ActeIe si raspunderea Presedintelui Romaniei

ActeIe si raspunderea Presedintelui Romaniei

1. Actele Presedintelui Romaniei

Potrivit prevederilor constitutionale Presedintele Romaniei emite decrete, ca acte juridice, mesaje, declaratii, etc si acte exclusiv politice.

Primul alineat al articolului 99 din Constitutie prevede ca: 'in exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete care se publica in Monitorul Oficial al Romanici'. Nepublicarea atrage inexistenta decretului (art. 99 alin.l).

In al doilea alineat al aceluiasi articol 99 din Constitutie se mai statueaza: Decretele emise de Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor sale prevazute in articolul 91 alineatul 1 (incheierea tratatelor internationale), alineatul 2 (acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici), articolul 92 alineatul 2 (mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate) si alineatul 3 (masuri pentru respingerea agresiunii armate impotriva Tarii), articolul 93 alineatul 1 (starea de asediu sau starea de necesitate), articolul 94 literele 'a' (confera decoratii si titluri de onoare), lit.'b' (acorda gratierea individuala) se contrasemneaza de Primul-Ministru.

In consecinta, fara contrasemnatura Primului-Ministru, decretul Presedintelui este lovit de nulitate, Primul-Ministru asumandu-si o raspundere politica fata de Parlament, de fiecare data, cand le semneaza, aspect ce apropie regimul nostru politic de unul parlamentar.

De asemenea, Constitutia reglementeaza in mod expres mesajul pe care Presedintele Romaniei il adreseaza Parlamentului. in afara de mesaje, seful Statului poate transmite si declaratii, comunicate, poate adresa scrisori sau apeluri, acestea avand prin natura si efectele lor, un caracter exclusiv politic.

Decretele prezinta urmatoarele caracteristici:

ele reprezinta manifestari unilaterale de vointa in vederea
producerii de efecte juridice;

este obligatorie publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei, indeplinirea acestei conditii determinand existenta actului;

au caracter executoriu;

-ele apar ca urmare a exercitarii atributiilor reglementate in Constitutie si legi;

unele dintre ele trebuie contrasemnate de Primul-Ministru.

In ceea ce priveste caracterul, decretele Presedintelui nu pot avea un caracter secret (urmand a fi publicate) si nu sunt acte normative (unele pot sa se refere, de exemplu, la declararea mobilizarii, instituirea starii de asediu sau de urgenta, sau la luarea masurilor pentru respingerea agresiunii armate indreptate impotriva tarii). Decretele care au ca obiect avansari, numiri, acordari de distinctii sau gratieri individuale sunt cu caracter individual.

Mentionam ca incheierea tratatelor internationale se face prin semnarea acestor tratate de catre Presedintele Romaniei, asadar, printr-o operatie materiala si nu printr-un decret. Dar, obligatia Presedintelui, de a le supune Parlamentului spre ratificare, in termen rezonabil, se poate concretiza intr-un decret contrasemnat de Primul-ministru.

De asemenea, masurile pentru respingerea agresiunii armate impotriva Tarii, nu sunt acte juridice ci operatiuni materiale care trebuie luate operativ, fara emiterea unui decret.

Fiind un act juridic-administrativ, decretul poate fi atacat in fata instantelor de contencios administrativ, potrivit dreptului comun. Exceptie fac acele decrete care se incadreaza in dispozitiile Legii nr. 554/2005 privind contenciosul administrativ:

actele care privesc raporturile dintre Parlament sau Presedintele Romaniei si Guvern;

actele administrative de autoritate;

masurile urgente luate de organele puterii executive pentru
evitarea sau inlaturarea efectelor emise ca urmare a starii de necesitate
sau pentru combaterea calamitatilor naturale, epidemiilor, incendiilor de
paduri, epizootiilor si altor evenimente de aceeasi gravitate;

actele de comandament cu caracter militar.

Fiind emanatia vointei Presedintelui, decretele emise in exercitarea atributiilor reglementate de Constitutie sunt tot acte de autoritate si astfel, nu sunt susceptibile de control prin institutia contenciosului administrativ.

2. Raspunderea Presedintelui Romaniei

Potrivit articolului 84, alineatul 2 din Constitutie, Presedintele Romaniei se bucura de imunitate, adica nu poate fi tras la raspundere juridica pentru opiniile politice exprimate in indeplinirea misiunilor sale stabilite in Constitutie. Dar, pentru faptele care nu sunt exercitate in scopul si in limitele stabilite prin Constitutie, se declanseaza raspunderea juridica, conform dreptului comun. Raspunderea Presedintelui poate fi de natura politica sau administrativa si disciplinara respectiv penala. Pentru actele sale private Presedintele poate purta si raspunderea administrativ-patrimoniala, ca orice autoritate a administratiei publice, in conditiile dreptului comun si ale contenciosului administrativ.

Raspunderea politica

Raspunderea politica a Presedintelui este invocata in articolul 95 al Constitutiei, in cazul 'savarsirii unor fapte grave' prin care incalca prevederile Constitutiei.

Pentru sanctionarea politica a Presedintelui exista 2 etape:

suspendarea din functie;

demiterea prin referendum.

Suspendarea din functie este procedura premergatoare si obligatorie pentru eventuala sanctionare a Presedintelui .

Suspendarea din functie poate fi infirmata prin referendum sau devine ineficienta daca referendumul nu a fost organizat in termenul prevazut de Constitutie.

Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie, de Camera Deputatilor si Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale, in ceea ce priveste faptele ce i se imputa, Presedintele poate da explicatii Parlamentului.

Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce la cunostinta Presedintelui. Dupa cum reiese din art. 95 alineatul 2 coroborat cu art.144 lit.'f"' asupra propunerii de suspendare se sesizeaza Curtea Constitutionala, in vederea emiterii avizului consultativ. Abia dupa primirea avizului solicitat se poate trece la discutarea propunerii de suspendare. Avizul Curtii Constitutionale trebuie comunicat si Presedintelui, care, inainte de formularea avizului, poate fi invitat sa ofere anumite explicatii in fata Curtii, daca el considera necesar.

Propunerea de suspendare este dezbatuta de Parlament dupa procedura stabilita prin Regulamentul sedintelor comune, si aprobata cu cel putin votul majoritatii deputatilor si senatorilor. in alin.3 art. 95 se statueaza: daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cei mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui. Masura suspendarii, care declanseaza interimatul, trebuie supusa aprobarii poporului, deoarece Presedintele este ales prin vot universal, direct de popor. Aceasta masura este in concordanta cu principiul simetriei, specific nu numai dreptului public, dar, in multe situatii si dreptului privat.

Referendumul apare ca un mijloc de solutionare a conflictului politic dintre Parlament si Presedintele Republicii, ambele autoritati legitimate de votul popular direct.

In cazul in care referendumul nu s-a organizat in cel mult 30 de zile de la data aprobarii propunerii de suspendare din functie sau in cazul, in care electoratul a refuzat demiterea, inceteaza interimatul functiei si Presedintele reia exercitiul mandatului sau.

Daca poporul a votat pentru demiterea Presedintelui, atunci intervine interimatul functiei (Presedintele Senatului sau Presedintele Camerei Deputatilor), iar in termen de trei luni de la data referendumului, potrivit art. 96 alin.2, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte (un nou mandat).

Raspunderea penala

In articolul 95¹ , alin.l din Constitutie se statueaza: 'Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. Competenta de judecata apartine inaltei Curti de Casatie si Just/tie, in conditiile legii. Presedintele este demis, de drept, la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare'.

Conceptul de 'inalta tradare'este specific dreptului constitutional si dreptului administrativ.

In Codul penal francez si roman nu exista aceasta infractiune. Sintagma 'inalta tradare''are un continut politic si de drept constitutional si poate fi definita ca o fapta politica 'foarte grava de incalcare a Constitutiei care pericliteaza valorile fundamentale nationale ale Patriei, precum acelea de suveranitate, independenta si indivizibilitatea Romaniei'.

Tragerea la raspundere penala a Presedintelui presupune mai intai punerea sa sub acuzare de catre Parlament si apoi de catre Parchetul General, prin rechizitoriu, pentru savarsirea infractiunii. Dar, acuzatia de inalta tradare nu se poate sustine juridic, daca Parchetul General constata ca nu exista infractiune, Presedintele Romaniei neputand fi urmarit penal.

In aceasta situatie, potrivit articolului 95 din Constitutie, Parlamentul are posibilitatea declansarii procedurii constitutionale de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei.

De asemenea, inalta Curte de Casatie si Justitie poate, dupa ce a fost sesizata prin rechizitoriu, ca nu s-a savarsit infractiunea, dispune achitarea Presedintelui, ce avea deja statut de inculpat. impotriva deciziei pronuntate de Sectia Penala a inaltei Curti de Casatie si Justitie se poate face recurs, care se judeca in Sectiunile Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Numai dupa ce hotararea inaltei Curti de Casatie si Justitie a ramas definitiva se poate spune ca, acuzatia de inalta tradare a avut temei; Presedintele fiind demis, intervenind vacanta functiei. Potrivit art. 9o alin.2 din Constitutie, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte in termen de trei luni.

In concluzie, dupa faza punerii sub acuzare, pentru inalta tradare a Presedintelui Romaniei (faza politica), urmeaza faza judiciara (tehnico-juridica), care contine, trei etape, potrivit dispozitiilor din Constitutie:

trimiterea in judecata de catre Parchetul General de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie;

judecata in fond a inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin Sectia penala;

judecata in recurs, in Sectiunile Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Punerea sub acuzare sau trimiterea in judecata penala, atrage, in mod logic, suspendarea Presedintelui din functie, prerogativele functiei de Presedinte al Romaniei, fiind preluate de Presedintele Senatului, potrivit art. 97 din Constitutie.