CONSILIUL JUDETEAN. PREFECTUL. COMISIA CONSULTATIVA JUDETEANA.

'Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la niveI judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean'.

In ce priveste alegerea consiliului judetean, art.122 alin.(2) din Constitutia republicata se rezuma la a preciza ca acesta este ales si functioneaza in conditiile legii.

Potrivit Legii administratiei publice locale, 'consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale'.

Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean se stabileste de prefect, in functie de populatia judetului, existenta la 1 ianuarie a anului in care au loc alegerile dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile. variind intre 31 de consilieri pentru o populatie de pana la 350.000 de locuitori si 37 de consilieri pentru o populatie de peste 650.000 de locuitori.

La constituirea consiliului judetean se aplica in mod corespunzator, dispozitiile din lege privitoare la constituirea consiliului local, cu precizarea ca initiativa pentru hotararea de constatare a incetarii de drept a mandatului de consilier apartine presedintelui consiliului judetean.

In ce priveste atributiile consiliului judetean, acesta indeplineste urmatoarele categorii principale de atributii

a.  atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specilaitate al consiliului judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor auonome de interes judetean;

b. atributii privind dezvoltarea economico-sociala a judetului;

c.  atributii privind gestionarea patrimoniului judetului;

d. atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

e.  atributii privind cooperarea interinstitutionala;

f.  alte atributii prevazute de lege.

Legat de functionarea consiliului judetean, mandatul acestuia este de 4 ani, putand fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa si se exercita de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.

Potrivit art.94 din Legea nr.215/2001, republicata, 'Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare in fiecare luna, la convocarea presedintelui consiliului judetean. Consiliul judetean se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului adresata presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice'.

In ce priveste cvorumul necesar pentru desfasurarea sedintelor, este necesara prezenta majoritatii consilierilor in functie, prezenta acestora fiind obligatorie.

'In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul judetean adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate. Hotararile se semneaza de presedinte sau in lipsa acestuia de vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza de secretarul judetului'.

In ce priveste conditiile dizolvarii de drept a consiliului judetean, legea prevede ca dizolvarea intervine in conditiile prevazute de art.55 alin.1 sau prin referendum judetean.

In ce priveste conducerea consiliului judetean, aceasta este asigurata de un presedinte si 2 vicepresedinti, alesi dintre membrii sai, pe toata durata mandatului, cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie.

Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean primesc pe toata durata exercitarii mandatului o indemnizatie stabilita in conditiile legii. Presedintele raspunde a consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice judetene.

In ce priveste atributiile presedintelui consiliului judetean, acesta indeplineste urmatoarele categorii principale de atributii:

a.  atributii privind functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, a institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si a societatilor comerciale si regiilor auonome de interes judetean;

b. atributii privind relatia cu consiliul judetean;

c.  atributii privind bugetul propriu al judetului;

d. atributii privind relatia cu alte autoritati ale administratiei publice locale si serviciile publice;

e.  atributii privind serviciile publice de interes judetean;

f.  alte atributii prevazute de lege sau sarcini date de consiliul judetean.

In exercitarea atributiilor sale prevazute de lege, presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.

Potrivit legii, 'presedintele si vicepresedintii consiliului judetean isi pastreaza calitatea de consilier, durata mandatului presedintelui si al vicepresedintilor fiind egala cu cea a mandatului consiliului judetean'

Prefectul este un reprezentant al Guvernului in teritoriu, motiv pentru care este calificat ca administratie de stat in teritoriu raspunzand principiului deconcentrarii administrative.

Potrivit art. 123 din Constitutia republicata :

(1) Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.

(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.

(3) Atributiile prefectului se stabilesc prin lege organica.

(4) Intre prefecti pe de-o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

(5) Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean. al celui local sau al primarului in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.

Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se fac prin hotarare a Guvernului, iar a subprefectilor prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului si a Ministerului Internelor si Reformei Administrative. Pentru a fi numit in functie, prefectul trebuie sa aiba studii superioare de lunga durata, iar subprefectul trebuie sa aiba studii superioare.

Legea administratiei publice locale dispune expres, pe toata durata indeplinirii functiei de prefect sau subprefect, suspendarea contractului de munca la institutiile publice, regiile autonome, companiile nationale, societatile nationale si societatile comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat precum si o serie de incompatibilitati ale acestor functii.

Intre prefecti, pe de-o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, sunt excluse raporturile de subordonare.

Prefectul este subordonat politic Guvernului care l-a desemnat. El este insarcinat cu punerea in aplicare a orientarilor politice ale Guvernului in functie, avand si o misiune generala de informare a puterii centrale asupra starii judetului.

Prefectul are doua sarcini esentiale in calitate de reprezentant al statului in teritoriu.

Pe de-o parte, potrivit art. 123 alin. (2) din Constitutie si Legii administratiei publice locale, prefectul conduce activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor (avizand numirea si eliberarea din functie a conducatorilor acestora), precum si activitatea celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale

Pe de alta parte, potrivit art. 123 alin. (5) din Constitutia republicata si art. 135 din Legea administratiei publice locale, prefectul poate ataca in fata instantei de contencios administrativ, actele adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale ori judetene, precum si de presedintele consiliului judetean, in termen de 30 de zile de la comunicare, daca le considera ilegale, cu exceptia actelor de gestiune curenta.

In ce priveste actele administrative normative, in cazul in care prefectul le considera legale, ele vor fi aduse la cunostinta publica in termen de 5 zile de la data comunicarii lor oficiale catre acesta, iar in cazul in care prefectul le considera susceptibile de a fi atacate in contencios administrativ, in acelasi termen de 5 zile, va solicita autoritatilor administratiei publice locale si judetene, cu motivarea necesara, sa reanalizeze actul pe care il apreciaza ca ilegal, in vederea modificarii sau dupa caz, a revocarii acestuia.

Actiunea prin care prefectul sesizeaza instanta de judecata este scutita de taxa de timbru, actul atacat fiind suspendat de drept.

Printre atributiile principale ale prefectului, ca reprezentant al Guvernului, atributii care se stabilesc prin lege organica,:

asigurarea realizarii intereselor nationale;

aplicarea si respectarea Constitutiei si a tuturor actelor normative, precum si a ordinii publice;

exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor autoritatilor administratiei publice locale si judetene;

prezentarea anuala in fata Guvernului a unui raport asupra stadiului realizarii sarcinilor ce ii revin potrivit programului de guvernare precum si in legatura cu controlul exercitat asupra legalitatii actelor autoritatilor administratiei publice locale etc.

Pentru indeplinirea atributiilor sale, prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, in conditiile legii, dispunand de un aparat propriu in acest sens.

Ordinul prefectului care contine dispozitii normative devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica sau de la data comunicarii, in celelalte cazuri. Ordinele cu caracter normativ se comunica de indata Ministerului Administratiei si Internelor. Acesta poate propune Guvernului, in exercitarea controlului ierarhic al acestuia, anularea ordinelor emise de prefect, daca le considera ilegale sau inoportune.

Subprefectul indeplineste atributiile ce ii sunt date prin acte normative, precum si sarcinile ce ii sunt delegate de catre prefect prin ordin.

In lipsa prefectului, subprefectul indeplineste, in numele prefectului, atributiile ce ii revin acestuia.

O noutate introdusa de actuala reglementare o reprezinta posibilitatea infiintarii de oficii prefecturale de catre prefect cu aprobarea Ministerului Administratiei si Internelor, in judetele cu o suprafata intinsa, cu localitati amplasate la mari distante de resedinta judetului sau in mari aglomerari urbane. Acestea sunt componente ale structurii aparatului propriu al prefectului, aflate in subordinea acestuia, conduse de un director numit si eliberat din functie de catre prefect.

Potrivit legii, prefectul, subprefectul, secretarul general si aparatul propriu de specialitate al prefectului isi desfasoara activitatea in prefectura.

Oficiile prefecturale au sarcina de a duce la indeplinire atributiile aparatului prefecturii in localitatile situate in zona teritoriala aferenta.

In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza o comisie consultativa

Aceasta este formata din: prefect si presedintele consiliului judetean; subprefect si vicepresedintii consiliului judetean; secretarul general al prefecturii si secretarul general al judetului; primarul municipiului resedinta de judet, respectiv primarul general, viceprimarii si secretarul general al municipiului Bucuresti; primarii oraselor si comunelor din judet, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti; sefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate, organizate la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti; sefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, respectiv al Consiliului General al municipiului Bucuresti; conducatorii regiilor autonome de interes judetean, ai sucursalelor regiilor autonome de interes national si ai societatilor nationale din judetul respectiv sau din municipiul Bucuresti, precum si conducatorii altor structuri organi­zate in judet sau in municipiul Bucuresti.

La lucrarile comisiei consultative pot fi invitate si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara.

'Comisia consultativa se convoaca de prefect si de presedintele consiliului judetean, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, o data la doua luni sau ori de cate ori este necesar. Lucrarile comisiei sunt conduse prin rotatie de prefect si de presedintele consiliului judetean'

Comisia este, in acelasi timp, si un organ consultativ al prefectului.

'Comisia consultativa dezbate si isi insuseste prin consens general, programul anual orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament'

Pentru dezbaterea si elaborarea unor solutii operative, precum si pentru informarea reciproca cu privire la principalele actiuni ce urmeaza sa se desfasoare pe teritoriul judetului, legea a prevazut si un comitet operativ-consultativ, format din prefect si presedintele consiliului judetean, subprefect si vicepresedintii consiliului judetean, secretarul general al prefecturii, secretarul general al judetului si primarul municipiului resedinta de judet.

Comitetul operativ-consultativ se intruneste saptamanal, de regula in ziua de luni, iar sedintele acestuia sunt conduse prin rotatie de prefect, presedintele consiliului judetean si respectiv, de primarul general al municipiului Bucuresti.

Acest comitet operativ-consultativ nu are competenta decizionala proprie, el pu­tand doar sugera adoptarea de acte juridice de catre anumite autoritati locale, avan o influenta mai mult moral-politica decat tehnic-juridica.

Legea administratiei publice locale contine o dispozitie tranzitorie, potrivit careia, pana la constituirea noilor autoritati ale administratiei publice locale, ca urmare a noilor alegeri generale pentru autoritatile administratiei publice locale, in cadrul consiliior judetene este aleasa si functioneaza delegatia permanenta

Alegerea delegatiei permanente a avut loc in baza reglementarii anterioare in domeniul administratiei publice locale, Legea nr. 69/1991, republicata in 1996, ea fiind compusa din presedintele, cei doi vicepresedinti ai consiliului judetean si 4-6 consilieri, secretarul general al judetului fiind si secretarul delegatiei permanente.