Examinarea tehnica a armelor de foc

Examinarea tehnica a armelor de foc

Eficienta constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor criminalistice depinde, in buna masura, de modul in care organele de urmarire si instantele de judecata dispun efectuarea acestora.

In functie de probele, datele sau materialele existente in cauza este necesar sa se aprecieze daca, si in ce masura, o expertiza este utila, astfel incat nici sa nu se intarzie efectuarea unei expertize indispensabile solutionarii cazului, dar nici sa se dispuna efectuarea de expertize fara importanta, ceea ce ar duce la intarzierea nejustificata a procesului judiciar.

Oportunitatea expertizei se raporteaza si la momentul dispunerii acesteia, intrucat consecinte negative pot avea atat intarzierea cat si ordonarea ei prematura.

Deoarece intrebarile circumstantiaza direct obiectul expertizei, acestea vor trebui formulate cu claritate, concis si precis, evitandu-se exprimarile generale, echivoce, gresite. De asemenea, asigurarea calitatii materialelor trimise spre expertiza reprezinta premisa de baza a obtinerii rezultatelor scontate prin administrarea acelui mijloc de proba.

Pentru clarificarea unor aspecte pot fi puse expertului urmatoarele intrebari:

w care este modelul, seria si calibrul armei;

w care este starea tehnica a armei si daca poate declansa tragerea fara actionarea tragaciului;

w care este tipul de munitie folosita;

w daca arma prezinta urmele specifice unor trageri recente;

w daca tuburile si proiectilele ridicate de la fata locului au fost trase cu arma supusa examinarii.

In cazul savarsirii de infractiuni cu arme de foc, prin care se aduce atingere vietii si sanatatii persoanei, expertul criminalist va colabora strans cu medicul legist.

Verificarea starii de functionare a armei

Stabilirea starii de functionare a unei arme se impune mai ales atunci cand se cerceteaza impuscatura din lipsa de prevedere, invocandu-se defecte ale armei. asemenea cazuri sunt rare, dar presupun si cele mai dificile expertize sau constatari tehnico-stiintifice.

Operatiile de examinare se fac intr-o anumita ordine. Pentru cercetarea armelor se recomanda folosirea instructiunilor fiecareia in parte.

Examinarea armei se face in stare montata si apoi in stare demontata.

Examinarea armei montate. Se face cu scopul de a stabili starea de pastrare a pieselor si modul lor de functionare. Se recomanda ca inainte de a demonta arma sa se faca roentgenografia sau gammagrafia acesteia pentru evitarea unor accidente, in cazul cand este blocata sau incarcata. Fotografia obtinuta indica starea si modul in care se imbina piesele armei. este necesar sa se stabileasca gradul de efort ce trebuie aplicat pe tragaci pentru a determina declansarea inchizatorului. Acesta se stabileste cu ajutorul unui dinamometru sau unei greutati atarnate pe tragaciul armei. gradul de efort cel mai mic obtinut de la o arma in stare de functionare trebuie sa nu fie sub valoarea minimala aratata in tabele sau indicata de constructor.

La verificarea armei montata se poate observa daca:

w pe suprafata pistolului exista rugina, zgarieturi si daca piesele componente au crapaturi;

w splintul extractorului si capul percutorului sunt deplasate;

w arcul dispozitivului de oprire al inchizatorului se mentine pe pozitia "montat";

w dispozitivul de oprire retine inchizatorul in stare deschisa la introducerea inchizatorului fara cartuse (pentru verificare se introduce in maner incarcatorul fara cartuse, se trage inchizatorul inapoi si imediat i se da drumul);

w clama de sustinere a incarcatorului tine in manerul pistolului si daca sub presiunea arcului depresantului (servantului) si prin greutatea sa de apasare pe butonul clamei de sustinere a incarcatorului, acesta iese usor din maner;

w cartusul este impins din incarcator in camera cartusului.

Pentru aceasta incarcatorul se incarca cu cartuse de exercitiu si se introduce in manerul pistolului, se trage inchizatorul inapoi si i se da drumul. Se verifica daca inchizatorul a revenit in pozitia anterioara si daca a fost impins cartusul in camera sa.

Cand cocosul este blocat cu piedica de siguranta si se apasa pe tragaci, trebuie ca tragaciul sa nu se miste inapoi si nici inchizatorul sa nu se deplaseze.

Se verifica daca cocosul pus in pozitia "armat" este tinut bine in aceasta pozitie. La pistolul in buna stare de functionare cocosul pus in pozitia "armat" nu se va declansa la o usoara apasare din spate.

Ultima verificare urmareste sa stabileasca daca mecanismele de tragere functioneaza bine. In acest scop se verifica daca, la apasarea pe tragaci, cocosul scapa usor de pe pozitia "armat". La incetarea apasarii pe tragaci mecanismul de tragere revine in pozitia anterioara.

Examinarea armei demontate. Se va examina fiecare piesa in parte (inchizator, teava, partea stanga a cadrului, cutia mecanismului de tragere si capul incarcatorului) pentru a se stabili daca poarta aceeasi serie.

Dupa ce se va sterge teava cu calti sau carpe curate, vor fi constatate defectele canalului tevii, printre care se pot enumera:

w pete mici, formate de oxizi ferici, care au aspectul unor puncte mici situate pe canalul tevii;

w urme de oxizi ferici - pete de culoare inchisa - superficiale, ramase dupa scoaterea ruginii;

w zgarieturi cu aspect de liniute, avand, uneori, metalul atacat pe margini;

w stirbituri, pori, ciocanituri mai mari sau mai mici, coroziuni ale metalului;

w rotunjiri ale colturilor campurilor ghinturilor, vizibile in special pe muchiile acestora;

w dilatari transversale de culoare inchisa, observate sub forma unui inel continuu sau cu intreruperi.

La verificarea inchizatorului se va constata: daca splinturile inchizatorului si ale capacului percutorului sunt sau nu miscate din loc; uzura dispozitivului de blocare a inchizatorului; usurinta cu care percutorul se misca in canalul inchizatorului, uzura varfului percutorului si proeminenta lui in canalul de ghidaj (varful percutorului va iesi din canal cu 1,3 - 1,7 mm.), daca varful percutorului este impins de catre arc spre inapoi si intra dupa peretele anterior al inchizatorului; daca capatul exterior al extractorului este impins de catre arc spre centru.

La examinarea blocului armei si a mecanismului de percutie se verifica: starea arcurilor, daca proeminenta ejectorului nu este uzata, uzura orificiilor pentru axul cocosului si pintenul opritor, precum si cea a splintului de sprijin al arcului pragului de armare. La cocos se cauta uzura orificiului pentru axul sau, eventuala turtire a metalului si rotunjirea crestaturilor piedicii de siguranta.

La cercetarea dintelui opritor se va constata uzura muchiilor proeminentei sale, a varfului si arcului sau, daca acesta se mentine strans in locasul sau.

Stabilirea posibilitatilor de tragere cu o arma defecta

La efectuarea oricarei expertize, atunci cand este necesara tragerea unuia sau mai multor focuri de arma, se stabileste starea de functionare a armei. Este necesar sa subliniem ca nu orice defectiune a armei impiedica tragerea unui foc din acea arma. De asemenea, functionarea buna a armei in momentul examinarii ei de catre expert nu exclude existenta defectelor in momentul savarsirii faptei, desi acest lucru se intampla extrem de rar.

Impuscaturile fara apasare pe tragaci au loc, de obicei, datorita uzurii unei piese, si anume:

w uzura generala a suprafetei exterioare a inchizatorului si cea concomitenta a suprafetei interioare a lacasului sau;

w uzura arcului sustinator al tragaciului;

w curbarea arcului tragaciului;

w slabirea arcului tragaciului;

w uzura pieselor care mentin percutorul in pozitia "armat";

w slabirea arcului percutorului;

w o oarecare largire a lacasului inchizatorului fata de detunator, stiut faptul ca dimensiunile cutiei tevii trebuie sa fie aceleasi pe toata intinderea ei.

Posibilitatea degradarii armei se mareste odata cu uzura suprafetelor inchizatorului si a lacasului sau, care duce la marirea jocului dintre ele, ceea ce creeaza posibilitatea inchizatorului, sub presiunea pintenului opritor, sa se ridice putin in sus.

Slabirea arcului de armare a percutorului ca si existenta unsorii, micsoreaza forta de frecare intre pragul de armare si pintenul opritor si prin aceasta, usureaza declansarea lui.

Impuscaturile accidentale se produc in majoritatea cazurilor in care exista mai multe defecte, aparute dupa o indelungata si neglijenta folosire a armei.

In cazul defectarii armei, fapt ce se poate constata cand inchizatorul cu cocosul lasat in jos are posibilitatea de a se deplasa cu cutia tevii 1,6 - 2 mm., impuscatura este posibila in urma unor lovituri puternice in patul sau manerul armei.

In cazul loviturilor in capul patului armei, cartusul, in baza inertiei, se deplaseaza din detunator spre varful percutorului. Sistemul percutor - cocos tinde, de asemenea, sa se deplaseze prin actiunea fortei de inertie, la care se opune arcul de armare, care deplaseaza percutorul in pozitia initiala, ajunge la capsa si, daca forta de lovire este suficienta, produce impuscatura.

La declansarea impuscaturii fara apasare pe tragaci poate sa se produca si o montare gresita a inchizatorului armei (cocosul nu este suficient insurubat pe percutor).

Stabilirea producerii unei impuscaturi din intamplare, cu o arma in stare de buna functionare.

Impuscaturile din intamplare, cu o arma in buna stare de functionare, se produc, in general, ca urmare a folosirii imprudente sau neglijente a acesteia.

Expertiza balistica trebuie sa evidentieze particularitatile de constructie ale armei, care permit posibilitatea unei impuscari din intamplare. De exemplu, atunci cand automatul incarcat nu are siguranta pusa si este lovit cu capul de pamant, inchizatorul aluneca inapoi, in virtutea greutatii sale, pana la peretele din spate al lacasului si introduce cartusul in detunator, revine si loveste capsa, producand impuscatura.

O impuscatura accidentala se poate produce fara a apasa degetul mainii pe tragaci, prin agatarea tragaciului de proeminenta unui obiect oarecare, de exemplu, la vanatoare, prin agatarea tragaciului de o crenguta din padure.

Unele pistoale, daca nu au siguranta pusa, iar cartusul se gaseste in detunator, se pot declansa prin lovirea cocosului. La alte pistoale, printr-o lovitura puternica, poate sari siguranta, din care cauza se elibereaza percutorul, iar daca sunt incarcate, se produce impuscatura.

O alta situatie o constituie aceea in care apasarea asupra tragaciului se face in mod intentionat, dar exista convingerea ca impuscatura nu se va produce intrucat tragatorul este convins ca arma nu este incarcata, acest lucru impunand controlul armamentului dupa fiecare tragere. Rolul expertului in asemenea cazuri se reduce la stabilirea imprejurarilor in care a fost introdus cartusul in detunator si daca acest lucru se poate produce in conditiile relatate de persoana care a efectuat impuscatura.

Stabilirea posibilitatii unei impuscaturi din intamplare, cu o arma in stare de buna functionare, se face prin efectuarea de trageri experimentale.