Atributiile Presedintelui in cazuri exceptionale

Atributiile Presedintelui in cazuri exceptionale

Intr-un stat pot aparea uneori situatii exceptionale (agresiuni militare, razboaie civile, lovitura de stat, epidemii, inundatii, cutremure, calamitati etc.) care impun luarea unor masuri urgente, de asemenea, exceptionale. Pentru rezolvarea unor asemenea probleme s-a elaborat teoria circumstantelor exceptionale sau ale puterilor exceptionale ale sefului puterii executive.

Astfel, articolul 92 alineatul 2 din Constitutie, prevede ca Presedintele poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate. Numai in cazuri exceptionale, hotararea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult cinci zile de la adoptare. in cazuri exceptionale cand decizia Presedintelui privind mobilizarea, nu putea intarzia asteptand incuviintarea prealabila a Parlamentului, Presedintele emite un decret pe care il supune ulterior incuviintarii Parlamentului. O asemenea decizie a Presedintelui se fundamenteaza pe cercetarea respectivelor circumstante exceptionale in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. De asemenea, refuzul Parlamentului de a aproba hotararea Presedintelui are ca efect anularea decretului prezidential de mobilizare, iar daca Presedintele emite un nou decret, contrar vointei celor doua Camere ale Parlamentului, intrunite in sedinta comuna, se face vinovat de o incalcare grava a Constitutiei, putand sa se declanseze procedura de suspendare, sau de punere sub acuzare pentru inalta tradare.

Articolul 92 alineatul 3 din Constitutie prevede: in caz de agresiune armata indreptata impotriva Tarii, Presedintele are dreptul de a lua masuri pentru respingerea agresiunii, masuri care nu se limiteaza numai la declararea mobilizarii fortelor armate, ci cuprind si obligatii ale agentilor economici si ale populatiei civile.

Aceste masuri sunt aduse la cunostinta Parlamentului printr-un mesaj. Daca, Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii.

Art. 93 din Constitutie, il abiliteaza pe Presedinte cu dreptul de a institui, in conditiile legii, starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara sau in unele localitati, situatie in care este necesara o aprobare ulterioara a Parlamentului, in termen de cel mult cinci zile de la adoptare. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.

Prin urmare. Presedintele urmeaza sa emita un decret prin care, potrivit unei legi, instituie starea de asediu sau starea de urgenta.

In literatura de specialitate¹ din Tara noastra s-a aratat ca, regimul insusi al starii de asediu nu poate fi definit si organizat decat printr-o lege. Aceasta lege reglementeaza care sunt drepturile si puterile Guvernului, autoritatilor militare in timp de stare de asediu, care este un regim de legalitate, creat si organizat numai prin lege. Toate actele si deciziile Guvernului si comandamentelor militare trebuie luate in baza si in limita puterilor conferite lor, prin legea starii de asediu. Tot ceea ce contravine sau depaseste aceste puteri, sunt acte nelegale susceptibile de a fi declarate ca atare si anulate de instantele judecatoresti competente.