UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR

EVIDENTIEREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ORASULUI HATEG

Introducere

Depresiunea Hategului este asezata la poalele unor munti masivi, alcatuiti din sisturi cristaline, impletite cu roci vulcanice si calcare, cu un relief etajat, rauri dispuse radiar, vai adanci cu caracter epigenetic rezultand chei, in care vaile contrasteaza cu culmi netede, iar pe formatiunile calcaroase din nord si est s-au dezvoltat pesteri.

Situata la confluenta Raului Mare cu raul Strei, depresiunea Hateg (310-350 m altitudine) se afla la intalnirea a trei drumuri care fac legatura intre regiunile principale din sud-vestul Transilvaniei si are ca limite Muntii Sureanu, pasul Merisor, Muntii Retezat si Tarcu si Mutii Poiana Rusca.

Teritoriul administrativ al oratului Hateg se intinde pe o suprafata de 61,6 kmp in care se includ si localitatile Nalatvad, Silvasu de Sus, Silvasu de Jos.

Asezata in partea de sud-vest a Transilvaniei, Tara Hategului este una din cele mai insemnate si cunoscute vetre de civilizatie din spatiul istoric romanesc. Relieful variat, este format din campii udate de apele Streiului, Raului Mare si ale Galbenei precum si ale numerosilor lor afluenti, coborati din dealuri piemontane si culmi (muncei) acoperite de paduri si pasuni bogate. Pozitia Tarii Hategului este asigurata de situarea sa pe drumul principal care unea Transilvania de Banat si de asemenea de legatura stransa cu partile Olteniei, prin pasul Vilcanului.
 La fel ca Transilvania, al carei bastion sud-vestic a fost, Tara Hategului se prezinta ca o fortificatie naturala aparata de Muntii Orastiei spre est, Parang si Valcan spre sud, Retezat spre sud si est si Poiana Ruscai spre nord, formand un spatiu istorico-geografic ideal de conservare a unor comunitati umane. Hategul s-a nascut pe locul vechiului nucleu al statului dac si al Daciei romane

Strict geografic, Tara Hategului se suprapune peste depresiunea omonima, marginita, la sud, de Muntii Retezat, la est si nord-est, de Muntii Sureanu, la vest, de Muntii Tarcu, iar la nord de Muntii Poiana Rusca. Intre aceste limite, Tara Hategului corespunde bazinului superior al Streiului, avand lungimea pe axa est-vest de cca 50 km si o latime de 30-35 km pe axa nord-sud. In total, din punct de vedere geografic, Tara Hategului se intinde pe circa 1300 de km²

Regiunea este drenata de raurile Strei, Rau Mare si Galbena, cu afluentii lor. Centrul social si economic al regiunii este orasul Hateg.

Accesul in Tara Hategului se face prin trei "porti": dinspre orasul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecand pe la Portile de Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petrosani, prin Pasul Merisor-Banita ^[2].

1. Resurse naturale

Resursele naturale reprezinta totalitatea zacamintelor de minerale si de minereuri, a terenurilor cultivabile, a padurilor si apelor de care dispune o anumita tara.

Resursele naturale sunt substante care apar in mod natural dar care sunt considerate valoroase in forma lor relativ nemodificata. O materie este considerata o resursa naturala atunci cand activitatile primare asociate cu ea sunt extragerea si purificarea, ele fiind opuse creatiei. Clasificarea resurselor cea mai des intalnita include urmatoarele categorii: resurse morfologice, resurse hidrografice, climatul, vegetatia, fauna si peisajele turistice.

Resurse morfologice

Din aceasta categorie de resurse fac parte: delte, ponoare, abrupturi, creste, vulcani, chei, defilee, canioane, pesteri, avene, ravinari. In zona Hategului exista doua grupuri mari de pesteri.

Cel dintai este acela din Muntii Retezat. Amplasarea lor este in partea de sud-est a masivului montan, cu patrunderi mai usoare dinspre Depresiunea Petrosani, cu ultima localitate Campul lui Neag. In aceste sectoare, se intalnesc cele mai multe aglomerari calcaroase care au produs pesterile identificate, si probabil inca altele, neidentificate si necartate. Aspectul lor se apropie cel mai mult de ceea ce un turist asteapta de la o pestera, respectiv decorul cu stalactite si stalagmite. Baza cea mai apropiata de abordare este cabana Buta. De acolo se pot vizita pesterile Buta, Pestera 'cu cui', Pestera 'cu corali', Pestera 'la Paroasa', Pestera Zeicului.  
    Al doilea grup, mult mai important, este acela al pesterilor din Muntii Sureanu. Dinspre Hateg, accesele se fac din localitatile Galati (16 km de orasul Hateg) si Pui-Ponor (20 km de la numitul oras). Din acest grup, cele mai cunoscute sunt pestera Cioclovina si pesterile din jurul satului Ohaba-Ponor (Sura Mare, Bordu Mare, Tecuri). Acest grup de pesteri este ocrotit de lege, pentru ca formeaza rezervatii speologice, cu guano (ingrasamant natural provenit de la lilieci) si arheologice (cele mai vechi urme de locuire paleolitica de pe teritoriul Romaniei s-au descoperit aici). In jurul acestor pesteri semnalate se gasesc insa si altele mai mici (Federi, Petros, Ponor).

Sculptate in partea sud-vestica a dealului Runcu, Cheile Crivadiei au fost folosite ca o bariera naturala in calea invadatorilor. Ingustimea dintre peretii cheilor nu a permis nici macar formarea unor poteci prin care sa te poti strecura, asa incat singura posibilitate de a le strabate este pe cursul raului care desparte versantii, insa nici aceasta nu este lipsita de efort.

Cheile Butii sunt situate  in apropierea localitatii Campu lui Neag. Acestea surprind calatorul atat prin spectaculozitatea lor neasteptata cat si prin varietatea formelor. In apropierea Cheilor Butii se afla si o partie de schi care este preferata de cei care se feresc de zonele aglomerate din statiunile celebre.

La fel de spectaculoase sunt si Cheile Banitei si Cheile Rosiei, insa niciuna dintre aceste atractii nu este considerata de autoritati zona de interes turistic. Cheile Banitei, sculptate in calcare de paraul Jupaneasa. Mai putin salbatice decat cele ale Crivadiei, sunt la fel de scurte . Turistii care aleg sa le viziteze, o pot face aproape fara efort, prin ele croindusi loc si o cale ferata, inca de la inceputul secolului. Cheile Banitei reprezinta o atractie pentru turisti, datorita pesterii Bolii. Pestera s-a format prin strapungerea subterana a unei "bare" calcaroase de catre paraul Jupaneasa. Pestera Bolii este apreciata de vizitatori, in special pentru "camerele"de dimensiuni extrem de mari din interior.

Resurse hidrografice

Din cadrul resurselor hidrografice fac parte urmatoarele resurse, exemplificate in cele ce urmeaza: retele hidrografice de suprafata si subteran, lacuri, ape minerale si termale, apa marilor si oceanelor, cascade, izbucuri, gheizer.

Muresul, principala artera hidrografica a judetului Hunedoara din care facepartesi Hategul, strabate pe o lungime de 105 km, un culoar larg intre Muntii Sureanu si Poiana Rusca la sud si Muntii Apuseni la nord. Bazinul raului (6591 km²) este asimetric, afluentii de dreapta fiind scurti (sub 35 km), iar cei dinspre sud sunt lungi (pana la 92 km). Afluentii de stanga importanti sunt: Orastie sau Apa Orasului, Strei, ce cuprinde cativa afluenti importanti (Raul Barbat, Raul Mare, Luncani, Rusor, Serel, Galbena, Silvasu), Cerna si Dobra. Printre afluentii dinspre nord, mai importanti sunt Geoagiul si Calanul.

Jiul, rezultat al confluentei Jiului de Vest cu Jiul de Est, ocupa o suprafata a bazinului hidrografic de 1050 km². Afluentii cei mai importanti sunt: Taia, Jiet km) si Banita.

Crisul Alb strabate teritoriul judetului Hunedoara pe o lungime de 66 km, panta de scurgere fiind diferita in functie de unitatea morfologica pe care o parcurge.

Lacurile naturale sunt in marea lor majoritate de origine glaciara si se concentreaza in Muntii Retezat, Godeanu, Tarcu si Parang, cea mai mare densitate regasindu-se in Muntii Retezat (peste 80 de lacuri), demne de mentionat fiind lacurile Bucura, Zanoaga, Custuri etc.

Unul din principalele cursuri de apa care dreneaza Tara Hategului, Rau Mare, a fost obiectul unei amenajari hidroenergetice masive. Lucrarile au inceput in anii '70 si s-au incheiat abia in ultimul deceniu al secolului trecut.

Principalul obiectiv al amenajarii este barajul de la Gura Apei, situat in Parcul National Retezat. Barajul, aflat pe traseul dintre cabanele Gura Zlata si Rotunda, are o inaltime de 168 de metri, fiind unul dintre cele mai inalte baraje de arocamente din Europa. Centrala electrica subterana de la Gura Apei are o putere de 335 MW.

Dupa iesirea Raului Mare din munti, cursul acestuia prin Tara Hategului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, in apropierea localitatilor Ostrov, Sanpetru si Santamaria Orlea.

Amenajarea hidroenergetica Rau Mare-Retezat a fost una dintre marile lucrari hidroenergetice realizate in Romania in perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost colonia Brazi, situata chiar la iesirea Raului Mare din munte.

1.3. Climatul

Clima. Din punct de vedere al unitatilor climatice, Hategul este caracterizat de un climat de munte (cu 8 luni reci si umede si 4 luni temperate in zonele inalte si cu 5 luni reci si umede si 7 luni temperate la altitudini mijlocii). Iernile sunt relativ umede, in timp ce verile sunt insorite, cu un regim pluviometric echilibrat.

In ceea ce priveste circulatia generala a atmosferei, vremea relativ calduroasa si umeda iarna si usor instabila iarna, este generata de circulatia dinspre vest, ce are si usoare influente maritime. Circulatia dinspre nord-vest si nord evidentiaza ierni reci, racoroase si veri instabile.

Temperaturile medii anuale (+10⁰ C lunca Muresului, - 2⁰ C Muntii Retezat si Parang), conduc la un contrast termic teritorial de 12⁰ C, extremele fiind regasite in zonele montane propriu-zise (- 2⁰ C si - 6⁰ C) si in sectorul Muresului, aval de Deva (circa 10⁰ C). Temperatura medie in depresiunea Hateg este influentata de mai multi factori, intre care amintim pozitia intramontana, gradul de deschidere, circulatia maselor de aer.

Mediile lunii iunie sunt influentate de aceleasi diferente specifice fiecarei forme de relief, in general aceste temperaturi cuprind valori intre 6 ⁰C si -20⁰ C . In centrul judetului Hunedoara se inregistreaza cele mai mari temperaturi medii, aceste valori scazand treptat, in depresiunile mari (Hateg, Brad, Petrosani), atingandu-se medii de 16-18⁰ C.

Vantul predominant sufla in timpul iernii pe directia VNV iar in timpul verii pe directia ESE, si prezinta o serie de diferentieri, datorate particularitatilor reliefului. Procentual, frecventa vanturilor vestice este de circa 14-15%, iar a celor din NV si nord este de 12-14%.

1.4. Vegetatia

Vegetatia subalpina, cu suprafete extinse in Muntii Retezat, Godeanu, Tarcu, Parang si Sureanu, conserva in parte trasaturile vegetatiei alpine, o serie de plante ierboase: iarba stancilor, paiusul pestrit, taposica, la care se adauga prezenta ienuparului, jneapanului, salciilor pitice  si a smardarului. In zona alpina si subalpina a Muntilor Retezat sunt localizate cateva specii endemice, in cuprinsul acestui etaj altitudinal existand specii declarate monumente ale naturii: floarea de colt, ghintura galbena, papucul doamnei, orhideea, argintica si angelica.

Padurile de fag sunt specifice zonelor marginale ale padurilor de munte, cat si zonelor depresionare inalte. Speciile care completeaza fagul sunt reprezentate de cateva specii de stejar si la care se adauga jugastrul Pajistile si fanetele cuprind graminee furajere si diverse specii de trifoi, care se adauga subarboretul reprezentat de liliac salbatic mojdrean, alun, corn, darmoz, lemn raios, paducel si curpen. Padurile amestecate de fag si gorun sunt tipice regiunilor depresionare ale judetului.

Zonele joase ale depresiunii si culoarele principalelor rauri sunt populate cu paduri de gorun, in asociere cu cornul, lemn cainesc, sangerul, socul si alte specii cu arealuri de dezvoltare reduse precum si de paduri de cer si garnita.

Dintre zonele care pastreaza specii rare de flora amintim: frasinet cu mojdrean pe versantul stang al Raului Mare si nuc salbatic in padurea dintre Rau de Mori si Gura Zlata.

Urmatoarele arii naturale protejate se afla total sau partial pe teritoriul Tarii Hategului:

Parcul National Retezat a fost infiintat in 1935 iar in 1979 a primit statutul international de Rezervatie a Biosferei.

Rezervatia stiintifica Gemenele este o arie protejata de interes national situata in zona centrala a Parcului National Retezat.

Parcul Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina, infiintat in 2000, se intinde si pe raza comunelor hategane Pui si Baru Mare, cuprinzand si urmatoarele arii protejate:

Pestera Tecuri este o rezervatie naturala de tip speologic situata pe raza comunei Baru. Aici se afla o stalagmita inalta de 7 m.

Pestera Sura Mare este o rezervatie naturala de tip speologic situata pe raza satului Ohaba-Ponor. Adaposteste una din cele mai mari colonii de lilieci din sud-estul Europei.

Locul fosilifer Ohaba-Ponor este o rezervatie naturala de tip paleontologic (moluste fosile de varsta mezozoica si tertiara)

Geoparcul Dinozaurilor "Tara Hategului" este o arie naturala protejata de interes national din 2004. In 2005 a fost acceptat in Reteaua Europeana a Geoparcurilor. Geoparcul este un proiect desfasurat sub egida Univeristatii Bucuresti care isi propune promovarea turistica integrata a Tarii Hategului si dezvoltarea ei durabila pe aceasta baza. In cadrul geoparcului sunt incluse urmatoarele rezervatii naturale.

Mlastina de la Pesteana este o rezervatie naturala de tip botanic. In flora acesteia s-au identificat populatii de Drosera rotundifolia (Roua cerului), o planta carnivora, relicta glaciara.

Calcarele de la Fata Fetii este o rezervatie naturala de tip botanic, situata pe raza comunei Rau de Mori. Adaposteste specii de plante de interes stiintific exceptional.

Varful Poieni este o rezervatie naturala de tip botanic, situata pe teritoriul comunei Salasu de Sus. Aici e singura statiune certa din tara pentru specia Plantago holosteum.

Padurea Slivut este o rezervatie naturala de tip botanic situata in apropierea orasului Hateg.

Fanatele cu Narcise de la Nucsoara este o rezervatie naturala de tip botanic, situata pe raza comunei Salasu de Sus.

Paleofauna reptiliana Tustea este o rezervatie naturala de tip paleontologic (oua de dinozaur) situata pe teritoriul satului Tustea, comuna General Berthelot.

Locul fosilifer cu dinozauri Sanpetru este o rezervatie naturala de tip paleontologic(specii de dinozauri, crocodili, broaste testoase), situata pe teritoriul satului Sanpetru, comuna Santamaria-Orlea.

Fanatele Pui este o rezervatie naturala de tip botanic, situata pe teritoriul comunei Pui. Vegetatia acestor fanete reprezinta fragmente ale vegetatiei de la sfarsitul glaciatiunii cuaternare.

1.5. Fauna

Repartitia, densitatea si bogatia faunei sunt in legatura directa cu altitudinea reliefului, specificul florei si impactului factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare ale acesteia. Principalele specii faunistice ale Romaniei se regasesc si pe teritoriul Tirii hategului. In zona montana traiesc capra neagra, vulturul plesuv sur, vulturul plesuv brun, acvila, cerbul carpatin, ursul carpatin, cocosul de munte, rasul, lupul, vulpea, vidra, precum si o serie de endenisme. In zonele cu dealuri regasi cerbul lopatar, ursul, capriorul, mistretul, iepurele, dihorul, veverita, rasul, pisica salbatica, bizamul, ierunca si o serie de pasari (ciocanitoarea pestrita, pitigoiul, scortarul, gaita, cinteza, cioara de semanatura, stancuta, cotofana, grangurul, privighetoarea, sitarul, potarnichea, corbul etc.), alaturi de care apar specii de curand statornicite (rata salbatica, pescarusul, fazanul).

Fauna ichtiologica este reprezentata de salmonide (unele aclimatizate, ex. pastravul curcubeu), lipani, scobari, cleni, crapi, mrene, stiuci, somni.

1.6. Peisaj turistic

Acest teritoriu bine individualizat atat geografic, prin sirurile de munti care il delimiteaza, cat si  din punct de vedere cultural si etnografic, intruneste toate conditiile pentru instituirea  statutului de Geoparc, conform  conceptului  lansat in anul 1999 de catre UNESCO si inscrierea sa in reteaua Europeana a Geoparcurilor, din care fac parte in prezent 17  parcuri naturale, toate situate in tari membre ale UEuropene.
  In esenta, proiectul Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului(GDTH) vizeaza valorificarea prin turism a  exceptionalui patrimoniu natural, cultural si stiintific al Tarii Hategului si revitalizarea traditiilor  folclorice si mestesugaresti  ale acestei regiuni  cu pronuntat specific etnologic in cadrul Romaniei.  Dezvoltarea logistica necesara  unui turism modern, masurile de protectie a siturilor  naturale  si culturale si integrarea lor in circuite de vizitare, pregatirea profesionala in dezvoltarea durabila a regiunii prin cursuri oferite in sistemul educatiei deschise si la distanta, de catre institutii de invatamant universitar acreditate, reprezinta  obiective ale  acestui proiect care a fost initiat in urma cu 3 ani  si care a generat deja  o serie de realizari.
Proiectul are ca obiective majore:

- Organizarea  unui sistem integrat de management al  ariilor  naturale protejate si a siturilor culturale si istorice;
- Crearea unui sistem de educatie si formare/reconversia profesionala bazat pe un parteneriat universitar, in sistemul educatiei deschise si la distanta;
- Revitalizarea traditiilor folclorice si mestesugaresti  ale locuitorilor din regiune.

Aceste  obiective majore ale  proiectului, converg spre asigurarea unui cadru coerent de dezvoltare a turismului cu toate componentele sale (ecoturism, agroturism, turism cultural) si de redresare socio-economica  a zonei. Populatia locala este confruntata in prezent cu o accentuata  restrangere a locurilor de munca  din  minierit  si  din metalurgie, domenii  profesionale traditionale pentru judetul Hunedoara, care inainte de 1990 concentrau cea mai mare parte a fortei de munca active a locuitorilor Tarii Hategului.

2. Resurse antropice

Resurse antropice denumite si resurse antropogene sunt generate de fenomenele antropice, respectiv antropogene datorate actiunii omului cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si climei.
   Aceste resurse includ toate categoriile de bunuri mobile si imobile care au fost realizate de-a lungul evolutiei istorice a societatii umane, fiind reprezentative pentru anumite epoci, curente si stiluri artistice, create de artisti de marca reprezentanti ai tuturor artelor.

Ele sunt mai perisabile si sunt supuse unei perceptii subiective, atractivitatea lor turistica derivind prezenta urmatoarelor atribute: vechime, unicitate, inedit, dimensiuni si functiile indeplinite.

Aceste resurse turistice antropice se clasifica in mai multe categorii, mai jos fiind exemplificate cele intalnite atat in orasul Hateg cat si in imprejurimile acestuia.

2.1. Constructii megalitice

2.2. Resurse istorice

Cetatea Colt, se pare ca scriitorul Jules Verne a scris despre aceasta cetate, construita de fam. Candea in sec.XV, in apropierea com. Rau de Mori, situata pe varful unui deal.

Castelul de la Santamaria Orlea, acest castel feudal a fost construit in sec.XVI pe malul Raului Mare - cel mai bine pastrat monument din zona, azi han turistic.

Turnul de la Rachitova este cel mai simplu tip de fortificatie. Fortificatia consta dintr-un turn patrat cu latura de 8,5 m si ziduri groase de 1,8 m. Intrarea se facea cu ajutorul unei scari exterioare care ducea la primul etaj. O latura a turnului s-a prabusit in urma unui cutremur.

Cetatea de la Malaiesti cuprinde un turn asemanator celui de la Rachitova, inconjurat ulterior de un zid de incinta caruia i-au fost adaugate bastioane de dimensiuni reduse .

Sarmizegetusa.  Ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se afla la 17 km  de Hateg pe DN68. Din anul 108 si pana in 271 cea mai importanta metropola de pe teritoriul  Daciei Romane.

Subcetate. Cetatea regala a Hategului, ridicata la sfarsitul sec.XIII, o fortareata redusa.

Nalat. Conacul Nalatz-Fay apartinand unei familii cu rol important in istoria Transilvaniei.

Salasu de sus. Curte nobiliara fortificata in sec.XV a cnejilor din Salas.

2.3. Edificii religioase

Biserica din Densus. Construita in sec.XII pe un sit din sec.IV. -  foarte bine pastrat cu fresca interioara, aflata in apropierea ruinelor fostei capitale a Daciei romane - Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa - acest ciudat edificiu al Tarii Hategului a fost obiectul multor controverse iscate intre diferiti oameni de stiinta, dornici de a-i stabili originea. Unii au considerat ca la inceput biserica a fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci; altii vorbeau de un fost templu roman al zeului Marte; Nicolae Iorga plaseaza construirea monumentului in secolul al XVI-lea, iar istoricul de arta Vataseanu, in ultimul sfert al secolului al XIII-lea.

Biserica Santamaria Orlea. Biserica reformata, odinioara ortodoxa ridicata in piatra de cnezii din familia Candea la sfarsitul sec. XIII in stil romantic, alcatuita dintr-o nava dreptunghiulara , cu turn decrosat pe fatada de vest, tribuna de lemn pe stalpi de zid la vest, si un altar dreptunghiular boltit in cruce pe nervuri.

Biserica Ostrov. Biserica  ortodoxa, constructie in stil architectonic bizantin  construita din piatra in sec. XIV, a suferit mai multe refaceri. Se compune dintr-o nava dreptunghiulara prelunga, boltita in leagan, cu absida semicirculara in prelungire si turn clopotnita patrulater, complet degajat, pe latura de vest. Partea de vest a naosului, cu turnul clopotnitei, ramase din vechea constructie prezinta caractere romanic.

Partea de est, cu altarul, a fost adaugata in sec. XIX. In luneta portalului vestic se afla pictata icoana de hram, atribuita unui zugrav, Stefan.

  Biserica Strei. Prima mentiune documentara dateaza de la 1392. Pe locul monumentului medieval au fost descoperite vestigiile unei vila rustica romana. Odinioara pictata si la exterior, pastreaza astazi in interior, pictura lui Grozie, mester mentionat de o inscriptie (al treilea sfert al sec. XIV), intr-un stil original, sinteza de elemente iconografice bizantine si trasaturi stilistice nord italiene.

Biserici la fel de valoroase, datate ceva mai tarziu, sunt cele din Sanpetru, Rau de Mori sau Suseni (Biserica Colt).

Manastirea Prislop se afla la 13 km nord-vest de Hateg, intemeiata de calugarul Nicodim, in 1404, cu sprijinul domnitorului Mircea cel Batran. A fost construita in plan triconc si este singura de acest fel din Transilvania. Al doilea ctitor al manastirii a fost Domnita Zamfira. Se spune ca Domnita Zamfira era foarte bolnava cand a venit la Prislop si s-a vindecat band apa din izvorul cu puteri tamaduitoare din curtea manastirii. Mormantul ei se afla in pronaosul bisericii. Avutul cel mai de pret al manastirii este icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, daruita tot de Domnita Zamfira in 1580.

2.4. Resurse culturale

Aceste resurse culturale contin urmatoarele: agora, teatre, amfiteatre, opere, muzee, colectii, biblioteci si universitati.

Fiind recunoscuta pentru pitorecsul peisajelor sale Tara HaTegului  merita un muzeu al sau. Aceasta idee a fost materializata in 24 ianuarie 2005 odata cu inaugurarea Muzeului Tarii Hategului in incinta Casei de Cultura din Hateg.

Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa.

2.5. Monumente

Monumentele se impart in urmatoarele categorii: statui, grupuri statuare, arce de triumph, columne, case memoriale.

In Hateg exista doar Statuia cu fantana din parcul orasului, adevarate monumente fiind considerate bisericile, manastirile precum si cetatile din jur.

2.6. Edificii cu functie atractiva

Aceste resurse antropice se clasifica dupa cum urmeaza: poduri, canale, metrouri, baraje, tunele, sedii, apeducte.

Barajul si lacul de acumulare Gura Apei. Pe cursul raului Mare a fost construita o salba de 10 hidrocentrale. Amenajarea hidroenergetica Rau Mare-Retezat are ca rol atat producerea de energie electrica, cat si regularizarea raului, cu efecte benefice asupra mediului inconjurator.Barajul de la Gura Apei, construit in munte, la aproximativ 40 de km de Hateg, este cel mai mare baraj de anrocamente din Europa. Dimensiunile lui sunt impresionante: 168 m inaltime, 225 milioane de metri cubi de apa in lacul de acumulare, dimensiunile intregului baraj intrec de trei ori pe cele ale piramidei lui Keops. Amenajarea continua cu un lant de lacuri si hidrocentrale mai mici. Ultima veriga finalizata este formata din lacul de acumulare, barajul si hidrocentrala de la Santamaria Orlea. Lacul de acumulare de la Orlea asigura alimentarea cu apa a aproape jumatate din judet.

2.7. Resurse etnografice

Acest tip de resurse cuprinde: traditiile, obiceiurile, gastronomia, arhitectura populara, precum si folclorul specifice zonei.

Portul popular in Tara Hategului a disparut din uzul zilnic. Barbatii purtau pantaloni lungi, curea lata si laibar iar femeile camasa, opreg, catrinta si pieptar. Pe cap, femeile purtau broboade lungi, ce atarnau, pe spate, pana aproape de calcaie. La gat avea salbe  de bani sau margele iar in fata si in spate purtau fote, de obicei negre. In prezent portul popular hategan mai poate fi admirat doar la nedeie, sarbatori populare care au loc in toate comunele din Tara Hategului. Un mic muzeu al portului si traditiilor hategane functioneaza in centrul orasului Hateg, in incinta casei de cultura. Parade ale portului popular local au loc cu ocazia "Zilelor Hategului", care se organizeaza de obicei in lunile iulie sau august. Cel mai important targ traditional are loc anual la inceputul lunii mai, in comuna Pui, si se intinde de-a lungul DN 66, pe toata portiunea pe care acesta strabate comuna. Alte elemente etnografice importante sunt muzica traditionala - "Hategana" - dar si bucataria specifica, in special virsli (carnaciori picanti din carne de oaie si/sau capra) de Salasu de Sus.

2.8. Obiective turistice propriu-zise

Rezervatia de zimbrii. Aflata 3 km de oras, rezervatia din padurea Slivut se mandreste cu faptul de a fi primul loc de pe teritoriul Romaniei, unde zimbrul european si-a facut aparitia. Acest fapt s-a intamplat in toamna anului 1958, cand o pereche de zimbri - Podarec si Polonka - a fost adusa din Polonia. Cu cei 47 de pui nascuti in padurea Slivut au fost populate si alte zone ale tarii, unde s-au format mai apoi rezervatii de zimbrii, respectiv Vanatori Neamt si Neagra Buscani. Rezervatia de Zimbrii Hateg-Slivut se intinde pe o suprafata de 50 de hectare, acoperite cu paduri de carpeni, stejari si brazi. Rezervatia mai gazduieste astazi doar patru exemplare,care sunt vizitate anual de tot mai putini turisti, desi pretul de intrare este cat se poate de mic.
  In prezent, mai sunt aproximativ trei mii de exemplare de zimbrii in toata lumea, toti urmasii a doar 12 strabunici. Candva, familia zimbrilor ocupa Europa si America de Nord. Zimbrul caucazian a disparut pentru totdeauna. Ultimul exemplar a murit in 1927. Un individ, mascul, in varsta de 1 an, a fost prins si dus in Germania in 1908, unde a trait 18 ani in captivitate. Din imperecherea sa cu cateva femele de zimbru de ses au aparut descendenti hibrizi, asa-numitii zimbrii europeni, strabunicii celor care mai pot fi admirati astazi si in padurea Slivut

Orasul Hateg este punctul de pornire catre dinozauri, castele, biserici si zimbri.Ceea ce il face si mai special e faptul ca zona a intrat in circuitul geoparcurilor europene prin recunoasterea 'Geoparcului Dinozaurilor din Tara Hategului'. Geoparc e un concept care presupune protejarea mediului, impreuna cu protectia patrimoniului cultural si istoric.

La Densus-Ciula, tot pe teritoriu hategan, paleontologii au mai scos la iveala fosilele unui pterozaur, un monstru zburator, ale carui aripi de 12 m., ca niste membrane subtiri intinse, erau asemanatoare cu cele ale liliacului. Acest pterozaur, de dimensiunile unui avion mai usor, este si cel mai mare descoperit pana azi in intreaga lume. Tarii Hategului i s-a atribuit titlul de 'Geopark al Dinozaurilor' pentru 'exceptionala valoare a mostenirii geologice si contributia la dezvoltarea durabila a teritoriului'.

Ierarhia obiectivelor atractive

Concluzie

In urma ierarhizarii obiectivelor existente in zona Hategului se poate observa faptul ca multe dintre acestea merita in continuare valorificate, deoarece Tara Hategului este una dintre cele mai pitorsti zone din Romania.

Parcul National Retezat conduce in top datorita peisajului  si speciilor rare de plante si animale. Din experienta proprie pot spune ca Parcul Retezat isi merita locul 1 si datorita prezentei masivelor montane din zona, iar vara este cel mai bun anotimp pentru a face trasee, este o clima perfecta, cu putine ploi si ceva mai mult soare.

Manastirea Prislop este un locas sfant fiind printre cele mai frumoase din tara. Cuprinde o zona mai larga, ca un parc, un loc destinat nu numai inchinarii, ci si relaxarii si plimbarii.

Descoperirea unei parti a scheletului unui dinozaur de talie medie in localitatea Tustea de langa Hateg a readus in atentie Geoparcul Dinozaurilor. Cea mai importanta descoperire paleontologica din bazinul Hateg - in afara urmelor de dinozauri - a fost, insa, cea a resturilor unui pterozaur (grup de reptile zburatoare care au trait in aceeasi perioada cu dinozaurii) gigant, Hatzegopteryx tambena (in traducere 'uriasul cu aripi din Hateg'). Exemplarul descoperit la Valioara, in nord-vestul bazinului Hateg, a trait la sfarsitul Cretacicului, acum circa 70 milioane de ani si avea o anvergura de aproximativ 12 metri.

  Obiectivele turistice ale localitatii Hateg sunt datorate conditiilor naturale, vietii istorice si culturale continue si indelungate pe aceste meleaguri. Pitorescul zonei, existenta izvoarelor de ape minerale si termale recunoscute pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic, precum si bogatia si varietatea elementelor de arhitectura, arta popularaa si folclor, ofera posibilitati de turism pe gustul fiecaruia.