda pentru navigatie.

Stramtoarea Tsugaru.

uneste: Marea Japoniei cu Oceanul Pacific;

desparte: Insula Honshu de Insula Hokkaido;

caracteristici

lungime: 160 km;

latime: 24 - 40 km;

Stramtoarea Tsushima.

uneste: Marea Japoniei cu Marea Chinei de Est;

desparte: Insulele Tsushima de Insula Kyushu;

caracteristici

lungime: 97 km;

latime: 64 km;

particularitati: Uneori este considerata parte a Stramtorii Coreea.

Stramtorile Turcesti

cuprind stramtorile Bosfor si Dardanele;

pentru cresterea sigurantei navigatiei si protectia mediului marin, la 1 iulie 1994 au intrat in vigoare "Reglementarile traficului maritim pentru Stramtorile Turcesti si regiunea Marii Marmara", care contin toate precizarile necesare desfasurarii navigatiei in Stramtorile Bosfor si Dardanele.

Stramtoarea Winward

uneste: Marea Caraibilor cu Oceanul Atlantic;

desparte: Cuba de Haiti.

Stramtoarea Yucatan

uneste: Golful Mexic cu Marea Caraibilor;

desparte: Cuba de Peninsula Yucatan.