Prezentarea potentialului turistic al Muntilor Apuseni

Prezentarea potentialului turistic al Muntilor Apuseni

1 Potentialul turistic.

In Romania, practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare

datorita potentialului oferit de cele trei catene numtoase ale Carpatilor, fiecare dintre acestea cu caracteristicile si peisajele sale. In muntii Romaniei se pot practica drumetiile montane, alpinismul, escalada, montain bike, zboruri cu parapanta, sporturi de iarna.

Cea mai importanta componenta a turismului montan o reprezinta sporturile de iarna. Intre tipurile de sporturi de iarna, turismul pentru schi dispune de un potential ridicat pentru dezvoltare.

In prezent in Romania exista 30 de statiuni montane unde se pot practica aceste sporturi, domeniu schiabil actual al Romaniei este alcatuit din peste 100 de partii pentru schi, un numar foarte mic de din acestea fiind omologate, doatate cu echipamente pentru zapada artificiala si nocturna. Domeniul schiabil este de cateva sute de ori mai mic decat in tarile alpine de referinta.

Pentru ca Romania sa fie recunoscuta pe plan international ca o destinatie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna este necesara imbunatatirea infrastructurii generale, a ofertei pentru sporturile de iarna, refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi partii de schi cu instalatiile de sport pe cablu aferent, instalatii si echipamente d producere a zapezii artificiale si de mentinere a partiilor), precum si dezvolatrea, modernizarea si diversificarea structurilor de primire.

Zona muntilor Apuseni, detine un important potential turistic, atat natural, legat de varietate peisagistica si formele de relief, cat si antropic, dat de unele atractii cultural-istorice de mare interes.

Muntii Apuseni sunt strabatuti sau se afla in aproprierea unei dense retele rutiere modernizate, nationale si internasionale, care usureaza accesul la obiectivele naturale sau antropice. Caile ferate de pe vaile Ariesului si Ampoiului ca si magistralele ce inconjoara masivul, precum si o bogata restea de drumuri forestiere si poteci marcate completeaza infrastructura generela. Aeroporturile de la Oradea, Cluj-Napoca si Arad fac accesibili acesti munti si pentru turismul international.

Potentialul turistic natural, cel mai reprezentativ, se impune prin atractivitate peisagistica si valoarea estetica si stintifica a unor componente sau capacitatea de a genera anumite forme de turism.

Peisajele si formele carstice, unele dintre cele mai raspadite, mai complexe si mai pitoresti din tara, se cuprind in panourile carstice Padis-Scarisoara din Muntii Bihorului, Vascau din Muntii Codru Moma sau cel din Padurea Craiului, cu forme carstice si vegetatii variate. Se inscriu aici defileele, abrupturile si crestele calcaroase, formele de suprafata ca doine si uvale, cu vegetatie de stancarie si peisaje de mare spectualizitate. Se evidentiaza cheile raurilor Crisul Repede, Crisul Pietros si Crisul Alb, Somesului Cald si Ariesului si Cheile Galbenei, Sighistelui si Turzii (de fapt cheile Hasdatelor), precum si pesterile numeroase si de mare frumusete, mai ales in Muntii Bihor si Padurea Craiului, unele fiind declarate monumente al e naturii ca: Meziad, pestera - ghetar Scarisoara, Cetatile Ponorului, Vadu Crisului, pestera Vantului etc. Altele sunt amenajate pentru vizitare ca Pestera Ursilor de la Chiscau din Muntii Codru Moma si pestera Ionele din Muntii Bihor. Raurile subterane cu cascade spectaculoase ca in Cetatile Ponorului sau izbucurile carstice - fenomene arheologice rare - cum este cel de la Calugai din Muntii Codru Moma constituie alte atractii turistice carstice.

Formele de relief cristaline sau vulcanice sub forma de platouri intinse, acoperite cu paduri de conifere sau pasuni montane ca in Muntii Vladeasa, Gilau-Muntele Mare sau coloanele de bazalt - Detunata Goala din Muntii Metaliferi reprezinta alte valente turistice din acesti muntii.

Apele minerale si termoninerale de la Geoagiu - Bai, Vata de Jos si Monesa, utilizate balneara in terapia bolilor reumatismale, neurologice periferice, de nutitie, sau tubului digestive si hepatobiliare etc. si lacurile de interes hidro energetic de pe Somesul Mic (Tarnita, Gilau, Marisel) de pe valea Draganului sau Valea Iadu (Lesu) ce se inscriu cu importante disponibilitati pentru turism. O parte din lacurile amintite au o baza pentru agrementul anutic si pescuitul sportiv: Lesu, Fantanele - Belis Valea Draganului.

In aria montana se afla importane domenii pentru practicarea alpinismului mai ales in Muntii Bihor, Cheile Turzii si Muntii Tarscaului si a sporturilor de iarna in Muntii Vladeasa, Valea Iadu si Valea Draganului, Baisoara si Padis, dar amenajat, numai la Stana de Vale si Baisoara; stratul de zapada schiabil (peste 10 cm) persista circa 160 - 180 zile/an la Stana de Vale si Baisoara etc.

Muntii Apuseni cu numeroase rezervatii naturale si monumente ale naturii au fost inclusi pe lista zonelor protejate de interes national.

Elementele de certa atractie turistica prezinta si obiectivele cultural-artistice, in care amintim:

Vestigiile istorice de valoare nationala precum cele romane cu minele aurifere de la Rosia Montana (Minele Romane), Brad si Baia de Cris, Cetatea Alba Iulia (stravechea Apoulon - dacica si Apullum - daco-romana), urmele termelor romane, ceteatea dacica Piatra Craivii etc;

Ziduri ale cetatii feudale, ridicate in secolele XIII-XIV la Soimus, Dezna, Halmagiu;

Locuri si monumente istorice legate evenimentele rascoalelor din 1784 conduse de Horea, Closca si Crisan si ale revolutiei de la 1848, cu neinfricatul Avram Iancu: Campeni, Abrud, Albac, Tebea (mormantul lui Avram Iancu, Gorunul lui Horea si lacasul de cult), Baia de Cris, Bistra;

Elemente etonofolclorice de mare originalitate precum arhitectuta traditionala cu case tuguiate, barne din lemn de pe vaile Ariesului si Ampoiului sau din Zarand; monumentele istorice si de arhitectura populara de folosinta religioasa, realizate din lemn (XIII-XIV) la Almas, Saliste, Crisuri, Curechiu, Luncsoara etc.; mestesugurile ca butinaritul si olaritul de la Aries si Crisuri; portul popular, sesaturile si broderiile de mare atractie din Zarand, Tare Motilor, Beius, Huedin etc.; manifestarile folclorice ca Targul "Sarutului si al florilor" de la Halmagiu, "Targul de fete" de la Gaina etc.; muzeele etnofolclorice, care conserva aceste elemente etnografice la Beius, Huedin, Ramet, Lupsa etc.;

Muzeul mineralogic de la Brad detine valoroase vestigii ale exploatarii aurului, inca de pe vremea dacilor si romanilor, ca si esantioane de metal nativ.

Muntii Apuseni se impun prin marea diversitate si atractivitate a potentialului turistic prin urmatoarele masive:

Muntii Bihorului (1849 m) se detaseaza prin formele carstice, aproape

toate monumente al e naturii si concentrate aici, precum: platoul Padis cu Ghetatul relic de la Scarisoara, fenomen unic in tara; Cetatile POnorului; avenurile Bortig, Negrasu etc,; pesterile ca Ghetarii de la Bortig, "Zapodia" si "Focul Viu", toate elemente ale naturii; izbucurile Ponor si Ursului; valea Galbena, cheile Ordancusei, Cetatea Radesei; Muntele Gaina cu peisajele deosebit de pitoresti si cunoscut prin sarbatoarea traditionala "Targul de fete de la Gaina" (luna iulie); domeniul schiabil de obarsia vaii Ariesului (Vartop, Arieseni), si sub culmea Bihariei.

Destinatie pentru: drumetie montana, odihana-recreere, alpinism, speoturism, drumetie, cunoastere, agroturism, sporturi de iarna.

Dotari turistice: cabana Padis, popasul Arieseni, popasul turistic de la Garda, hotel Tulnic din Campeni; teleschi si partie de schi la Vartop-Arieseni.

Muntii Padurea Craiului (1026 m) si Codrul Moma (1112 m) constituie

o a doua concentrare de forme si fenomene carstice reprezentate mai ales prin pesteri: Meziad, Vadu Crisului, Pestera Vantului (toate monumente ale naturii), Corbasca, Corni, Coliboaia (Padurea Craiului), Ursilor - monument al naturii, amenajta (Codru Moma); chei si defile spectaculoase: Crisul Pietros, Crisul Repede, Sighistelul; izbucuri: Calugari, Tacasele; cursuri subterane etc.

Destinatie pentru: speoturism, drumetie montana, cunoastere.

Dotari turistice:cabane Vadul Crisului, Meziad.

Muntii Tarscau (1369 m) etaleaza alte obiective carstice de ma re

frumusete, precum: pesteri ca Huda lui Papara si Liliecilor; chei pitoresti: Turzii - Hajdate, Rametilor, Galzii, Fenesului; creste calcaroase: Ciumarna - Bedeleu si staci columnare Intergalde; rezervatii naturale in apropiere: rezervatia geologica "Detunata" (bazalt) din Muntii Metaliferi in apropiere.

Destinatie pentru: cunoastere, speoturism, drumetie montana, alpinism.

Dotari turistice: cabane: Intreglade, Cheile Turzii, Sloboda.

Muntii Vladeasa (1836 m) se impugn prin domeniul montan inalt, de

mare pitoresc si cu panorama spectaculoase, domeniul schiabil amenajat, vai pitoresti cu cascade (Iadului, Draganului), lacuri antropice (Lesu, Valea Draganului) amenajabile pentru agreement.

Destinatie pentru: drumetie, sporturi de iarna, odihna . recreere, tratament, cunoastere.

Dotari turistice: statiunea Stana de Vale cu partii de schi, telescaun; cabanele Lesu, Valea Draganului, Vladeasa.

Muntele Mare-Gilau (1826 m, 1670 m) reprezinta interes pentru

domeniul schiabil inalt, pitorescul vailor de obarsie ale Somesului Cald, lacurile antropice de pe malul carora s.au amplasat baze turistice (Fantanele, Tarnita, Gilau), domeniul schiabil amenajat la Baisoara.

Destinatie pentru: odihna-recreere, drumetie, sporturi de iarna, cunoastere, agroturism, agrement nautic.

Dotari turistice: cabanele Baisoara, Muntele Filii, Somesul Rece, Fantanele, teleschi si partie de coborare la Baisoara.

Zona Muntilor Apuseni detin un potential turist impresionat ce poate fi valorificat atat pe plan national cat si pe plan international, prin multiple forme de turism montan. Zona Muntilor Apuseni detine un bogat potential turistic natural cat si antropic:

Potentialul natural al Muntilor Apuseni:

Stanca de bazalt de la Detunata;

Poiana narciselor de la Negrileasa;

Rezervatia naturala a Caprii;

Calcarele de la Valea Mica;

Pesterea Huda lui Papara si Ponorul Vanatoare;

Izvorul mezotermal din Cheile Glodului, Cheile Cibului;

Fagul imparatului (Baia de Aries);

Pestera Scarisoara;

Poarta lui Ionele;

Groapa Ruginoasa;

Valea Gardaseasca;

Valea Sighestelului si Pestera Ursilor;

Circuitul Vaii Galbene;

Cascada Varciog;

Cheile Runcului;

Cheile Rametii;

Potentialul turistic antropic al zonei Muntilor Apuseni:

Ariesemi - Biserica din lemn, sec. al XVIII-lea;

Garda de sus - biserica din lemn;

Lupsa - muzeu etnografic satesc si biserica din sec. al XV-lea.

Rosia Montana - muzeul de istorie a mineritului si aurului; galeriile romane, case sec. al XVIII-XIX-lea;

Rametea - muzeu etnografic;

Avram Iancu - muzeul memorial;

Beius - biserica din lemn, 1734;

Rieni - biserica de lemn, 1753;

Chiscani - colectia etnografica;

Alba Iulia - cetatea-bastion din sec. al XVIII-lea, Muzeul Unirii, Sala Unirii, Biblioteca Bathyaneum, Catedrala Reintregirii, Catedrala Romano-Catolica, Palatul Princiar;

Targul de fete de pe Muntele Gaina;

Festivalul folcloric "Tulnicul Motilor" (Campeni);

Targul de pe muntele Calineasa;

2 Forme de turism posibil a fi practicate in aceasta zona

Pornind de la caracteristicile mediului citadin, alaturate obligatilor si conventiior sociale specifice, pot fi depistate o serie de necesitati pe care turistul (in special oraseanul) le emite din ce in ce mai constant si tinde sa le transforme in actiuni :

Reantoarecerea la natura, motivatie valabila pentru toate categoriile de varsta, sex, profesie, statul social. Este rezultatul necesitasii de relaxare, sanatate confort fizic si spirutual. Ea demonstreaza ca omul modern nu se rupe de modul natural de viata, iar contactul cu mediul rustic are efecte pozitive in mensinerea echilibrului sau.

Cunoasterea si adeziunea temporara la grupuriele de apartenenta specifica zonelor rurale, dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal, comunitatea locativa, grupul de munca, grupul folcloric etc. Turistul care vine in contact cu aceste grupuri isi satisface anumite necesitati a caror realizare in mediul citadin este de cele mai multe ori imposibila.

Cunoasterea, intelegerea si creativitatea sunt motivasii care se pot realiza cu succes in ambianta satului turistic.

Motivatiile estetice ce decugr din nevoia de frumos, ordine, armonie, naturalete determina majoritatea turistilor, care viziteaza satele din zona Muntilor Apuseni, sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri atat de frumoase si de pitoresti.

Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitatii populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatul si ritualurilor satesti deremina dorinta muntor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea.

Odihna, cura de aer si fructe, consumul de alimente proaspete de care doresc sa beneficieze cei ce isi ingrijesc sanatatea in vacanta se imbina armonios in raza asezarilor rurale.

Sportul, vanatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care capata o nota autentica, lasand loc suficient initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale.

Atat turismul rural, cat mai ales agroturismul se bazeaza pe potentialul spatiului

rural din zona Muntilor Apuseni, pe oameni si produsel specifice locului, care trebuie sa se adapteze cerintelor pietei turistice, care trebuie sa abordeze o gandire antreprenoriala si, fara sa uniformizeze oferta, sa-si reamenajeze structurile de primire pentru a fi la nivelul standerdelor de calitate dorite de turisti, sa puna in valoare traditiile culinare ale bucatariei romanesti, respectiv ale celei din zona Muntilor Apuseni.

Agroturismul se contureaza ca o activitate capabila sa valorifice excedentul de cazare care exista in numeroase gospodarii taranesti, ca un ansamblu de bunuri si servicii oferite direct de gospodarii taranesti spre consumul persoanelor care, pe o perioada de timp determina, vin in asezarile rurale pentru odihna, recreere, argument sau chiar pentru afaceri, studii documentare etc. Activitatea turistica desfasurata in cadrul gospodariei are un caracter secundar, ocazional.

In esenta, agroturismul presupune o valorificare superioara a valentelor economice, naturale si antropice ale zonei Muntilor Apuseni, punandu-se accentul, prin turism pe o interconditionare a laturii traditionale cu cerintele turismului modern, competitiv, coparticiparea si coabitarea reciproca fiind elemente definitorii.

Turismul rural are o sfera de cuprindere mult mai larga, are caracter permanent si dispune de o structura de primire eterogena, reprezentata nu prin gospodariile taranesti, ci prin campinguri, popasuri turistice, sate de vacanta cu bungalow-uri sau vile grupate in jurul unor spatii comune pentru masa, distractii comune etc. Intre asezarile rurale de interes turistic se numara si satele turistice etnografice, care detin un fond etnografice (Lupsa, Rametea, Beius, Chiscau, Avram Iancu), arhitectura populara de exceptie, port traditional si folclor etc. In organizarea si amenajarea acestor sate turistice trebuie sa se tina cont de:

Valoarea si varietatea resurselor turistice, de ocupatiile agropastorale si traditiile etnofolclorice din zona;

Pozitia favorabila pe o artera turisitca importanta sau in apropierea unor centre turistice si statiuni renumite;

Apropierea de masive montane de mare atractivitate si circulatie turistica;

Dezvoltarea scocio.economica ridicata a satelor, care conduce la un nivel de trai confortabil al gospodariilor, cu efecte debefice pentru primirea si gazduirea turistilor, inclusiv din strainatate;

Trasaturile psihotructurale ale populatiei, ce-i confera un grad mare de ospitalitate, cinste si moralitate, gradul mai inalt de emancipare a locuitorilor din sate (cunoscatori si de limbi straine).

Prin punerea in valoare a ofertei de cazare si servicii a tuturor structurilor turismu-

lui rural, prin crearea unor programe de turism variate se dezvolta circulatia turisica rurala. Principalele structuri ce pot fi dezvoltate in cadrul turismului rural in zona Muntilor Apuseni sunt: satul de vacanta (compus din vile sau bungalowuri), popasul turistic, motelul, hotelul rustic pavilionar si camping-ul.

Alta forma de turism - turismul monat pentru practicarea sporturilor de iarna

Avand in vedere conditiile geografice existente in aceasta zona, in localitatea Arieseni se poate realiza o statiune turistica la standardele internationale cu consecinte pozitive asupra dezvoltarii zonei. Datorita conditiilor naturale climatice, terenurilor potrivite pentru extinderea activitatilor de agrement, a partiei de schi existente la Vartop se poate realiza un proiect complex.

Bazinul turistic Arieseni poate constitui un punct de atractie pentru turisti datorita atat zaiezilor abundente, favorabile sporturilor de iarna, cat si diverselor frumuseti naturale (pesteri, cascade, trasee turistice) ce reprezinta interes deosebit in timpul verii.  

Centrul turistic Arieseni s-ar putea realiza in trei catune ce apartin comunei Arieseni (Vartop, Bumbesti, Galbena), fiind necesara intocmirea unui plan de amenajare in care sa se prevada si infrastructura necesara (drumuri, alimentari cu apa, canalizare, electificare, salubrizare). Accesul la statiunea turistica Arieseni este foarte usor si pentru turistii straini, chiar in conditiile actuale, existand numerosi turisti maghiari si italieni care vin aici in sistem de agroturism.

Turism sportiv. Pe timpul verii, existenta cadrului natural foarte placut, a

conditiilor ecologice favorabile, a imprejurimilr bogate in puncte de interes turistic (naturale si antropice) pot conduce la practicarea diferitelor activitati sportive (echitatie, tenis, golf, pescuit sportiv de pastravi etc.), precum si implicarea turistilor din zona. Pe timpul iernii statiunea ofera conditii favorabile practicarii sporturilor de iarna (schi, bob etc.).

Pozitia geografica favorabila a Ariesenilor va face ca turistii din vestul Europei sa vina aici pentru a petrece un concediu datorita distantei relativ scurte pe care trebuie sa o parcurga si a preturilor mult mai mici in comparatie cu Germania, Elvetia, Franta. Existenta mediului natural nepoluat va atrage un numar considerabil de turisti romani si straini, iar realizarea unor amenajari turistice in concordanta cu resursele (nivel de clasificare 3-4 stele) va permite in termen scurt a inevestitiilor si obtinerea unui profit apreciabil.

Desfasurarea activitatilor turisitce, de agrement si sportive va trebui sa se faca prin impunerea protectiei si amenajarii punctelor de interes turistic din zona in conditii ecologice.