Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Criterii de clasificare a hotelurilor pe plan mondial
Hotelurile din toata lumea sunt clasificare dupa unul sau ma multe sisteme, dar nu exista cu adevarat un sistem international de clasificare unitar.
In unele tari cu traditie in turism, cum sunt Franta, Italia, Grecia, Spania, Jamaica, guvernele controleaza clasificarea hotelurilor. Aceasta are la baza standardele publice pentru echipamente si servicii, pentru fiecare categorie in parte, si reprezinta o conditie pentru obtinerea licentei sau autorizatiei de functionare a unitatilor hoteliere din acea tara.
In alte tari clasificarea hotelurilor se face de catre asociatiile hoteliere nationale care elaboreaza criterii si modalitati de derulare a clasificarii.
Unele tari au un sitem de clasificare pana la 4 stele, altele pana la 5 stele. Franta si Spania au maximum 4 stele de clasificare, dar exista si o categorie de 4 stele "luxe", pentru care se pot clasifica foare putine hoteluri. De curand a aparut in terminologia hoteliera notiunea de hotel de 6 stele pentru hotelurile ultra-luxoase care ofera clientelei nu doar confort lux, ci si o experienta speciala prin atentia si serviciile oferite: preluarea de la aeroport in limuzine de lux, ambiata luxurianta, servicii de finess si welness individualizate, deviza fiind " Six stars hotels are a marriage of luxury and design" ( " Un hotel de 6 stele este o combinatie intre lux si design").
Una din cele mai vechi legi care impunea clasificarea hotelurilor ca o conditie pentru obtinerea licentei de functionare este cea din Italia, din anul 1937, care prevedere o clasificare a hotelurilor de la 1 la 4 stele si categoria de lux, sistem de clasificare pastrat, in principiu, si astazi.
In Franta, ministerul turismului stabileste existenta hotelurilor omologate si neomologate, cele pentru turism fiind omologate si clasificate in: hoteluri fara stele, cu stele de la 1 la 4 si categoria 4 stele "luxe".
In Marea Britanie hotelurile sunt clasificate de Tourist Board (Oficiul pentru Turism) in hoteluri de 1-5 coroane (crowns).
In Germania, Federatia Hotelurilor si Restaurantelor DEHOGA (Deutscher Hotel - und Gaststattenverband), in colaborare cu asociatiile si camerele de comert ale landurilor, a elaborat un sistem de clasificare, marca inregistrata, care stabileste criteriile si modalitatile de clasificare. Aceasta este in pricipiu voluntara, se efectueaza la cerere, prin completarea unui chestionar de autoevaluare, unitatile obtinand un atestat de clasificare de la 1 la 5 stele care corespund, in ordine crescatoare, categoriilor Tourist, Standard, Komfort, First Class si Luxus.
In Elvetia, sistemul este realizat de Asociatia Nationala a Hotelurilor, clasificarea fiind in esenta voluntara si se bazeaza pe autoevaluarea hotelurilor. Standardele hoteliere din Elvetia au un caracter general, stabilind criterii minime: accesul, personalul, securitatea, serviciile oferite, dotarea spatiilor si referiri la calitatea serviciilor: prima impresie, salutul, zambetul, amabilitatea, inforamtiile oferite.
In SUA, clasificarile realizate prin Mobil Star Guide (Mobil Travel Guide) si American Automobile Association Diamond Rating (AAA Tour Book) sunt cele mai cunoscute, prima acordand 1-5 stele, cealalta 1-5 diamante. Nici unul dintre aceste sisteme nu este supervizat sau afiliat guvernamental. In ambele cazuri, inspectorii acestor publicatii viziteaza anual proprietatile clasificate. Pentru a obtine 5 stele, MTG prevede ca in afara de incadrarea in standardele de functionalitate, fiecare client trebuie tratat ca un VIP.
Proprietarii de hoteluri si managerii acestora sunt constienti de variatele sisteme de clasificare prin care sunt evaluate hotelurile lor, urmate de publicarea rezultatelor sub forma de stele, diamante sau alte simboluri, intrucat ele orienteaza clienela in alegerea respectivelor hoteluri ca loc de cazare. Pierderea unei singure stele sau a unui diamant poate avea efecte devastatoare asupra vanzarilor, si implicit, a profitului realizat de un hotel.
Din cauza acestor diverse sisteme de clasificare pe stele sau diamante bazate pe diferite standarde, acestea permit doar intr-o oarecare masura comparatia calitativa a hotelurilor dintr-o tara cu cele din alta tara. Dar se observa tendinta de generalizare a sistemului de clasificare de la 1 la 5 stele, bazat pe standardele unanim acceptate pe plan mondial.
Incepand din a doua jumatate a secolului al XX-lea, in lume au existat mai multe incercari de a se elabora un cadru general, unitar, de clasificare a unitatilor de cazare.
In anul 1969, Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism (UIOOT), predecesoarea Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT), a realizat primele standarde internationale pentru clasificarea hotelurilor si a altor structuri similare. Actiunea a vizat sa creeze un cadru unitar de clasificare, oferind agentiilor de turism informatii practice si concrete despre standardele si serviciile hoteliere.
In 1975, Organizatia Mondiala a Turismului elaboreaza noi standarde internationale de clasificare a hotelurilor, modificate ulterior, in anul 1988.
Aceste standarde au fost adoptate ca baza de orientare pentru tarile cu vocatie turistica din Europa, aplicarea lor extinzandu-se in toate cele sase zone geografice de actiune ale Organizatiei Mondiale a Turismului.
1. Clasificarea tipologica a structurilor de primire din turismul international
In lume se inregistreaza o multitudine de forme si tipuri de unitati de cazare turistica, clasificate in functie de diferite criterii, cum ar fi: specificul serviciilor oferite, amplasarea, forma de proprietate sau administrare, gradul de mobilitate.
In practica internationala se intalnesc urmatoarele tipuri de unitati de cazare turistica:
IMOBILE
private: resedinte secundare (case de vacanta), resedinte ale prietenilor sau rudelor, multi-proprietati (apartamente cumparate in sistemul "time-sharing");
in mediul rural: pensiuni, ferme
cu scop lucrativ: locuinte sezoniere, camere de oaspeti
colective: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile, sate de vacanta, campinguri, cluburi, ansambluri de locuit (case familiale sau condominii)
colective pentru turismul social: colonii de vancata, hanuri pentru tineri, tabere pentru tineri, refugii montane
MOBILE
private: nave (iahturi, iole, salupe, barci), rulote
cu scop lucrativ: ambarcatiuni de locuit, nave, rulote
in mediul rural: camping la ferma, camping neorganizat, rulote
colective: nave de croaziera, camping, caravane.
Se poate observa faptul ca sunt evidentiate toate tipurile de unitati, atat mobile cat si cele
imobile, colective sau private, ceea ce duce la concluzia ca sunt evaluate toate fluxurile turistice si exprimate in indicatori specifici de turism.
2. Clasificarea structurilor de primire turistice in functie de forma de proprietate si de exploatare
Industria turismului este cel mai dinamic domeniu economic din lume, inregistrand ani la rand un ritm de crestere care l-a devansat pe cel al altor domenii de activitate. Este adevarat ca, in ultmii ani, acest ritm a scazut, inregistrandu-se asa numita "crestere 0", ca urmare a climatului de instabilitate politica si a zonelor conflictuale din lume. Cu toate acestea, cele mai profitabile investitii sunt considerate cele din turism si, in special, cele in structurile de primire turistica.
In prezent, in lume, se inregistreaza mai multe tipuri de unitati, aflate in forme de proprietate si exploatare diferite.
Astfel, intalnim structuri de primire in urmatoarele variante:
structuri private, independente
structuri componente ale lanturilor hoteliere voluntare
structuri componente ale lanturilor hoteliere integrate
Ponderea cea mai mare a structurilor de primire turistica din lume o detin cele private, independete, in special cele sub forma de hoteluri.
Hotelurile independete sunt, in general, de capacitate mica si medie, exploatate in regim familial.
Turismul de afaceri a inregistrat un ritm sustinut si constant de crestere fapt ce se reflecta in extinderea lanturilor hoteliere in lume. Fiecare lant hotelier reprezinta o imagine de marca sustinuta de standardele specifice.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |