 |  |
|
Caracteristici generale si tipuri de unitati - turism
Pe baza Ordonantei 58/ august 1998[1], putem defini urmatoarele elemente ce caracterizeaza prestarea unui serviciu turistic:
a) turismul - ramura a economiei nationale, cu functii complexe, ce reuneste un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat.
b) resurse turistice - componente ale mediului natural si antropic, care, prin calitatile si specificul lor, sunt recunoscute, inscrise si valorificate prin turism, in masura in care nu sunt supuse unui regim de protectie integrala.
c) patrimoniu turistic - resursele turistice si structurile realizate in scopul valorificarii lor prin activitati de turism.
d) structura de primire turistica - orice constructie si amenajare destinata, prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu serviciile aferente.
e) zona turistica - teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice, care poate fi delimitat distinct ca oferta, organizare si protectie turistica;
f) zona de recreere periurbana - areal situat in teritoriul preorasenesc;
g) obiectiv turistic - element al resursei turistice, individualizat si introdus in circuitul turistic;
h) punct turistic - obiectiv turistic si amenajarile aferente necesare activitatii de primire turistica;
i) localitate turistica - asezare urbana sau rurala cu functii turistice dezvoltate pe baza resurselor specifice de care dispune;
j) statiune turistica - localitate sau parte a unei localitati cu functii turistice specifice, in care activitatile economice sustin exclusiv realizarea produsului turistic;
k) functia turistica - expresia calitativa si cantitativa a resurselor turistice si este determinata de structura, volumul si calitatile resurselor;
l) oferta turistica - totalitatea serviciilor prin care este pus in valoare patrimoniul turistic, prin utilizarea de personal specializat;
m) produs turistic - complex de bunuri materiale si de servicii, concentrate intr-o activitate specifica si oferite pachet consumului turistic;
n) pachet de servicii - combinatie prestabilita a cel putin doua din elementele urmatoare: cazare, alimentatie, transport, tratament balnear, agrement
Cadrul legislativ al documentelor este HG 238/ februarie 2001[2], care reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un agent economic sau o persoana fizica ce doreste sa isi desfasoare activitatea in sectorul turistic.
Agentiile de turism isi pot desfasura activitatea de oferire, comercializare si vanzare a serviciilor si a pachetelor de servicii turistice pe teritoriul Romaniei numai in baza licentei de turism emise de organismul reprezentativ al Guvernului in domeniul turismului.
Persoana care asigura conducerea operativa a unei agentii de turism, a unei filiale a acesteia din alta localitate sau a unei structuri de primire turistica va detine brevet de turism, prin care se atesta pregatirea profesionala in domeniul turismului.
a) licenta de turism este documentul prin care se atesta capacitatea titularului de a comercializa servicii turistice in conditii de calitate si siguranta pentru turisti si posibilitatea de a infiinta o agentie de turism.
b) brevetul de turism este documentul prin care se atesta capacitatea profesionala in domeniul turismului a persoanelor fizice care asigura conducerea agentiilor de turism sau a structurilor de primire turistice.
Integrarea pe orizontala implica "expansiunea in cadrul unui sector al industriei, spre exemplu prin dezvoltarea lanturilor hoteliere sau a retelelor de transport prin deschiderea unor noi rute"[3]. Este o solutie potrivita in actualul context al globalizarii, realizand o adaptare mai buna la aspectele geografice ale turismului.
Integrarea pe verticala "aduce in interiorul unei companii diferite sectoare ale turismului, cum ar fi exemplul unui tour operator care deschide agentii detailiste sau care intra pe piata hoteliera"[4]. In conditiile actuale ale competitiei, determinate si de cresterea circulatiei turistice, acest tip de integrare se dovedeste a fi o solutie potrivita daca avem in vedere obiectivele legate de profit.
Agentul economic din turism reprezinta societatea comerciala (cu capital de stat, privat, mixt, cooperatist sau asociatii familiale) sau persoana fizica autorizata, care presteaza sau comercializeaza servicii turistice.
Aceste servicii turistice se refera la cele de cazare, alimentatie publica, transport, agrement, recreere, tratament balnear, de tip religios, etc.
Principala caracteristica ce delimiteaza agentii economici din turism se refera la natura serviciilor turistice prestate, astfel:
Agenti economici care presteaza servicii turistice in mod direct, respectiv structurile de primire turistica
Agentii economici care promoveaza si comercializeaza servicii turistice, fara a le presta direct, respectiv agentiile de turism. Acestia au rol de intermediari intre agentii direct prestatori si turisti
Activitatile economice pot avea un caracter turistic total sau partial. Conform WTO[5], in prima categorie intra agenti prestatori directi de servicii turistice, cum ar fi:
Agentii prestatori de servicii de transport turistic
Agentii prestatori de servicii hoteliere si de servire a mesei
Agentii prestatori de servicii de tratament in statiuni balneo-climaterice
Agentii prestatori de servicii de recreere-agrement
Agentii prestatori de servicii complementare
In categoria celor care au un caracter turistic partial intra acele unitati care presteaza servicii nu exclusiv pentru turisti, ci si pentru populatia rezidenta.
Agentiile de turism, care au rol de intermediere a serviciilor turistice, se clasifica in:
Agentii de turism tour-operatoare, specializate numai in organizarea de aranjamente turistice pe care le comercializeaza prin intermediul contractelor incheiate cu alti agenti de turism
Agentii de turism detailiste care comercializeaza aranjamente turistice organizate de tour-operatori
Agentii de turism mixte care pot avea si caracteristici ale tour-operatorilor, dar si pe cele ale detailistilor
Structura de primire turistica este "orice constructie si amenajare destinata, prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu serviciile aferente"[6].
Structurile de primire turistice se clasifica pe stele si, respectiv, flori in cazul pensiunilor turistice rurale, in functie de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor pe care le ofera, potrivit criteriilor cuprinse in Ordinul 510/iunie 2002.
Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de prezentare sintetica a nivelului de confort si a ofertei de servicii.
In Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, conform Ordinului 510 / iunie 2002, clasificate astfel:
Hotelul este structura de primire turistica amenajata in cladiri sau in corpuri de cladiri, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie in incinta.
Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate incat sa asigure pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei in incinta acestora, sunt considerate hoteluri-apartament.
Motelul este unitatea hoteliera situata, de regula, in afara localitatilor, in imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotata si amenajata atat pentru asigurarea serviciilor de cazare si de masa pentru turisti, precum si pentru parcare in siguranta a mijloacelor de transport.
Criterii obligatorii legate de dotarea hotelurilor, motelurilor si a apartamentelor garsoniere
Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice, cu dotari simple, adaptate cerintelor caracteristice tineretului, care asigura servicii de cazare, masa, agrement, pe baza unor regulamente de organizare interioara specifice. De regula, sunt amplasate in centre urbane universitare, statiuni si in alte zone turistice frecventate de tineret.
Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minima de 3 camere sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, in spatii amenajate, de regula, in cladiri cu alta destinatie initiala decat cea de cazare turistica.
Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa, functionand in cladiri independente cu arhitectura specifica, care asigura cazarea, alimentatia si alte servicii specifice, necesare turistilor aflati in drumetie sau la odihna in zone montane, rezervatii naturale, in apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.
Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa, functionand in cladiri independente, cu arhitectura specifica, situate in statiuni balneoclimaterice sau in alte zone si localitati de interes turistic, care asigura cazarea turistilor si prestarea unor servicii specifice.
Bungalowurile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusa, realizate, de regula, din lemn sau din alte materiale similare. In zonele cu umiditate ridicata (munte, mare) acestea pot fi construite si din zidarie. Sunt amplasate in perimetrul campingurilor, satelor de vacanta, ca unitati independente in cadrul unor statiuni sau zone turistice sau ca spatii complementare pe langa alte structuri de primire turistice. Asigura cazarea turistilor, precum si celelalte servicii prestate de unitatea de baza. Functioneaza, de regula, cu activitate sezoniera.
Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul rural, si pana la 20 de camere in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei.
Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate sa asigure cazarea turistilor in corturi sau rulote, astfel amenajate incat sa permita acestora sa parcheze mijloacele de transport, sa isi pregateasca masa si sa beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati.
Amplasarea campingului trebuie sa fie facuta in locuri de interes turistic ferite de zgomot sau alte surse de poluare, precum si de elemente periculoase pentru sanatatea si securitatea turistilor.
Elementul de baza al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentand o suprafata de teren bine delimitata si marcata, unde se poate parca mijlocul de transport si instala cortul sau rulota, asigurandu-se totodata suprafata libera necesara pentru miscarea si odihna a 4 turisti.
Totalitatea parcelelor de campare reprezinta suprafata de campare amenajata.
Satul de vacanta este un ansamblu de cladiri, de regula vile sau bungalowuri, amplasat intr-un perimetru bine delimitat, care asigura turistilor servicii de cazare, de alimentatie si o gama larga de prestatii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).
Popasul turistic reprezinta o structura de primire turistica de capacitate redusa, formata din casute si/sau bungalowuri amplasate intr-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de cazare si alimentatie, precum si posibilitati de parcare auto.
Spatiile de campare in gospodariile populatiei sunt structuri de primire turistice constand din una sau mai multe (nu mai mult de 10) parcele da campare amplasate pe un teren bine delimitat in incinta curtii sau gradinii aferente unei proprietati din mediul rural sau urban.
Apartamentele sau camerele de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie sunt structuri de primire turistice constand dintr-un numar limitat de spatii, care ofera servicii de cazare si posibilitatea prepararii hranei in bucataria folosita exclusiv de turisti sau in comun cu locatorul.
Navele maritime si fluviale, inclusiv pontoanele plutitoare, utilizate pentru cazarea turistilor pe durata calatoriei sau ca hoteluri plutitoare ancorate in porturi, se clasifica pe stele (de la 1 la 5) in functie de calitatea dotarilor si a serviciilor pe care le ofera.
Pentru incadrarea intr-o anumita categorie de clasificare, o structura de primire turistica poate sa indeplineasca, pe langa criteriile obligatorii si anumite criterii facultative, legate de prestarea unor servicii suplimentare, care ii aduc puncte.
In cazul agentiilor de turism putem vorbi de o varietate mult mai mare de agentii daca avem in vedere gama larga de variante de operare, astfel:
ORDONANTA Nr. 58 din 21 august 1998, privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania
HOTARARE Nr. 238 din 8 februarie 2001, privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |