Situat in partea central sudica a tarii, in imediata
proximitate a capitalei, judetul Dambovita este asezat pe vaile superioare ale
raurilor Ialomita si
Dambovita si cursul mijlociu
al raului Arges. Cu o suprafata de 4054 kmp (1,6% din
teritoriului national) si situare in ampla curba a
Carpatilor, in care isi duc viata cca. 540 mii locuitori,
judetul beneficiaza de un cadru natural de exceptie,
caracterizat in special de zonalitatea altitudinilor, mergand de la campie la
varfurile Omu (2504 m), si Leaota (2133 m). Judetul
Dambovita a fost locuit inca din Paleoliticul inferior, arheologii
descoperind o serie de vestigii apartinand culturii de Prund la
Petresti si Potlogeni, momentul sau de maxima
importanta situindu-se intre sfarsitul veacului XIV si
inceputul celui de al XVIII-lea, cand Targoviste a fost capitala
}arii Romanesti. Izvor si centru de cultura si
civilizatie romaneasca, orasul asezat intre albiile
Ialomitei si Dambovitei si-a pecetluit prin litera
iesita din teascul primelor tipare, destinul certificat de vreme,
ilustrat intr-un inspirat muzeu. Leagan al poeziei culte, prin rimele
Vacarestilor, loc de distinsa si romantica
inspiratie a lui Carlova, Heliade si Grigore Alexandrescu,
Targovistea traieste prezentul conturat astazi de
indraznetele aspiratii pentru mileniul al treilea
fara a-si neglija trecutul, ilustrat romantic in Muzeul Scriitorilor Targovisteni.
Peisajele de o frumusete cuceritoare, climatul nuantat, fauna
cinegetica si piscicola bogata, muzeele si
monumentele istorice si de arta, evenimentele culturale si
sportive, traditia spirituala universitara, dar si cea
transmisa prin folclor si etnografie sunt in masura
sa starneasca interesul turistilor de pretutindeni. Centrele
culturale ale orasului va invita si la alte genuri de
manifestari, in ultimul deceniu avand loc aici doua editii ale
festivalului international al scolilor de teatru, numeroase
festivaluri nationale si internationale de folclor, festivalul
national de grafica satirica si umor "Ridendo castigat
mores", festivalul "Mozart" de interpretare instrumentala pentru elevi
sau concursul national de creatie "Mostenirea
Vacarestilor" - cu sectiuni de proza , poezie, eseu
si teatru scurt. Tot aici se desfasoara si celebrul
deja, festival "Crizantema de aur", concurs de creatie si
interpretare a romantei, dar si a refrenelor fara
varsta apartinand muzicii lejere, cu certitudine cea mai importanta
manifestare de acest gen din tara, cu peste 30 de editii incheiate.
Denumita de scriitorul roman contemporan Mircea Horia Simionescu,
important reprezentant al "apului),
doline, chei (Horoabele, Ursilor,
Tatarului, Zanoaga si Orzei), pesteri (Ialomita,
Ratei) si brane. Sunt prezente si urmele
glaciatiunii: morene, custuri si circuri si vai glaciare
(Mecetul Turcesc, Valea
{ugarilor). |n acest splendid context natural isi au habitatul o
serie de specii de plante cu statut de protectie si conservare cum ar fi:
floarea de colt, rhododendronul, campanula, orhideea salbatica, bulbucii de
munte, capra neagra, cocosul de munte, ursul brun, pisica salbatica, cerbul
carpatin. Atractivitatea turistica este intregita de
potentialul schiabil imens, de prezenta in multe zone a climatului de
crutare cu efecte benefice in tratamentul bolilor respiratorii si
pulmonare (Sanatoriul TBC Moroeni),
de existenta unor posibilitati de cazare (Hotelul
Pestera, Hotelul Cota 1000) cabanele turistice (Babele, Padina,
Zanoaga, Bolboci si Scropoasa) si existenta unor tabere
pentru elevi (Caprioara, Cerbul si Vanatorul). Coia Situata in partea de
sud-vest a judetului, pe DJ 702E, intr-un peisaj specific Campiei ~nalte
a Gaiestilor, strabatuta de apele paraului Cobiuta,
comuna ofera vizitatorilor o salba de bisericute din lemn
(patru la numar) toate datate la sfarsitul veacului XVIII, cu
dezvoltari planimetrice specifice arhitecturii religioase din lemn
dambovitene prin tratari arhitecturale originale, un adevarat regal
pentru cunoscatori. Din vizitarea acestor locuri nu trebuie sa
lipseasca Manastirea Cobia,
ctitorita in 1572 sub hramul Sf. Nicolae, un unicat in contextul
monumentelor existente prin decoratia exteriorului - nemaiintalnita
in arhitectura noastra - paramentul fiind alcatuit numai din
caramida smaltuita, verde, ocru si sienna, dau
un aspect de imensa bijuterie monumentului. Pietrosita Avand un relief muntos si deluros,
strabatut de raul Ialomita, veche asezare a
Pietrositei, atestata inca de la sfarsitul anului
1592, detine o importanta rezervatie de arhitectura
traditionala in zona centrala si alte numeroase case
raspandite etajat in vechea vatra, multe dintre ele pastrand
amprente ale priceperii constructorilor locali precum portile
monumentale si ancadramentele din piatra. Ocupatiile de
baza au fost din totdeauna cresterea animalelor, pastoritul,
pomicultura, lucrul la padure si o gama diversa de
mestesuguri: tamplarie, dulgherie, fierarie,
rotarie, cioplitul pietrei, instalatii de tehnica
populara si altele. Dar adevaratul specific al localitatii
este tesutul in razboiul traditional si in gherghef,
Pietrosita fiind un centru renumit in intreaga tara
pentru covoarele, macatele si straiele sale. Potlogi Resedinta
comunei cu acelasi nume, Potlogi se situeaza in partea sudica
a judetului pe DJ 711A, in apropierea Autostrazii Bucuresti - Pitesti.
Principalul punct de atractie il constituie ansamblul Palatului Brancovenesc. Palatul de la Potlogi a fost construit de Constantin Brancoveanu
pentru fiul sau Constantin in 1698 si reprezinta punctul
culminant al arhitecturii epocii, prin folosirea elementelor noi in
ornamentatie si decorul sculptural, ornate cu mici volute si
frunze de acant, legate cu arce. Ansamblul de la Potlogi este alaturi de cel
de la Mogosoaia unul din cele
mai bine pastrate exemple de arhitectura brancoveneasca. Bezdead Situata la 15 km de Pucioasa in zona
subcarpat ilor, individualizandu-se ca o unitate geologica
distincta, spatiul sau avand configurat ia unei
cetati inconjurata din toate partile de dealuri, acopertite
cu paduri de foioase si pe alocuri de conifere, prezinta
caracteristici deosebite, care se constituie ca niste adevarate
minuni ale naturii, precum "Rapa
{oimului" si "Malu' de Rasuna". Cu deosebire, "Malu de
Rasuna" situat in partea de nord a localitatii este un
perete aproape vertical cu inaltimea de 20 - 25 m, compus din
straturi subtiri si in forma de placi de ardezie, ce
seamana din departare cu coardele unui imens instrument
muzical, denumirea sa fiind si pentru ecoul de o claritate
deosebita pe care il emite, fapt ce constituie un punct de atractie
pentru turis ti.Combinatia coloristica deosebita face
locul si mai atractiv. I.L.
Caragiale Situata in partea de nord-est a judetului, pe
vaile paraurilor Cricovul Dulce si Provita, localitatea
poarta acelasi nume cu cel al lui I.L. Caragiale, marele dramaturg
roman, nascut aici. Vizitand casa memoriala a scriitorului putem
vedea o expozitie permanenta care cuprinde fotografii, copii de pe
manuscrise, afise, mobilier de epoca si alte obiecte ce
evoca o parte din viata si activitatea marelui scriitor,
nascut aici, al carui nume a fost adoptat in locul vechiului nume
de Haimanale, datorat poate, prezentei in zona a unui penitenciar. O casa memoriala
ridicata in anii din urma, adaposteste o expozitie
permanenta cuprinzand fotografi si copii de pe manuscrisele
scriitorului, afise si mobilier de epoca evocand viata
si activitatea celui mai mare dramaturg roman. Racari De curand declarata oras, avand o
pozitie sudica in teritoriul judetului, localitatea
Racari este asezata intr-un relief de campie
strabatut de apele raului Ialomita si paraiele Colentina
si Ilfovat ce formeaza numeroase meandre si lacuri
in care pescarii isi pot exersa talentul si indemanarea. De altfel
dupa traditia locala numele satului vine de la multimea
racilor ("daca ai fi bagat mana in apa, de fiecare deget
ti s-ar fi agatat un rac" spuneau localnicii.) |ncepand din a
doua jumatate a secolului XVIII, mosiile din imprejurimi au intrat
in stapanirea familiei Ghica, care si-a ridicat o
resedinta intr-un superb parc natural, a carei
noblete si grandoare se mai poate vedea inca si azi. La 8
km de I.L.Caragiale in comuna Bucsani se afla cea mai completa
rezervatie de zimbrii din tara:
"Rezervatia Neagra".
Amplasata in padurea de stejari seculari "Neagra", rezervatia
de zimbrii se intinde pe o suprafata de 162 ha si este
populata de un numar de 30 exemplare aduse din tara
si din afara (Polonia si Bulgaria) constituind un punct de
atractie atat pentru turisti cat si pentru satisfacerea
interesului stiintific pe care il prezinta aceasta specie
pe cale de disparitie.
|