Alegerea si investirea Presedintelui Romaniei

Alegerea si investirea Presedintelui Romaniei

Modalitatea de alegere a Presedintelui Republicii prezinta o importanta cardinala pentru definirea regimului politic al unei tari.

Presedintele Romaniei este ales prin vot universal egal, direct, secret si liber exprimat (art. 81, alin.l din Constitutia Romaniei).

Alegerea Presedintelui se face prin scrutin uninominal majoritar in doua tururi. in primul tur de scrutin este declarat castigator, candidatul care a intrunit majoritatea absoluta, adica jumatate plus unu din voturile alegatorilor inscrisi in listele electorale.

Daca nici unul dintre candidati nu au intrunit aceasta majoritate, se organizeaza cel de-al doilea tur de scrutin, intre primii 2 candidati stabiliti, in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur si va fi declarat ales, candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.

Controlul legalitatii procedurii, precum si rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei apartin Curtii Constitutionale (art. 144 lit'd') si (art. 82.). Candidatul a carui alegere a fost validata, depune juramantul in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, convocate in sedinta comuna. Astfel, presedintele se obliga in tata reprezentantilor natiunii sa urmareasca indeplinirea mandatului precum si respectarea Constitutiei si a legilor tarii; apararea suveranitatii, independentei, unitatii teritoriale a Romaniei (art.l), apararea democratiei.

Accesul la functia de Presedinte al Romaniei apartine fiecarui cetatean roman, care indeplineste conditiile prevazute de Constitutie si de Legea nr.370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei. in acest sens, conform art.34 si art.35 din Constitutie, pentru a candida la aceasta functie, persoana trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

sa aiba drept de vot;

persoana care candideaza sa aiba cetatenie romana si domiciliu in tara;

sa fi implinit pana in ziua alegerilor, varsta de cel putin 35 de ani;

sa nu intre in categoria persoanelor care nu pot face parte dintr-un partid politic;

sa nu fi indeplinit, anterior, doua mandate in functia de Presedinte a Romaniei.

Pentru a putea fi prevenite candidaturile numeroase si fanteziste, precum si pericolul denaturarii si devalorizarii campaniei prezidentiale au fost impuse urmatoarele conditii:

depunerea candidaturii de catre un partid sau de alta formatiune politica inscrisa in alegeri:

declaratia de acceptare a candidaturii;

in cazul candidatilor independenti, depunerea listei sustinatorilor, cuprinzand cel putin numarul minim prevazut de lege, lista autentificata de catre notarul public atestandu-se astfel realitatea semnaturilor sustinatorilor.

Mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului, pana la depunerea juramantului de presedintele nou ales (art. 83, alin.l, alin.2 din Constitutia Romaniei). Mandatul prezidential poate fi prelungit prin lege organica, numai in caz de razboi sau de catastrofa.

Sfarsitul mandatului Presedintelui Romaniei se produce, de regula, prin expirarea duratei acestuia. Pot insa interveni si alte cauze care sa puna capat mandatului ceea ce numim vacanta functiei. Aceste cauze sunt: demisia, demiterea din functie, imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor sau decesul.

Potrivit art. 105 din Constitutie, constatarea existentei imprejurarilor de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor de Presedinte al Romaniei o face Curtea Constitutionala, iar cele constatate sunt comunicate Parlamentului si Guvernului.

Demisia este un act propriu, constient si irevocabil al Presedintelui, asupra caruia decide numai el, indiferent de cel sau cei care i-ar solicita-o. Astfel, seful statului poate demisiona din diverse motive, printre care : din cauza sanatatii; pentru ca este constient de pierderea increderii alegatorilor; in scopul de a ocupa alta functie; sau atunci cand considera ca iminenta suspendarea sau trimiterea sa in judecata, fapt ce antreneaza pierderea imunitatii prezidentiale, cu toate consecintele ei.

In ceea ce priveste demiterea din functie, aceasta are Ioc in conditiile art. 84 alin.3 (ramanerea definitiva a hotararii de condamnare de catre inalta Curte de Casatie si Justitie pentru inalta tradare) sau ale art. 95 alin.3 (in urma referendumului aprobator, dupa suspendarea din functie).

In cazul in care Presedintele este suspendat din functie, sau cand se afla in imposibilitatea temporara de a-si exercita atributiile, pana ia organizarea si definitivarea alegerilor, se instituie, in conditiile art. 97 din Constitutie, interimatul functiei. Daca imposibilitatea temporara de a-si exercita atributiile inceteaza. Presedintele redobandeste exercitarea atributiilor.

Potrivit art. 97 din Constitutie, interimatul se asigura de presedintele Senatului, sau de presedintele Camerei Deputatilor, pastrandu-si locul in respectiva Camera, nedevenind Presedinte al Romaniei, ci indeplinind doar temporar unele dintre atributiile specifice functiei prezidentiale.

In caz de incalcare prin fapte grave a Constitutiei, Presedintele interimar, va raspunde in aceleasi conditii ca si titularul functiei prin aplicarea prevederilor art. 95 si art. 97.

Art.96 din Constitutie prevede ca in termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul trebuie sa organizeze alegeri pentru un nou Presedinte.

Pentru a proteja mandatul prezidential, pentru a garanta independenta si probitatea Presedintelui in exercitarea functiei, in timpul mandatului. Presedintele Romaniei nu poate fi membru al nici unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata (art. 84, alin.l din Constitutie).

Tot pentru protectia mandatului prezidential, Presedintele Romaniei se bucura de imunitate (art.84 alin.2 din Constitutie), adica nu raspunde juridic pentru opiniile, actele sau faptele savarsite in timpul exercitarii mandatului, nici pe durata acestuia, nici ulterior. Daca, dimpotriva, ele sunt exterioare functiei, Presedintele raspunde juridic potrivit regulilor dreptului comun.

Ca persoana fizica, Presedintele, in afara functiei prezidentiale se bucura de protectia pe care legea o datoreaza si o garanteaza fata de toti cetatenii.