 |  |
|
Actul infractional din perspectiva exploatatorie ("scena crimei" - perspectiva psihologica asupra interpretarii comportamentelor umane cu finalitate ciminogena - personalitatea faptuitorului si amprenta psihocomportamentala - "profiler crime")
Dincolo de identificare si prelucrarea urmelor materiale descoperite in campul faptei - preocupare ce intra predilect in sfera criminalisticii - suntem de parere ca eforturile "anticrim" ale mileniului trei vor fi orientate catre "interpretarea comportamentelor umane cu criminogena".
Daca "campul faptei" - expresie consacrata in criminalistica clasica - conduce catre materialitatea obiectuala a urmelor clasice apte sa permita conturarea probatiunii si identificarea autorilor, noile concepte intre care : "scena crimei", "scena del crimen" sau in alt sens "profiler crime", provoaca, in directia acceptarii unei realitati dinamice in derulare, a secventelor comportamentale, fortand componenta psihologica a omului legii (procuror, judecator de instructie, organ de urmarire penala etc.) sa interpreteze motivatiile, intentiile, habitudinile, rationamentele, logica, sensul, organizarea conduitelor criminogene, in ideea conturarii profilului psihologic, "amprenta comportamentala" apta schitarii unei galerii de potentiale portrete ale personalitatii pretabililor inclusi in cercurile de banuiti.
Profesionistul investigator - expertul psiholog - este chemat ca, in virtutea celor sus-mentionate :
1) sa reproduca prin propria-i imaginatie imprejurarile si actiunile derulate de faptuitor, oferind organelor
de urmarire penala "filmul crimei in dinamica sa";
2) sa-si imagineze profilul faptuitorului, oferind organelor de urmarire penala, "amprenta sa
psihocomportamentala";
3) sa anticipeze "comportamentul urmator pretabil" contracarand pentru viitor "miscarile" autorului prin
intuirea versiunilor optime cu grad rezonabil de credibilitate in identificarea acestuia.
Toate acestea fac obiectul psihologiei judiciare din perspectiva impactului interdisciplinalitatii sale cu criminalistica clasica, pe coordonatele unei idei indraznete "psihocriminalistica".
Din aceste considerente, actul infractional ca expresie dinamica a comportamentelor criminogene sufera impactul interpretarii sale din perspectiva psihoexploratorie.
Literatura de specialitate in sens clasic, de exemplu pentru omoruri, a evidentiat o grila de exigente careia trebuie sa-i raspunda investigarea stiintifica a acestui gen de infractiune:
1. Ce s-a petrecut la locul faptei si care sunt motivele crimei
- sens juridic - incadrarea juridica a faptei (viol, omor, suicid etc.)
- sens psihologic (satisfactie sexuala, suprimarea vietii, insusirea bunului, razbunare,
premeditare, jaf, interes material etc.)
2. Omorul s-a comis pe locul unde s-a gasit cadavrul?
- sens criminalistic (interpretarea urmelor traseologice si dinamice)
3. Cine este ucis?
- sens juridic
- sens criminalistic (identitatea victimei)
4. Cand a fost comisa crima?
- sens criminalistic (verificarea eventualului alibi)
- sens medico-legal (modificari cadaverice etc.)
5. In ce fel s-a comis crima?
- sens juridic
- sens psihologic (intentie, culpa, legitima aparare etc.)
6. Criminalul a luat masuri pentru ascunderea omorului si in ce constau aceste masuri?
- sens psihologic (profilul psihologic al autorului, experienta infractionala, duplicitatea,
inteligenta, simularea etc.)
7. Crima a fost comisa de o singura persoana sau de mai multe?
- sens juridic (autorat, coautorat, complicitate etc.)
- sens medico-legal (numarul si felul leziunilor, raportul de cauzalitate leziune-arma de
aparare sau atac, rezistenta victimei, dinamica si dispunerea leziunilor etc.)
8. Care sunt caile de acces ale criminalilor in campul faptei, in ce mod au parasit campul faptei,
cat timp au ramas acolo, si ce actiuni au savarsit ?
- sens criminalistic (interpretari dinamice si traseologice)
- sens psihologic (siguranta, precipitarea, logica comportamentelor in derularea scenei
crimei)
9. Cine este faptuitorul?
- sens juridic (stabilirea raspunderii si a pedepsei)
- sens criminalistic (identificarea autorului)
10. Care sunt experientele pozitive si limitele investigatiei stiintifice desprinse din solutionarea
cauzei?
- sens juridic
- sens criminalistic
- sens psihologic.
O problema deosebita, in perspectiva viitorului va fi, fara indoiala, abordarea psihoexploratorie a "scenei crimei" in cazurile care presupun investigarea omuciderilor de natura sexuala
Motivul si ratiunea de a ucide (perspectiva psihologiei judiciare)
O buna intelegere a comportamentului uman25 si a naturii sexualitatii umane este o conditie prealabila, importanta pentru anchetatorul criminalist ce trebuie perfectionata. Aceasta, impreuna cu experienta practica, asigura faptul ca analiza adecvata a crimelor de natura sexuala poate fi inteligent urmarita.
Componentele comportamentului sexual se pot imparti in trei segmente elementare: biologic (instinctiv), fiziologic (functional) si emotional (mental). Componenta emotionala sau mentala este cea puternica dintre cele trei segmente. Ar putea fi o presupunere logica aceea ca "mintea controleaza actul", in sensul ca mintea dicteaza ce este si ce nu este excitant pentru un individ. Aceasta poate fi un considerent important cand se analizeaza ce s-a intamplat la locul crimei de natura sexuala.
Sub aspect criminalistic si medico-legal, vezi lucrarea Lt.cmd. (rez.) Vernon J.Geberth - "Investigarea omuciderilor de natura sexuala", din care se desprind aspecte deosebit de interesante - citam integral - "investigarea omuciderilor de natura sexuala implica proceduri elementare intrebuintate si in alte cazuri de omor; totusi, un numar suplimentar de investigatii trebuiesc facute in aceste cazuri particulare. Aceste investigatii depinde atat de circumstantele incidentului, precum si de tipul de activitati observate la locul crimei. De exemplu, in investigatiile omorului de natura sexuala, motivul infractiunii poate sa nu fie intotdeauna la fel de clar ca in cazul omorului in scop de jaf sau al omorului organizat (premeditat) de tip "lovitura".
Anchetatorii experimentati in cazul omorurilor, sunt constienti de faptul ca omuciderile de natura sexuala pot implica atat victime homosexuale, cat si heterosexuale, la fel copii si adulti pot fi implicati, ambele categorii ca victime sau agresori. De asemeni, motivele pot include un numar de posibilitati ce merg de la violenta interpersonala si viol cu omor, pana la perversiuni sexuale si crime in serie.
Un omor este clasificat ca "omor de natura sexuala", atunci cand sunt observate dovezi de activitate sexuala la locul crimei sau pe corpul victimei. Acestea includ: tipul de haine sau lipsa lor; evidentierea de lichid seminal pe langa sau in corp; evidenta leziunilor sexuale; pozitionarea "sexualizata" a corpului; dovezi ale substitutiei activitatii sexuale ca: masturbare, fantezie erotica sau ritualism. Multiple injunghieri si taieturi ale corpului, precum si plagi taiate la nivelul abdomenului victimei sunt, de asemenea, sugestive cu privire la motivatia sexuala.
Prezenta lichidului seminal in vagin, gura sau rect, precum si sperma descoperita pe exteriorul corpului sau pe haine sunt importante in determinarea tipului de activitate sexuala care a avut loc.
O cercetare atenta trebuie, intotdeauna, facuta asupra zonei inconjuratoare locului crimei, in vederea descoperirii de dovezi a activitatii sexuale sau sado-masochiste. Astfel de dovezi pot aparea sub forma de carti pornografice, reviste, filme video sau fotografii gasite la locul crimei, ce descriu victima implicata in activitati sexuale sau mesaje scrise lasate de agresor, deopotriva la locul crimei sau pe corpul victimei: masti, franghii, harnasamenturi, banda adeziva, "jucarii" sexuale, lubrefianti si alte lucruri asociate in mod normal cu activitatea sexuala.
Omorul poate avea implicatii sexuale chiar si fara dovezi evidente sau observabile ale actului sexual sau activitati sexuale, ca in omorurile psihotice, unde motivele nu sunt usor decelabile. Daca corpul este al unei femei sau al unui copil dezbracat sau partial imbracat, anchetatorii ar trebui sa-l considere ca un posibil caz de crima de natura sexuala.
Investigarea locului crimei:
Un criminalist pregatit, va examina locul crimei cu un dublu scop. Primul obiectiv este documentarea completa a evenimentelor prin intermediul fotografiilor (alb-negru si color) si sau al filmarii video al intregului loc al crimei. Al doilea obiectiv este sa se asigure ca a avut loc o cercetare atenta si completa pentru oricare detaliu ce ar putea sa furnizeze un indiciu atat cu privire la crima, cat si la identitatea criminalului, prin identificarea si colectarea probelor dupa cum urmeaza:
- proba lichidului seminal trebuie colectata cat de curand posibil inainte de a fi distrusa sau pirduta. Petele de sange, saliva si par incluzand
pieptanarea parului pubian), trebuie obtinuta la locul crimei; probele ambalate corespunzator sunt trimise la laborator;
- urmele probelor gasite pe victima sau pe hainele victimei trebuiesc colectate;
- vanataile si semnele victimei, incluzand prezenta leziunilor sadice, trebuiesc notate;
- corpul victimei trebuie examinat pentru a gasi urme de muscaturi. Se vor colecta si nota:
Sexul este, de asemenea, un act senzitiv, implicand toate cele cinci simturi: pipait, vaz, auz, miros si gust. Fiecare simt este implicat intr-un grad diferit de la individ la individ, care asociaza un mesaj sexual semnificativ la un anumit simt. De exemplu: vederea unei femei imbracata sumar poate fi excitanta pentru cineva, sau mirosul atunci cand este legat de un anume parfum placut poate fi stimulul ce influenteaza excitarea unei alte persoane. Acestea sunt raspunsurile perfect corespunzatoare, legate de sexualitatea umana atunci cand mintea este stimulata de informatii senzoriale semnificative. Oricum, cand stimularea este dusa la extrem si un individ devine obsedat, cu simturile exacerbate, incepe sa apara o deviatie. Din aceasta atractie nesanatoasa poate rezulta o actiune corespunzatoare in afara fanteziei, incluzand omuciderea.
De asemenea, oamenii care sunt inhibati sexual pot avea expresii sexuale neconventionale care pot fi periculoase. Aceste raspunsuri sunt cunoscute ca parafilia ("paraphilias" - o atractie pana la deviatie). Exemple de activitate sexuala neconventionala sunt: voayorismul, exhibitionismul, travestismul si fetisismul, care, in general, sunt considerate daunatoare. Exemple de parafilia considerate periculoase sunt: sadismul, masochismul, sado-masochismul, pedofilia si necrofilia. Daca o activitate este considerata sau nu periculoasa, substitutia activitatii sexuale si a activitatilor de natura psihosexuala se pot evidentia chiar ele insele la anumite scene ale crimei de natura sexuala si trebuiesc luate in considerare in determinarea motivatiei.
Un aspect extrem de important al investigarii omorurilor este determinarea motivului uciderii.
Omuciderile de natura sexuala - incluzand violul cu omor si uciderea - implica atat sodomia anala, cat si orala, la fel ca si alte acte de perversiune sexuala. Victimele, de obicei, sunt femei si copii mici, iar ucigasul este, de obicei, barbat.
Omuciderile de natura homosexuala sunt chiar obisnuite si implica victime barbati ucisi de alti barbati, sau victime femei implicate intr-un fel de relatie de lesbianism si sunt ucise de alte femei. Adesea, aceste cazuri implica metode sadice si bizare.
In mod cert sunt intrebari preliminare pe care un anchetator trebuie sa le puna cand examineaza locul crimei: "Ce s-a intamplat?", "De ce s-a intamplat?" si "Cine ar fi putut sa o faca?".
Examinarea locului crimei cu scopul de a identifica si interpreta anumite detalii ce pot servi ca indicii asupra tipului de personalitate implicata, este o tehnica excelenta in determinarea profilului mental a tipului de persoana care ar fi putut comite crima. In mod cert sunt legaturi intre aspectul psihologic al criminalului si indiciile psihologice dezvaluite de locul crimei.
Cercetarile efectuate de Grupul de Studii Comportamentale din cadrul FBI (Behavioral Science Unit) in domeniul omorurilor de natura sexuala, a dezvaluit o remarcabila consecventa in cadrul tipului de persoane ce comit anumite acte. Desi exista o gama larga de diferente intre infractorii care comit acte similare, acesti infractori au, de asemenea, similaritati si trasaturi comune.
a) saliva de pe urma de muscatura in vederea determinarii grupei sanguine. Se vor folosi betisoare sterile cu vata de bumbac 100 imbibate cu apa distilata.
Important: Se va lua o proba de control (etalon) de pe o alta zona a corpului (lipsita de urme de muscaturi).
b) Se va fotografia muscatura. Se va folosi un aparat de fotografiat 1x1 (modelul folosit pentru amprentare) si se vor lua atat fotografii alb-negru, cat si
color. Se va utiliza un etalon de masura in fotografie si se va obtine un reper anatomic.
c) Se va lua un mulaj (daca este posibil) folosind materiale dentare.
- l ocul crimei trebuie examinat pentru a determina daca a avut loc o lupta. Prezenta hainelor sfasiate, nasturi lipsa, fasii textile, semne pe pamant sau pe podea
si stropi de sange, toate trebuiesc fotografiate, documentate si colectate ca probe;
anchetatorul va colabora cu medicul -legist si se va asigura ca esantioanele de probe sunt luate de pe corp (ex: par din diferite zone ale corpului). In plus,
spalatura vaginala, precum si cea anala, nazala si orala vor trebui cerute de la medicul patolog pentru evaluarea si examinarea serologica.
fragmentele din unghiile degetelor de la maini vor trebui obtinute in vederea analizei pentru a determina probele de sange, piele sau par provenite de la
agresor;
daca vreun suspect este retinut, hainele lui trebuiesc luate in vederea examinarii pentru probe fizice. Fiecare proba va trebui ambalata intr-un ambalaj separat.
Corpul suspectului va trebui examinat in vederea descoperirii de ygarieturi de unghii, muscaturi sau alte indicatii ale unei lupte violente. In plus, probe de
sange si par vor trebui obtinute (asigurati-va ca aceste probe sunt obtinute legal).
Perspectiva psihoexploratorie ca procedeu de investigatie (redata aici prin exemplificarea omorurilor cu mobil sexual) este o strategie moderna aplicabila
solutionarii versiunilor viabile si in alte directii: sinucidere vero, stergerea si disimularea urmelor pentru a ascunde omoruri veritabile, omor deghizat in sinucidere etc.
Infractorii organizati (cei care isi premediteaza actiunea) si infractorii neorganizati
(cei care nu-si premediteaza actiunea)
Delimitarea intre organizat (premeditat) si neorganizat (nepremeditat), elaborata de Grupul de Studii Comportamentale din cadrul FBI, este o descriere a tipologiilor criminale. Informatia prezentata aici, asa cum este ea legata de fenomenul infractiunilor premeditate si nepremeditate, este bazata pe studii si cercetari ale Grupului de Studii Comportamentale, interviuri personale cu agentul supervizor Robert K. Ressler si cu alti membrii implicati in acest proiect, precum si pe experientele personale de criminalist practician ale lui Vernon J. Geberth.
Infractorul care isi premediteaza crima are, de obicei, inteligenta peste medie, este metodic si viclean, iar crimele lui sunt bine gandite si cu atentie planuite. Este probabil, genul de persoana care are masina bine intretinuta. Crima este de obicei comisa in afara zonei unde locuieste sau lucreaza, autorul dand dovada de mobilitate si calatoreste mai multi kilometri decat o persoana obisnuita.
Fantezia si ritualul sunt importante pentru acest tip de personalitate. Victimele sunt oameni pe care el ii considera tipul "corect", pe care el ii poate controla (fie prin manipulare sau dominare ), de obicei straini, cu care are ceva trasaturi comune.
Infractorul este considerat sociabil si foloseste abilitatile verbale pentru a-si manipula victimele si a prelua controlul asupra lor. El este pe deplin constient de gravitatea criminala a actului sau si este increzator in abilitatile sale in confruntarea cu ancheta politiei. Probabil ca urmareste reportajele de stiri privind crima si frecvent poate lua un obiect personal al victimei, pe care il poate folosi pentru a retrai evenimentul sau pentru a-si continua fantezia. El este excitat de cruzimea actului sau si poate declansa torturarea victimei. Controlul sexual asupra victimei joaca un rol important in scenariul sau. El evita sa lase dovezi in urma sa si, de obicei, isi aduce propria arma.
Cadavrul este, de cele mai multe ori, mutat de la locul crimei. Autorul face probabil acest lucru pentru a lua "peste picior" politia sau pentru a preveni descoperirea lui prin transportarea intr-un loc unde poate fi bine ascuns.
Infractorul care nu isi premediteaza crima are, de obicei, inteligenta sub medie, singuratic, necasatorit, traieste fie singur, fie cu o ruda, in imediata vecinatate a locului crimei. El are dificultati in a stabili relatii interpersonale si este descris ca un inadaptat social. (Vezi Ramaru Ion si Ursache Ion, structuri inhibate, nesociabile, introvertite, cu acumulari tensionale in sfera pulsional-sexuala si raptusuri violente exteriorizate biociclic: viol si jaf cu moartea victimelor).
Infractorul actioneza impulsiv sub stres si de obicei, va selecta o victima din propria lui zona geografica. El nu poseda un vehicul si evita oamenii, in general. Este, de obicei, descris ca un incompetent din punct de vedere sexual si nu are relatii sexuale in adevaratul sens al cuvantului. Locul crimei va fi dezorganizat.
Autorul utilizeaza stilul de atac "fulger", luandu-si victima prin surprindere. Aceasta actiune spontana, in care agresorul actioneaza brusc in afara fanteziei sale si nu are un "plan de joc", nu se gandeste ca poate fi prins26.
Agresorul dezorganizat, de obicei, isi depersonalizeaza victima prin mutilare faciala sau o raneste in exces. Alte acte sexuale sadice sunt indeplinite dupa moartea victimei. Mutilarea organelor sexuale, a rectului, a sanilor femeilor, a gatului, a gatlejului si a feselor este facuta deoarece aceste parti au o puternica semnificatie sexuala pentru el. Acolo poate fi o dovada a eviscerarii, amputarii si sau vampirism.
Vezi psihopatul sexual, criminal in serie Ursache Ion, care a actionat in perioada 1970-1972, in zona Brasov-Predeal (3 omoruri si 5 tentative) - comportament primitiv, animalic: panda, urmarirea victimelor pe carari izolate, atac brusc, sugrumare, tararea victimelor, viol si jaf.
Locul mortii si locul crimei coincid in general, si de obicei nu exista nici o incercare de a ascunde cadavrul. Daca cadavrul a fost mutilat, este posibil ca el sa pozitioneze cadavrul intr-o maniera speciala care are semnificatie pentru el. Arma crimei este adeseori lasata la locul faptei.
Comportamentul uman, desi imprevizibil, este de multe ori repetitiv. Anumite actiuni desfasurate la locul crimei de anumite tipuri de personalitati vor fi repetate si in alte cazuri de omor investigate.
O investigare criminalistica se poate dovedi a fi o buna strategie investigativa in cazurile care releva unele tipuri de personalitate aberanta. Centrul National pentru Analiza Crimei Violente (National Center For The Analysis Of Violent Crime), cu sediul la Academia FBI in Quantico, Virginia, poate furniza suport legal autoritatilor, cum ar fi. Analize sau alte servicii ce pot fi utile in anumite tipuri de crime.
Un anchetator criminalist, prin experienta si analiza cazurilor similare, poate atinge un nivel de cunostinte pe care il poate aplica in fiecare investigare. Natura actului si tipul de persoana care ar fi putut sa comita un anumit tip de act sunt elemente importante in scenariul "Cine ar fi putut sa o faca?". Oricum, trebuie tinut minte ca "lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi". Motivatia din spatele actului este un considerent important. A fost o cearta intre indragostiti? Sau este un agresor psihotic, in care caz, cateodata, crima pare sa fie lipsita de motivatie sau bizara? Ori omuciderea este opera unui psihopat, cu implicatii sadice si impulsive?
Nimeni nu actioneaza fara motivatie. Potrivit dr. James Brussel - psihiatru criminalist - "chiar si actele unui nebun au oarece tip de logica. Aceasta este o metoda pentru nebunia lor. O logica si chiar ratiune ascunsa exista in spatele a ceea ce el a facut sau cum a facut, oricat de salbatic, bizar sau complet lipsit de motiv ar parea sa fie". Provocarea investigativa a anchetatorului este descoperirea acestei logici perverse si aparent irationala si aplicarea acestei informatii in caz.
Identificarea victimei este cruciala in determinarea victimizarii. "Cine este decedatul?".
Investigarea "background"-ului victimei (a trecutului, a grupului social din care face parte etc.), a stilului de viata si a cercului de prieteni, de multe ori va dezvalui posibila motivatie a ucigasului. Examinarea oricaror relatii, cunostinte si factori de risc pot furniza un indiciu la scenariul "Cine ar fi putut sa o faca?". De exemplu: Cu cine traia victima? Cine a fost ultimul in compania victimei? Face impresia ca victima il cunostea pe atacant? Care este statutul social curent al victimei? De ce a fost selectata aceasta victima in mod deosebit? Face impresia ca, crima este "crima cu autor necunoscut"? A avut decedatul o ocupatie cu risc mare (prostituata)? A fost victima fugar sau autostopist? Sau, a fost victima un lucrator intarziat, de exemplu chelnerita sau muncitor in service care era nevoit sa calatoreasca singur in noapte?
Orice tip de intrebari similare trebuiesc puse si raspunsurile depind de scenariul prezent la locul crimei. Pastrati-va mintea deschisa; nu trageti concluzii pripite, in special cand ele sunt legate de comportamentul uman si sexualitatea umana.
Scor ridicat al inteligentei - Scor scazut al inteligentei
- Competenta sociala - Inadecvat social
- Calificare profesionala - Necalificat
- Competenta sexuala - Incompetent sexual
- Statut social ridicat - Statut social scazut
- Loc de munca stabil (tatal) - Fara loc de munca (tatal)
- Educatie inconsecventa in copilarie - Educatie dura in copilarie
- Tip controlat in timpul comiterii faptei - Tip anxios
- Consum de alcool - Consum minim de alcool
- Stress situational (agitatie) - Stress situational minim
- Traieste cu un partener - Traieste singur
- Mobilitate mare (masina buna) - Traieste sau lucreaza in apropierea locului
crimei
- Urmareste crima (in presa) - Interes minim fata de eveniment
- Isi poate schimba locul de munca orasul - Schimbare semnificativa de comportament
(abuz de droguri alcool,religiozitate)
ORGANIZAT NEORGANIZAT
Planuieste atacul - Atac spontan
- Victima/locul este necunoscut - Victima/locul este cunoscut
- Personalizeaza victima - Depersonalizeaza victima
- Controleaza conversatia - Conversatie minima
- Locul crimei reflecta pierderea controlului - Locul crimei este neingrijit, intamplator
- Cauta victime docile - Victima este aleasa brusc, cu violenta
- Constrange victima - Constrangere minima
- Viol agresiv inainte de moartea victimei - Act sexual dupa moartea victimei
- Cadavrul este ascuns - Cadavrul este lasat la vedere
- Arma/urme absente - Arma/urme prezente
- Transporta cadavrul - Cadavrul ramane la locul crimei
Bazandu-se pe experienta sa de detectiv criminalist, Vernon J.Geberth imparte crimele de natura sexuala in patru categorii distincte :
- Violenta interpersonala orientata catre dispute si atacuri ;
- Viol si/sau sodomie orientate catre atac ;
- Devianta sexuala orientata catre atac ; crima generata de impulsul sexual ;
- Crime in serie.
Cel mai comun tip de crima de natura sexuala este acela generat de violenta interpersonala. Acestea includ soti/sotii, barbati/femei, prieteni/prietene, prietene/prietene, prieteni/prieteni, si chiar rude de sange. Crimele pot, de asemenea, implica si a treia parte, cum ar fi un iubit/iubita parasit.
Moartea poate sa nu apara ca fiind motivata de sex, dar dupa examinarea circumstantelor, a elementelor de furie, ura, suparare sau razbunare, se poate releva adevarata motivatie. De exemplu : politia poate fi chemata intr-un loc unde un barbat sau o femeie este gasita complet imbracata si impuscata in cap in stilul "executie". La inceput, aceasta moarte va aparea a fi altceva decat o crima legata de sex. Pe masura ce se verifica "background"-ul si relatiile victimei, o noua posibilitate se poate prezenta.
De multe ori o solutie simpla sau motivata este intunecata de ceea ce i s-a facut cadavrului sau de felul cum a fost schimbata scena crimei. Ceea ce poate aparea ca este opera unui psihopat, de multe ori se dovedeste a fi actiunea unui amant infuriat sau sot care, sub circumstante emotionale, incearca sa distruga victima prin depersonalizarea cadavrului, mutilare faciala, si/sau multiple taieturi si injunghieri, unele dintre ele putand fi facute postmortem.
Aceste cazuri pot fi extrem de brutale ; moartea, de obicei, rezulta in urma infrangerii rezistentei victimei de catre agresor, in cazul violului, sodomiei sau atacului homosexual. Victima poate fi sufocata sau strangulata prin astuparea gurii si nasului, fiind tinuta strans, cu scopul de a inabusi tipetele victimei, cauzand asfixia. Leziunile cauzate de forta bruta pot fi prezente cand ucigasul a incercat sa-si bata victima pentru a o supune. In plus fata de brutalitatea atacului, o victima poate muri din cauza socului sau a altei traume. Acest lucru se poate evidentia in cazul copiilor sau persoanelor varstnice. In unele cazuri, moartea poate fi provocata intentionat. Aceasta, in special, cand ucigasul ii este cunoscut victimei.
Aceste tipuri de cazuri, de obicei, au fost precedate de delicte "obisnuite"(voayorism, exhibitionism, telefoane obscene) sau alte delicte sexuale incluzand violuri sau sodomii, in care victima nu a fost ucisa. Calea investigatiei ar trebui, in primul rand, sa stabileasca daca au fost sau nu au fost si alte cazuri care sa implice un mod de operare asemanator. Actiunea ar trebui sa se concentreze pe aceasta pista a investigatiei si pe cercetarea dosarelor pentru delicte similare comise in trecut de cineva, recent eliberat din inchisoare.
Crima nascuta din dorintele sexuale orientate catre atacul deviant si sadic, se disting fata de alte omoruri de natura sexuala prin implicarea mutilarii. Cei mai multi ucigasi, potrivit studiilor facute de FBI, nu pot participa la actiuni sexuale cu victimele lor, cum ar fi penetrarea penisului. In schimb, ei se vor masturba asupra victimei si se vor angaja in mutilarea post-mortem, cum ar fi : indepartarea sanilor femeilor, atac post-mortem asupra organelor genitale (masculine si feminine), introducerea de obiecte in cavitatile trupului victimelor lor si posibila antropofagie (consumul de carne umana).
Ucigasul, care de obicei actioneaza sub inspiratie de moment, este obsedat de un fel de fantezie perversa. In mintea lui el si-a planuit actul si are "controlul complet". Oricum, cand se iveste posibilitatea, ucigasul care , in general, este o personalitate dezorganizata, fie intra in panica, fie devine atat de implicat in fantezia lui incat scapa din vedere faptul ca lasa urme. De exemplu : cadavrul este de obicei lasat la locul atacului, unde pot fi urme de sange manjit pe cadavru (ceea ce inseamna ca poate fi sange si pe ucigas), urme de masturbare (care pot furniza grupa sanguina a suspectului), urme de anvelope de masina sau urme de pasi, obiecte personale ale ucigasului lasate in urma, si poate chiar amprente digitale lasate la locul crimei.
De multe ori, el ia o "amintire" de la victima lui, de obicei un obiect personal sau chiar o parte din corpul victimei, care are o semnificatie sexuala pentru el, cum ar fi un san. In unele cazuri, criminalul se va intoarce la locul crimei, fie sa retraiasca evenimentul, fie sa mutileze mai departe cadavrul.
Crima in serie reprezinta uciderea de victime disparute in timp, de la zile la saptamani sau luni, intre ele. Aceste pauze de timp intre omoruri sunt denumite si ca perioade de "calmare"27.
A fost exercitat mult interes asupra fenomenului de crime in serie, si un numar de articole si carti sunt disponibile acum pe marginea acestui subiect. Recentul mini-serial NBC "Strainul Intentionat" (The Deliberate Stranger") a fost bazat pe exploatarea deviantei lui Ted Bundy, un ucigas in serie condamnat, care isi asteapta pedeapsa cu moartea in Florida.
In terminologia psihiatrica, un criminal in serie poate fi clasificat ca psihotic si psihopatic, depinzand de informatiile examinate ca si de faptele crimei. Din experienta lui Vernon J.Geberth, totusi, criminalul este rareori psihotic. Ei sunt de obicei psihopati sexuali care au o criminalitate profunda si sunt, in mod cert, in legatura cu realitatea.
In cazul unui ucigas psihotic, acesta poate sugera ca el ucide din cauza ca psihoza lui il impinge sa ucida, iar in cazul unui ucigas psihopat, in special un criminal in serie, Vernon J.Gerberth sugereaza pe baza studiilor FBI si a experientei personale, ca el ucide pentru ca ii place sa ucida.
Criminalii in serie au fost descrisi ca inteligenti, fermecatori, smecheri, incantatori si in general aratosi. Ei sunt indivizi mobili, capabili sa calatoreasca kilometri intregi in cautarea victimei "potrivite", care sa fie vulnerabila si usor de controlat. Victimele lor pot fi femei, copii, vagabonzi, homosexuali si prostituate.
Criminalii in serie sunt extrem de manipulativi si sunt deseori capabili sa "vorbeasca" victimelor lor, mai ales pe terenul lor, descris ca "zona de confort" : un loc unde ei isi pot controla victimele. De multe ori ei folosesc un truc ca sa ramana singuri cu victimele lor, isi perfectioneaza continuu acest truc si au o iscusinta stranie in recunoasterea potentialelor victime28.
Un criminal in serie, in ciuda aparentelor exterioare, este un individ nesigur. El nu are nici o putere pana nu are victima sub controlul sau. El se simte in siguranta in acea superioritate temporara.
Unii criminali in serie se intorc la locul crimei sau la locul unde a fost descoperit cadavrul, fie ca sa evalueze investigatia, fie ca sa tachineze politia cu indicii suplimentare.
Acestia se bucura de publicitatea crimelor lor din acelasi motiv. Ei urmaresc probabil indeaproape evenimentele in ziare si au acea satisfactie constienta ca au invins politia29.
Crimele in serie sunt considerate de unii psihologi ca reprezentand ultima extensie a violentei. Din punct de vedere rational, crimele in serie sunt acte complet irationale. Totusi, criminalul in serie simte o mare placere in exercitarea puterii si a controlului asupra victimei, incluzand puterea vietii si a mortii, actul sexual fiind secundar. El este excitat de cruzimea actului sau si, frecvent, va tortura victima pana la moarte. Criminalul poate inregistra pe casete, tipetele de durere ale victimei sale, pe care le poate folosi pentru a-si spori fantezia atunci cand nu are o victima "cu care sa se joace", sau poate folosi aceste inregistrari pentru a teroriza viitoarele victime. Orice mutilare a victimei va fi facuta fie ca sa socheze autoritatile, fie ca sa faca neidentificabile ramasitele cadavrului.
Excelent demonstrata de comportamentul biocilic al psihopatului sexual Rimaru Ion, criminal in serie (5 omoruri si 7 tentative).
Nota Butoi tudorel : Acest "potential cameleonic" a fost ilustrat excelent de criminalii pe care i-am investigat in decursul anilor, Puia Iosif "Hary" - criminal in serie (folosea drept truc indeletnicirea de vrajitor, specialist in stiinte oculte), Pascu Nicolae si Stroe Adrian (ambii criminali in serie - cate trei victime), foloseau drept prilej cursele taxi-party, atragand femei singure la ore tarzii in noapte.
Cu toate ca multi criminali in serie au fost cunoscuti ca au intretinut relatii sexuale normale cu o femeie initiala in viata lor, ei chiar nu au nici un fel de relatii satisfacatoare cu cineva. Ei sunt intr-o stare de automultumire pana la un punct, de unde nimic nu mai conteaza30. Multi criminali in serie au declarat ca au fost abuzati in copilarie, de obicei, de mama sau de un parinte/bunic.
Multi agresori au declarat ca sub influenta alcoolului sau a drogurilor, in timpul crimelor, au trait stari ireale, fara a putea percepe gravitatea si cruzimea actelor lor, si fara a putea avea o explicatie logica a faptelor lor. Multi agresori au fost identificati sub influenta alcoolului si drogurilor, in momentul crimei, ceea ce are tendinta de a le exacerba fanteziile sadice31.
Omuciderile unui criminal in serie au tendinta sa creasca pe masura ce trece timpul. Apare evident faptul ca ei trebuie sa ucida mult mai des pentru a-si satisface placerea pe care o obtin savarsind acest act. Multi criminali in serie au fost prinsi accidental, pe masura ce deveneau mai indrazneti in urmaririle lor si mai indiferenti fata de risc. Acest tip de criminal nu se opreste niciodata din ucis, pana nu este prins si incarcerat in inchisoare pe viata. Nu exista nici un tratament pentru a vindeca un psihopat sexual sadic care devine un criminal in serie32.
Anchetatorii criminalisti confruntati cu omoruri de natura sexuala ar trebui sa se preocupe, in primul rand, de tehnica de documentare si conservare a probelor, inainte de a pasi mai departe in ipotezele complicate ce le prezinta fiecare caz. In sinteza retinem, asadar, ca sunt patru categorii distincte de crime de natura sexuala :
- violenta interpersonala legata de dispute si atacuri ;
- atacul legat de violenta si/sau sodomie ;
- uciderea legata de porniri si dorinte sexuale ;
- crima in serie.
La fiecare tip se aplica o anumita strategie legala, si la fiecare tip se aplica un numar de practici investigative. Toate patru sunt supuse unui set standard de tehnici de investigatie, incluzand analiza profilelor si analiza computerizata a agresiunilor similare. Oricum, in fiecare din aceste categorii exista elemente de sexualitate umana si de deviatie sexuala. Scopul este de a identifica motivatia si apoi a cauta sa se realizeze investigatia folosind fiecare mijloc disponibil. Acesta se poate intinde de la analiza criminalistica sofisticata furnizata de Centrul National de Analiza a Crimelor Violente (National Center For The Analisys of Violent Crimes), pana la o simpla culegere de date din cartierul unde a avut loc crima - experienta FBI/S.U.A.
In orice caz, nu sunt solutii simple, nici proceduri standard sau explicatii care sa justifice motivatia pentru o persoana care comite un omor de natura sexuala.
Presa a fost citita cu asiduitate de catre asasinii lui Ioan Luchian Mihalea (Paun Ion si Gavril Florea); in functie de cele aflate distrugand corpurile delicte.
Trombitas Francisc, autor a cinci omoruri cu mobil sexual (fost casatorit, apoi vaduv prin decesul sotiei), comise de-a lungul a 8 ani de zile intr-un mediu relativ restrans - comunitate sateasca, zona de deal, munte , cioban primitiv fara instructie si educatie, tensinat pulsional sexual, raspunde biociclic dicteului criminal, faptele fiind favorizate de consumul de alcool. Atacul criminal, viol si sugrumare (fara jaf) este precedat de componente ale comportamentului animal : panda pe carari singuratice, surprinderea femeilor in locuri izolate (aparitie brusca si atac surpriza) - vezi VI Alexandrescu, "Vanatorii de ucigasi" - Rev. "Pentru Patrie" nr.1/2000, Ed.M.I. pg.21
Vezi Trombitas Francisc, op.cit.
N.A. Butoi Tudorel : Parere pe care o impartasesc integral, opiniind pentru pedeapsa capitala, singura care poate echilibra periculozitatea si riscul evidentiat de criminalii in serie. - vezi "Psihologia crimei", Ed. Sansa, Bucuresti, 1997.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |