Cooperarea politie - comunitate

Cooperarea politie - comunitate

Fiind organul abilitat cu asigurarea respectarii legii si cu mentinerea ordinii si linistii publice, politia este singura structura guvernamentala care are obligatia statutara de a preveni criminalitatea, acest lucru neinsemnand, insa, ca aceasta obligatie ii apartine in exclusivitate.

Consideratii generale despre parteneriat

Un aspect fundamental al activitatii de prevenire si, de fapt, al intregii activitati a Politiei il reprezinta parteneriatul politie - comunitate.

In cadrul efortului de prevenire a criminalitatii, Politia Romana incearca sa gaseasca noi metode de lucru, in paralel cu imbunatatirea celor existente, care sa asigure o eficienta sporita actiunilor sale.

Astfel, una dintre metode o constituie imbunatatirea relatiilor dintre politie si comunitate, care sa duca la realizarea unui adevarat parteneriat. Acesta vizeaza atat o mai buna intelegere de catre cetateni a activitatii Politiei, cat si atragerea acestora in lupta impotriva infractionalitatii. In acest fel, politistul nu va mai fi privit ca simplu instrument de represiune care actioneaza, uneori brutal, pentru respectarea si aplicarea unor legi, de cele mai multe ori abstracte, ci ca un reprezentant al statului, un functionar public, preocupat cu adevarat de binele comunitatii. In plus, el nu actioneaza independent de preocuparile si interesele cetatenilor ci, dimpotriva, este receptiv si chiar are nevoie de sugestiile si sprijinul lor.

La nivel doctrinar si al practicii in domeniu, s-au identificat trei moduri de
actiune ale politiei:

reactiva (raspuns la solicitari);

proactiva (mijloace specifice);

coactiv-interactiva (consultarea comunitatii si actiuni comune).

Tipul de actiune reactiv consta in raspunsul politiei la apelurile cetatenilor, dupa ce a fost comisa infractiunea si luarea masurilor pentru identificarea si prinderea autorului, masurandu-si eficienta in functie de timpul in care s-a ajuns la locul faptei. 

Tipul proactiv cuprinde raspunsul la apeluri si incercarea politiei de a lua anumite masuri de prevenire si reducere a numarului infractiunilor folosind numai mijloacele proprii (cresterea numarului politistilor intr-o anumita zona razii, actiuni cu efective sporite etc.) ;

In plus fata de aceste doua tipuri, modul coactiv de actiune presupune si consultarea comunitatii si a autoritatilor locale in problemele legate de siguranta individuala si colectiva, precum si derularea unor activitati comune de prevenire a faptelor antisociale.

Pe baza considerentelor prezentate anterior, Politia Romana si-a reevaluat strategiile in domeniul prevenirii prin adoptarea unor noi concepte care evidentiaza o implicare mai activa in viata cotidiana. Aceasta implicare nu reprezinta o incalcare a drepturilor si libertatilor individului, ci disponibilitatea de a colabora cu toti membri comunitatii in scopul imbunatatirii vietii sociale. In calitate de partener, alaturi de alte organisme si organizatii, politia este interesata in depistarea cauzelor care pot duce la comiterea de infractiuni si identificarea dificultatilor cu care se confrunta comunitatea. Unele dintre problemele semnalate politiei nu sunt de competenta ei, nu au caracter penal si, de regula, releva fie stari tensionale, fie anumite probleme personale urgente, fie, pur si simplu, disperarea persoanei respective.

Parteneriatul politiei cu alte institutii (scoala, biserica, autoritati locale, sindicate, O.N.G.-uri) devine astfel benefic pentru cetatean intrucat, in aceste situatii politia poate sesiza organismele in masura sa actioneze pentru solutionarea problemelor respective.

Trebuie inteles faptul ca politia nu doreste si nici nu poate sa se substituie activitatii altor servicii si organisme sociale, ci vrea sa sprijine actiunile desfasurate de acestea. Ea furnizeaza informatii, initiaza si participa la programe destinate prevenirii infractiunilor si asigurarii protectiei cetatenilor.

Definitie, principii, obiective

In sens larg, parteneriatul pentru prevenirea criminalitatii constituie un proces prin care diferite structuri guvernamentale si organizatii neguvernamentale dezvolta relatii de colaborare si stabilesc modalitati si forme concrete de actiune, in scopul respectarii legii, prevenirii si combaterii infractiunilor si realizarii unui climat de siguranta publica.

Parteneriatul politiei cu comunitatea este un concept care desemneaza consultarea si actiunea comuna a politistilor si cetatenilor, in vederea solutionarii problemelor ce implica starea de legalitate din comunitate si siguranta civica.

Acest concept se intemeiaza pe convingerea ca realizarea obiectivelor propuse depinde de instituirea unei noi forme de relatii intre politie si membri comunitatii, care nu sunt si nici nu pot fi considerati niste beneficiari pasivi ai activitatii politiei. Ei trebuie sa aiba posibilitatea de a participa in mod activ la luarea deciziilor ce determina tipul serviciilor aduse populatiei.

Intre Relatiile cu Publicul si Relatiile Parteneriale ale Politiei cu Comunitatea exista o distinctie bine determinata.

Primul aspect reprezinta un proces de comunicare intr-un singur sens si are drept scop informarea populatiei asupra activitatilor desfasurate de politie si a serviciilor prestate de aceasta catre cetateni.

Cel de-al doilea, insa, se refera la un domeniu complex si putem vorbi aici despre un schimb de informatii si opinii asupra problemelor de siguranta publica si a strategiilor si modalitatilor de actiune pentru prevenirea si combaterea faptelor antisociale.

Parteneriatul cu comunitatea se bazeaza pe actiunea comuna a politistilor si cetatenilor, in vederea solutionarii problemelor ce implica starea de legalitate din comunitate si siguranta publica.

Principiile care stau la baza parteneriatului sunt:

a) legalitatea;

b) consultarea comunitatii in luarea deciziilor ce privesc asigurarea climatului de siguranta publica si individuala;

c) echidistanta fata de parteneri si alte persoane si institutii implicate in activitatile de prevenire a criminalitatii;

d) respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;

e) continuitatea in desfasurarea activitatii;

f) flexibilitatea in adaptarea activitatii la diversitatea problemelor comunitatii

Obiectivele generale urmarite prin realizarea parteneriatului vizeaza:

reducerea numarului infractiunilor si a gradului de periculozitate al acestora;

diminuarea numarului participantilor (victime, autori);

intarirea climatului de siguranta publica si personala;

cresterea increderii in politie a membrilor comunitatii;

cunoasterea starilor tensionale din comunitate si impiedicarea degenerarii lor in conflicte, prin atragerea la dialog a partilor implicate.

Principalele modalitati prin care se poate realiza parteneriatul pentru prevenirea criminalitatii sunt urmatoarele:

a) initierea de programe de interes national si local;

b) dezvoltarea de proiecte pe problematici specifice;

c) desfasurarea de activitati de consiliere si consultanta;

d) consultarea publicului prin intalniri directe sau prin sondaje de opinie;

e) campanii mass-media de prevenire a criminalitatii;

f) incheierea de "contracte locale de securitate", in care vor fi angrenati toti actorii sociali guvernamentali si neguvernametali care activeaza in plan local.