Formele concrete ale activitatii executive

Formele concrete ale activitatii executive

In cadrul societatii umane se produc fapte si fenomene sociale ori naturale care determina sau influenteaza dezvoltarea sociala avand relevanta pe plan politic, economic, moral, juridic, etc. Imprejurarile care determina aparitia, modificarea sau desfiintarea raporturilor juridice (a drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc continutul acestor raporturi) formeaza faptele juridice[1]. Spre deosebire de clasificarea traditionala utilizata in dreptul civil , in stiinta dreptului administrativ s-a propus clasificarea faptelor juridice (in sens larg) in acte juridice si fapte material-juridice (sau fapte juridice materiale) . Faptele juridice materiale (numite si fapte juridice in sens restrans) includ, la randul lor evenimentele naturale si actiunile omenesti, ultimele putand fi atat actiuni licite cat si actiuni ilicite. Avantajele acestei clasificari ar consta in principal in urmatoarele:

- evidentiaza unitatea dialectica dintre evenimentele naturale si actiunile umane ca transformari aduse lumii materiale inconjuratoare, fara intentia de a produce efecte juridice;

- in dreptul administrativ actele juridice ocupa o pondere mult mai mare, in cadrul faptelor juridice, decat in alte ramuri de drept, motiv pentru care ele trebuie sa apara ca o categorie principala si distincta atat de evenimente cat si de faptele material-juridice;

- in sfarsit, utilitatea gruparii unitare a evenimentelor cu actiunile umane rezida si din faptul ca uneori ambele categorii pot determina unele efecte juridice identice (de ex., in cadrul dreptului civil, decesul natural al unei persoane fizice si infractiunea de omor, produc aceleasi efecte juridice in materia succesiunii). In cadrul dreptului administrativ, in mod similar, se poate declansa raspunderea organului administrativ[4] atat pentru actele sale ilegale cat si pentru faptele ilicite fara ca sa trebuiasca dovedita culpa autoritatii de stat intocmai ca si in cazul raspunderii obiective (fara vina) pentru producerea unor evenimente naturale (de ex., raspunderea asiguratorului pentru bunurile calamitate supuse asigurarii prin efectul legii).

Actele juridice sunt manifestari de vointa facute in scopul producerii anumitor efecte juridice in acord cu legea si a caror realizare este garantata, la nevoie, prin forta de constrangere a statului. In dreptul administrativ asemenea acte pot fi normative (regulamentele, de ex.) si individuale (autorizatiile).

Faptele juridice materiale sunt acele imprejurari care determina producerea unor efecte juridice in baza normelor de drept, fara ca sa existe o manifestare de vointa facuta in scopul producerii acestor consecinte. Ele includ evenimentele naturale si actiunile umane.

Evenimentele sunt imprejurari care se produc independent de vointa umana, dar care au ca rezultat efecte juridice in baza consacrarii lor prin lege. Astfel, de ex., aplicarea sanctiunii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii faptei[5], timpul fiind un eveniment care inlatura raspunderea juridica.

Faptele (activitatile) licite se caracterizeaza prin aceea ca, fiind in concordanta cu interesele statului, apar ca actiuni permise. Astfel, plata impozitelor sau a taxelor datorate de o persoana fizica o poate efectua si un alt subiect decat cel legalmente obligat la indeplinirea ei, iar prin efectuarea platii se stinge in mod legal obligatia administrativ-financiara. Faptele (activitatile) ilicite fiind actiuni umane periculoase, in contradictie cu interesele statului, nu sunt permise a fi savarsite, iar daca s-au produs atrag, in baza normelor de drept, sanctionarea celui vinovat. In dreptul administrativ fapta ilicita tipica este contraventia.

Atat actele juridice cat si faptele material-juridice licite reprezinta doua forme concrete si tipice de realizare a activitatii executive, generatoare de drepturi si obligatii, constituind izvoare ale raportului juridic administrativ. In activitatea executiva se mai intalnesc si alte doua forme concrete de activitate si anume actele politice si operatiunile tehnico-materiale, care la un loc formeaza categoria faptelor nejuridice, cu o mare pondere si un mare rol, mai ales operatiunile, in activitatea curenta a administratiei de stat.

Actele politice reprezinta manifestarile unilaterale de vointa ale administratiei publice facute in scopul producerii unor efecte politice, nesusceptibile de indeplinire prin forta de constrangere a statului, dar care isi au rezonanta sociala proprie ca urmare a pozitiei si prestigiului organului de stat de la care emana (de ex., declaratiile Guvernului).

Operatiunile tehnico-materiale (de ex., avizele) sunt o forma concreta de manifestare a activitatii executive care produc simple efecte materiale necesare, de cele mai multe ori, pregatirii, adoptarii, executarii si controlului actelor de drept administrativ.

Actele juridice, actele politice, faptele material-juridice si operatiunile tehnico-materiale sunt cele patru forme concrete de realizare ale activitatii executive, cunoscute sub termenul generic de "fapt administrativ"[6], termen corespunzator cu conditia ca el sa includa atat activitatile de conducere, cat si pe cele de organizare a executarii si de executare in concret infaptuite de organele administratiei de stat.

Faptul administrativ este un fapt social care se manifesta numai in cadrul societatii umane organizate reprezentand actiunea unei colectivitati determinate in vederea realizarii unor anumite scopuri. Din aceasta cauza faptele administrative sunt specifice tuturor activitatilor cu caracter organizatoric. Existenta in societate a statului si a altor forme organizatorice (persoane juridice, organizatii neguvernamentale, asociatii, etc.) face ca si faptele administrative sa se grupeze in doua mari categorii si anume, faptele administrative statale cu un pronuntat caracter politic si faptele administrative nestatale destinate unor scopuri specifice apartinatoare diferitelor colectivitati sociale si organisme neguvernamentale.

Faptul administrativ este un fapt subordonat destinat sa realizeze valori superioare stabilite in afara administratiei, respectiv formulate de catre factorii politici si consacrate juridic de catre puterea legislativa. Administratia publica are de indeplinit scopuri stabilite in afara ei si chiar daca exista si scopuri proprii ale actelor de drept administrativ, acestea trebuie sa fie, in ultima instanta, in conformitate cu scopul general al legii.

Valorile politice realizate juridic prin administratie, exprima nazuintele majoritatii societatii. De aceea, actele administrative chiar individuale nu pot fi considerate numai ca simple acte juridice interesand doar raporturile dintre autoritatea emitenta si subiectele ce cad sub incidenta acestor acte, ci, dimpotriva, actele in cauza intereseaza si intreaga societate, motiv pentru care, in asigurarea valabilitatii lor, trebuie sa opereze concordanta cu interesul general.

Faptul administrativ presupune in mod necesar organizarea - indiferent daca este cazul unei activitati de conducere, de punere in executare sau de executare propriu-zisa - motiv pentru care nu putem situa faptul administrativ numai pe o pozitie intermediara intre valoarea de executat si executarea materiala a acestei valori.

In concluzie, faptul administrativ statal se defineste ca un fapt social subordonat unor valori politice superioare si exterioare administratiei, consacrate juridic, si care consta in organizarea mijloacelor de realizare si realizarea efectiva a acestor valori in baza autoritatii de stat.