APELE MINERALE CLOROSODICE DIN JUDETUL SIBIU, PROTECTIA SI VALORIFICAREA TURISTICA DURABILA

D. COSTEA

ABSTRACT. - The Chlorosodium Mineral Waters in Sibiu County, Lasting Touristic Protection and Capitalization. One of the problems of the water resources' research in the Transylvania Depression is the one related to the salted waters which are present in different forms and grades of capitalization.

Unfortunately, the research of these resources has always been neglected, except for the territory of Bistrita-Nasaud County, where Chintauan Ioan, a Doctor in Geology researcher, has inventoried through prolonged field studies a number of 40 settlements with springs of salted waters. The study was insignificant in other counties of the Transylvania Depression, while the specialty literature shows very rare appearances of salted waters, though they can still be found in many locations.

A first example would be Sibiu County where, besides the salted lakes from Ocna Sibiului, where considerable quantities of salted waters are billeted, there are other locations on the county's territory, some arranged and used for the balneary tourism, like the springs from Bazna, and in other cases, completely abandoned, like those from Miercurea Sibiului and Saraturi Bai next to Agnita. Other appearances of salted waters are going to be searched for on the field, some of them missing, like those from Avrig and Sarata in the south of the county.

The study made in the last period shows the value of these salted waters, as well as the way they could be capitalized from a touristic point of view, without neglecting the environment component, by protecting these resources subjected to some negative factors, like their clogging or sweetening.

Thus, besides their inventorying after the model of those from Bistrita-Nasaud County, it is important to indicate clear solutions for protecting these valuable resources of salted waters.

Keywords: spring of salted waters, salt lakes, clogging, sweetening.

PROBLEME GENERALE

Una dintre problemele cercetarii resurselor de apa din Depresiunea Transilvaniei este cea legata de apele sarate prezente sub diferite forme si diferite grade de valorificare.

Din pacate, cercetarea acestor resurse a fost dintodeauna neglijata, cu exceptia teritoriului judetului Bistrita - Nasaud unde cercetatorul si doctor in geologie, Chintauan Ioan, prin studii indelungate de teren a inventariat un numar de aproximativ 40 de asezari cu izvoare clorosodice. Facand o comparatie cu celelalte judete de pe teritoriul Depresiunii Transilvaniei, in acestea studiul a fost nesemnificativ iar literatura de specialitate indica prea putine iviri de ape sarate desi multe locatii se mai pot intalni inca.

Un prim exemplu ar fi judetul Sibiu unde studiul realizat in ultima perioada arata valoarea acestor ape sarate, precum si cum pot fi ele valorificate din punct vedere turistic, fara a se neglija componenta de mediu, prin protejarea acestor resurse supuse unor factori negativi cum ar fi colmatarea sau indulcirea lor.

Astfel, in afara de o inventariere a acestora dupa modelulul celor din judetul Bistrita - Nasaud, este important a se indica solutii clare pentru protejarea acestor importante resurse de ape sarate.

REPARTITIA TERITORIALA A RESURSELOR CU APE SARATE IN CADRUL JUDETULUI SIBIU

Rezultatul cercetarilor anterioare atat bibliografice cat si de teren face ca pe teritoriul judetului Sibiu, locatiile cu ape sarate sa fie destul de rare, dar cu valoare cantitativa foarte ridicata in cazul statiunilor balneoclimaterice Ocna Sibiului si Bazna, iar in cazul celorlalte locatii: Miercurea Sibiului, Saraturi Bai, Avrig sau Sarata sa apara doar iviri cu ape sarate cu salinitati scazute, in prezent abandonate si in pericol de disparitie.

Ocna Sibiului

Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului, are cel mai mare potential turistic al lacurilor sarate din Depresiunea Transilvaniei, reprezentat de un numar de 14 suprafete lacustre cu apa sarata, amenajate si folosite intens pentru balneatie. Acestea sunt situate in partea estica a localitatii, pe masivul de sare care prin erodarea treptata a Paraului Sarat impreuna cu afluentii lui, s-a format o microdepresiune de tip butoniera sapata mai mult in depozitele sedimentare.

Pentru o mai usoara analiza a celor 14 lacuri sarate din care 12 sunt antroposaline si doar 2 sunt carstosaline, s-a facut o impartire a lor in 3 areale: lacurile din cadrul Complexului Balnear Strand, lacurile din Parcul Garii si lacurile exterioare (S. Baltes, 1986).

Pe langa acestea, inca din trecut s-au amenajat in partea sudica a Lacului Crisan din cadrul Complexului Balnear Strand, un numar de 3 izvoare cu apa sarata ce exista si in prezent: Horea, Closca si Crisan, cu salinitati si proprietati diferite. Ultimele masuratori arata o desalinizare a acestor izvoare, probabil din cauza infiltratilor apelor provenite din precipitatii, astfel izvorul Crisan este cel mai sarat cu 14,3 g/l, izvorul Horea are 8,4 g/l si Closca doar 4,8 g/l.

Un alt posibil izvor cu apa sarata, este in partea sudica a Lacului Brancoveanu, unde  apa ivita la suprafata si cea scursa de pe versant, formeaza un curs de apa semipermanent cu o salinitate de 10 g/l, ceea ce arata ca o parte din originea apei este din spalarea masivului de sare din interior.

In cea ce priveste volumul de apa din lacuri, acesta este estimat la m³, cel mai mare din Depresiunea Transilvaniei folosit in mare parte pentru cura balneara.

Bazna

Actuala statiune balneoclimaterica din nordul judetului Sibiu avea in trecut un numar mare de izvoare, fata de acum cand mai are doar unul. Pe harta realizata in 1911 se observa existenta izvoarelor: Bedesthal, Ferdinand, Merkel, Stancii, Enrlich, Carol si Victor, iar datorita transformarilor si a unor amenajari, in prezent a ramas doar Merkel. Calitatea acestuia este deosebita, cu o salinitate de aproximativ 70 g/l , ce contine pe langa Nacl si o cantitate importanta de iod, magneziu si brom (I.Banea, 2003).

Apa acestor izvoare a fost captata si amenajata in bazine ce au acoperit izvoarele respective. Primul caz este izvorul Stancii, din care, la inceputul secolului trecut a fost amenajat vechiul strand, a carui bazin este plin cu apa si in prezent. Din apa izvoarelor: Enrlich, Carol si Victor in 1930 s-au amenajat cele cinci lacuri existente si azi de la sud la nord: Lacul 1 cu suprafata de 184 m³ si adancimea de 4 m, Lacul 2 cu o suprafata de 1 949 m³ si o adancime de 3,4 m, Lacul 3 cu o suprafata de 1 908 m³ si o adancime de 4 m, Lacul 4 cu suprafata de 1.519 m³ si o adancime de 3,5 m si Lacul 5 cu suprafata de 1.845 m³ si adancimea de 4 m.

In prezent in afara de primul, celelate lacuri sunt imprejmuite si exploatate pentru bazele de tratament iar accesul in zona lor este interzis.

Recent in ultimii 20 - 30 de ani exploatarea apei minerale se face cu ajutorul unor foraje la mici adancimi ce se pot intalni in arealul statiunii, numarul lor actual fiind de 5 desi in trecut au fost mai multe, aproximativ 12.

Fig.1 Judetul Sibiu. Repartitia teritoriala a resurselor de apa sarata.

Miercurea Sibiului

Prezenta izvoarelor sarate langa Miercurea Sibiului, cu o salinitate cuprinsa intre 20 si 36 g/l, in care pe langa, clorura de sodiu mai apare, bromul si iodul, este facuta pe un anticlinal unde prezenta gazului metan a dus la accensiunea acestor ape la suprafata.

In scopuri balneare, s-a amenajat un put si doua bazine alimentate de la izvoarele din stratul acvifer. Pe axul acestui put s-a amenajat si un foraj pana la o adancime de 13m.

In momentul actual fosta amenajare este parasita si in degradare, forajul este parasit, tevile de alimentare sunt distruse, pompa de langa strand nefunctionala si cele doua bazine sunt abandonate, desi sunt pline de apa, acestea neefiind ecologizate.

Saraturi - Bai

Reprezinta o veche amenajare turistica, amplasata la 8 km de orasul Agnita, pe teritoriul acestuia. Actualmente a mai ramas un bazin parasit, care in vechime era umplut cu apa unor izvoare sarate de la baza dealului, ce formau apoi un scurt paraias.

Salinitatea acestor ape de adancime din centrul Podisului Hartibaciu are o valoare scazuta cuprinsa intre 20 si 30 g/l, totusi calitatea lor este destul de ridicata si de aceea pot fi folosite in viitor pentru balneatie si agrement.

Avrig

Desi in partea vestica a orasului exista un mic lac de apa clorosodica cu proprietati terapeutice, acesta este total neglijat si in continua colmatare, astfel salinitatea este in continua scadere, existand posibilitatea ca in viitor sursa principala de apa sarata sa fie stopata.

Din punct de vedere turistic e foarte putin probabil a se face ceva, ramane ca Avrigul sa apara in studiile si hartile hidrologice cu ape sarate de pe curpinsul Depresiunii Transilvaniei.

Sarata

Posibilitatea aparitiei si existentei unor resurse de apa sarata pe teritoriul acestei asezari ce apartine de comuna Porumbacu de Jos este legata de denumirea mai veche a localitatii de Salzdorf, folosita inca din perioada colonizari sasesti din zona.

Aceasta inseamna ca, inca din cele mai vechi timpuri aici existau iviri de ape sarate folosite de localnici pentru propriile gospodarii care ulterior au disparut prin fenomenul de colmatare.

POSIBILITATI DE VALORIFICARE TURISTICA A RESURSELOR CU APE SARATE

Daca in trecut resursele de apa sarata erau folosite pentru uzul locuitorilor din apropierea acestor iviri de ape sarate la suprafata, cel mai bun exemplu fiind renumita Sare de Bazna recunoscuta pentru calitatile ei, treptat aceste resurse incepand cu secolul XX au fost folosite pentru cure balneare, in locatii ca Ocna Sibiului, Bazna, Miercurea Sibiului si Saraturi - Bai langa Agnita.

Situatia actuala din teren face ca, in doar doua locatii, aceste resurse sa fie valorificate  din punct de vedere turistic, celelalte sa fie complet abandonate si in mare pericol de colmatare sau indulcire.

Problemele acestor resurse si a valorificarii lor turistice sunt complexe si vor putea fi rezolvate doar in timp indelungat, sa luam exemplu bailor de la Miercurea Sibiului care desi au fost privatizate, aici nu s-a facut absolut nimic pana acum, vechiile bazine cu apa sarata fiind intr-o stare avansata de degradare sau cazul Saraturi - Bai, unde nici in ziua de azi nu se cunoaste proprietarul dupa un indelungat proces dintre autoritatile locale si biserica evanghelica saseasca.

In aceste doua cazuri este de inteles de ce nu se va putea face vreo investitie considerabila si a se schimba ceva in bine, aceste foste amenajari turistice ramanand in continuare a fi doua pete negre pe harta judetului Sibiu.

In cadrul Statiunii Balneoclimaterice Bazna, situatia se prezinta cu totul altfele, noile investitii private au facut ca aceste resurse de ape sarate sa fie folosite in doua baze de tratament ultramoderne ce functioneaza in toata perioada anului. Ca parte negativa si problema de rezolvat in viitor, ramane vechiul strand construit la inceputul secolului XX, abandonat si aflat intr-o stare de degradare avansata, problema celor 5 bazine cu ape sarata declarate ca zone de protectie si mai ales a forajelor cu ape sarate care o parte dintre ele ar trebui reconditionate.

Desigur cel mai mare potential de ape sarate din Depresiunea Transilvaniei si implicit din judetul Sibiu il are Ocna Sibiului, unde volumul impresionant de ape sarate este folosit atat in balneatiei de afara din sezonul estival cat si in cele doua baze de tratament recent construite.

Cele 14 lacuri sarate, exceptand unul singur (Lacul Panzelor) sunt cuprinse in proiectul ,,Amenajarea parcului balnear si modernizarea salinelor exterioare in statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului" ,si rezulta  ca toate acestea vor putea fi folosite pentru balneatie in sezonul estival in conditii optime ceea ce va duce la cresterea valorii turistice si a investitiilor in statiune.

PROBLEME LEGATE DE PROTECTIA ACESTOR RESURSE LEGATE DE COLMATAREA SI INDULCIREA LOR

Legat de calitatea apelor sarate folosite in prezent in scop turistic, sunt fenomenele fizice actuale care pot produce schimbari semnificative intr-un interval scurt de timp. Cele mai bune exemple sunt fenomenele de colmatare si indulcire a lor  legate indeosebi de lipsa drenajului.

Fenomenul de colmatare poate sa apara atat in cadrul lacurilor sarate cat si a izvoarelor clorosodice. Pentru lacurile sarate aceste fenomene au fost intalnite la Ocna Sibiului in lacuri ca Ocnita - Avram Iancu si Brancoveanu, unde din cauza acestui fenomen adancimea lor a scazut considerabil de la 170 m la 130 m in primul caz si de la 20 m la 14 m, in cel de-a doilea lac.

Tot din cauza colmatarii intense Lacul Verde a pierdut total contactul cu peretele de sare si a devenit dulce in decursul a doar 30 de ani. Dovada si existenta unei vegetatii hidrofile bine dezvoltata pe margini si a faunei piscicole.

In aceste cazuri se observa faptul ca lacurile cu versanti inalti si foarte abrupti prezinta un accentuat fenomen de colmatare din cauza scurgerilor argiloase, astfel ca masura principala este cea ce se incearca a se face in cadrul proiectului de amenajare a lacurilor sarate exterioare din Ocna Sibiului, unde versantii sunt terasati si amenajati cu vegetatie stopand acest fenomen, exemplu reusit in cazul celor 3 lacuri din cadrul Complexului Balnear Strand.

Colmatarea a aparut si in cadrul multor izvoare clorosodice minerale de pe cuprinsul Depresiunii Transilvaniei dar si a judetului Sibiu, situatii intalnite la Bazna, Saraturi Bai si Sarata.

Din cauza acestui fenomen si a pasivitatii autoritatilor locale, multe locatii cu ape sarate au disparut si vor disparea de pe harta Depresiunii Transilvaniei si a judetului Sibiu. Este una dintre principalele probleme ale acestui studiu, care poate fi rezolvata doar prin actiunea autoritatilor locale, grupurilor de initiativa locala GAL  si chiar a ONG - urilor.

Fig.2. Lacurile sarate din arealele exoreice si endoreice

de la Ocna Sibiului.

Aparitiile de apa sarata la zi prin scurgere, ar putea fi amenajate sub forma unor izvoare betonate pe margini, cum sunt cele de la Ocna Sibiului, la celelalte iviri de ape sarate pot fi construite fantani  de lemn cu acoperis si in ultimul caz cel al forajelor pentru ape sarate cum sunt cele de la Bazna si Ocna Sibiului sa fie reconditionate periodic, pentru a nu aparea defectiuni.

O alta problema legata de indulcirea rapida a lacurilor este cea a drenajului apelor provenite din precipitatii. Luand cazul lacurilor exterioare de la Ocna Sibiului exista doua exemple total opuse pentru a arata pericolul acestui fenomen, lacurile Ocnita si Randunica. Daca in cazul Lacului Ocnita care are un bazin de receptie extins, apa dulce rezultata din precipitatii este drenata spre Paraul Sarat din apropiere, salinitatea ramanand constanta, in cazul Lacului Randunica aceste ape dulci rezultate din precipitatii nu sunt drenate rezultand astfel o scadere accentuate a salinitatii in ultima perioada si aparitia vegetatiei lacustre.

Situatiile intalnite pe teritoriul judetului Sibiu cu risc ridicat de indulcire si colmatare a resurselor de ape sarate, nu sunt unice ele pot fi intalnite in multe locatii de pe cuprinsul Depresiunii Transilvaniei, dar deocamdata si din pacate cercetarea stintifica a acestora este intr-o faza incipienta, fara a mai adauga faptul ca pana in prezent, cu unele exceptii nu exita un proiect general de protectie si reamenajare a acestora si implicit de salvare a lor.

BIBLIOGRAFIE

Alexe, M., (2007), Studiul lacurilor sarate din Depresiunea Transilvaniei, Teza de doctorat, Cluj-Napoca.

Cianga, N. (1994), The setting up of the balneoturistic system in the Romanian Carpathians, Studia Univ. Babes-Bolyai, Seria Geographie 2, Cluj-Napoca

Chintauan, I. (2002), Apele minerale si statiunile din judetul Bistrita-Nasaud, Editura Supergraph. Cluj-Napoca

Pisota, I. (1972), Lacurile Sarate din Romania, Editura Terra, Bucuresti

Pop, Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa Universitara Clujana, Cluj-Napoca.

Sorocovschi, V. (1977), Probleme metodologice privind studiul resurselor de apa, Studia Universitatis Babes-Bolyai Geologia-Geographia, nr.2, Cluj-Napoca

Sorocovschi, V. (1996), Podisul Tarnavelor-studiu hidrogeografic, Edit. Cetib, Cluj-Napoca.

Voicu - Vedea, V. si Oprisiu, M. (1979), Sibiu. Ghid turistic al judetului, Editura Sport - Turism. Bucuresti.