 |  |
|
Politistul de ordine publica, este un functionar public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului.
Politistul are indatorirea de a interveni in mod oficial, atunci cand situatia o impune, fata de orice persoana, indiferent de rangul sau pozitia sociala a acesteia. Actiunea sa trebuie sa fie motivata de necesitatea apararii vieti si integritatii corporale a persoanei, avutului privat si public, de mentinerea climatului de siguranta publica.
In acelasi timp, in relatia cu cetatenii, s-au constatat uneori situatii in care politistii nu manifesta suficienta solicitudine fata de acestia, aplica abuziv prevederile legale si chiar comit acte de incorectitudine, stare de lucruri total incompatibila cu statutul unei politii dintr-o tara angajata definitiv in procesul de aderare la Uniunea Europeana.
Avand in vedere considerentele mentionate, se impune o noua abordare privind atitudinea si modul de actiune al politistilor de ordine publica, care sa contribuie la indeplinirea obiectivelor specifice ale Strategiei de modernizare a Politiei Romane in perioada 2005 - 2007.
Politistul este obligat sa poarte tinuta regulamentara curata, ingrijita, permanent ajustata pe corp si conforma cu dispozitiile privind componenta acesteia; sa aplice pe uniforma, in permanenta, la loc vizibil, insigna cu numarul matricol personal de identificare.
Este obligat sa poarte in permanenta, in timpul cat se afla in serviciu, pe centura aplicata peste imbracaminte, materialele din dotare: armamentul din dotare, baston de cauciuc, catuse metalice, spray iritant lacrimogen si geanta portdocumente, fixate in tocurile si dispozitivele special destinate acestui scop.
Trebuie sa aiba capul acoperit cu obiectul de coifura corespunzator sezonului (sapca, caciula, sepcuta), exceptie facand situatiile in care acesta se afla in autovehiculul de patrulare ori intr-o incinta;
Interventia politistului se va face avandu-se in vedere urmatoarele reguli:
respectarea drepturilor constitutionale ale persoanelor si a legii;
respectarea principiului impartialitatii si al nediscriminarii;
justificarea legala a tuturor actiunilor;
respectarea in interventie a principiilor proportionalitatii si al gradualitatii;
stabilirea modului de actiune si evaluarea necesarului de forte inainte de interventie;
pregatirea si asigurarea din timp a armamentului si a celorlalte mijloace din dotare;
cercetarea din timp a imprejurimilor locului in care se actioneaza;
supravegherea permanenta a adversarului si a persoanelor din jur;
portul insignei si prezentarea legitimatiei de serviciu;
stabilirea sarcinilor atunci cand actioneaza in echipa;
atragerea atentiei persoanelor care se manifesta violent sau dau dovada de nervozitate sa se supuna masurilor ce vor fi luate si prezentarea consecintelor la care se expun in caz de opozitie;
ocrotirea vietii, a sanatatii si a integritatii corporale a persoanelor a caror paza o asigura;
respectarea regulilor de politete;
pastrarea unei tinute corespunzatoare, autocontrolul gesturilor si al mimicii, al felului de a discuta, precum si ignorarea intentionata a unor observatii ironice, atat timp cat acestea nu afecteaza ordinea publica;
ascultarea cu atentie, rabdare si calm a relatarilor persoanelor implicate si ale altora, tratarea cu mult tact a victimelor infractiunilor, a bolnavilor psihic, a minorilor, a femeilor etc;
folosirea mijloacelor si a procedeelor de imobilizare si autoaparare se va face numai in conditiile legii si daca situatia o impune;
declinarea competentei in cazul unor conflicte de interese.
Interceptarea este o masura politieneasca ce presupune solicitarea adresata unei persoane de a inceta o activitate in curs de desfasurare, in scopul clarificarii unei situatii ivite.
Masura interceptarii se ia pentru urmatoarele categorii de persoane:
a. cele care incalca prevederile legale, fiind autorii unor contraventii sau infractiuni;
b. cele despre care exista date si indicii ca au savarsit asemenea fapte;
c. cele care sunt suspecte prin comportamentul lor, ori este evidenta intentia de a comite o fapta antisociala;
d. cele care trebuie sa dea explicatii in legatura cu fapte, situatii, aspecte, persoane ori alte date care intereseaza politia;
solicita persoanei, de la o distanta convenabila, pe un ton ferm, convingator, sa se opreasca folosind formula " Va rog sa va opriti !"; saluta, se prezinta, iar in caz de nevoie se legitimeaza, pastrand o distanta care sa-i permita sa actioneze in siguranta;
actioneaza ferm, dar cu tact, explicand persoanei motivul opririi, indicand in continuare activitatea pe care aceasta urmeaza sa o desfasoare (prezentarea actului de identitate, a bagajelor pentru control, etc.);
pe timpul discutiilor, politistul va supraveghea persoana cu atentie fiind pregatit sa actioneze pentru autoaparare sau pentru prinderea acesteia;
daca activitatea este desfasurata in echipa, partenerul se va posta in pozitie laterala, putin in spatele persoanei interceptate, fiind gata de interventie (pozitia acestuia va fi conditionata si de existenta sau inexistenta unor obstacole naturale aflate in imediata apropiere a persoanei oprite: cladiri, ziduri sau garduri inalte, etc., situatie in care acesta va sta in partea opusa unor astfel de obstacole);
se va evita, pe cat posibil, interceptarea persoanei pe partea carosabila a arterelor rutiere (daca aceasta nu poate fi evitata, persoana va fi scoasa imediat in afara acesteia), in locuri intunecoase sau accidentate, in zonele cu trafic intens de persoane sau in mijlocul grupurilor (multimii), iar in caz de absoluta necesitate persoana va fi condusa imediat intr-un loc mai sigur, propice pentru desfasurarea activitatilor urmatoare.
Somatia este o masura politieneasca ce precede interventia imediata a politistului, efectuata in scopul:
- zadarnicirii inceperii comiterii unei fapte ilicite;
- intreruperii unor fapte antisociale in curs de desfasurare;
- intreruperii unor acte de tulburare a ordinii publice;
-opririi sau retinerii unor persoane suspecte;
-eliminarii manifestarilor de rezistenta ale unor indivizi in executarea activitatilor legale ale fortelor de ordine, precum si dezarmarii unor elemente agresive si turbulente;
- scoaterii unor persoane dintr-un loc ascuns;
- impiedicarii evadarii, a patrunderii sau a iesirii fara drept a unor persoane, in sau din anumite obiective, perimetre delimitate vizibil.
Numarul somatiilor si continutul acestora este determinat atat de prevederile legale, de numarul si comportarea persoanelor, cat si de fapta comisa, faza de executare, timpul avut la dispozitie de catre politist, precum si de masura care urmeaza a fi luata dupa somatie.
Astfel, in functie de folosirea diferitelor mijloace din dotare, avem somatii specifice:
La folosirea bastonului de cauciuc sau a tomfei: "INCETATI, VOM (VOI) FOLOSI FORTA!" .
La folosirea pulverizatorului (spray-ului) cu substante iritant-lacrimogene, a grenadelor ori a cartuselor lacrimogene si a grenadelor cu efect acustic sau luminos: "INCETATI! VOM(VOI) FOLOSI GAZE LACRIMOGENE!".
La folosirea cainilor de serviciu: "INCETATI, DISPERSATI-VA, VOM FOLOSI CAINII DE SERVICIU!".
La folosirea altor mijloace din dotare: (scuturi de protectie, casti cu vizor, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene, jeturi de apa, arme cu glont de cauciuc, arme albe si alte mijloace de imobilizare care nu pun in pericol viata si nu produc o vatamare corporala grav, aflate in dotarea politistilor sau altor forte de ordine): "INCETATI! VOM (VOI) FOLOSI . . . . ..!", iar in cazul folosirii munitiei cu glont din cauciuc: "STAI!", "STAI CA TRAG!"
Aceste mijloace pot fi folosite si fara somatie, in situatia in care lipseste timpul necesar.
Actiunile pentru restabilirea ordinii publice se fac dupa atentionarea prealabila, prin mijloace tehnice de amplificare a vocii si lasarea timpului necesar pentru incetarea actiunilor si parasirea zonei (in baza deciziei prefectului sau primarului localitatii, la solicitarea comandantului politiei locale).
Daca dupa avertizare se continua activitatile de tulburare a ordinii publice, politistul care conduce actiunea va soma cu formula: "ATENTIUNE, VA RUGAM SA PARASITI . . . .., VOM FOLOSI FORTA!", urmata de semnale sonore si luminoase.
In situatia in care, dupa scurgerea timpului acordat pentru dispersare, cei somati nu se supun, se foloseste o ultima somatie, astfel: "PARASITI . . . . .., SE VA FOLOSI FORTA!".
Daca nici aceasta somatie nu produce efectul scontat, dupa timpul acordat se va interveni cu mijloacele din dotare pentru restabilirea ordinii.
Daca in astfel de situatii precum si in cele prevazute de legea privind regimul armelor de foc si al munitiilor se impune uzul de arma, in prealabil se va folosi o ultima somatie, astfel: "PARASITI . . . ..SE VOR FOLOSI ARMELE DE FOC!"
Se poate face uz de arma si fara somatie, in cazurile de legitima aparare sau stare de necesitate (atac prin surprindere exercitat asupra politistului sau asupra altei persoane, precum si pentru retinerea infractorilor care riposteaza cu obiecte contondente, taietoare-intepatoare sau arme de foc), daca lipseste timpul material necesar pentru somatie
La folosirea armelor de foc: "POLITIA, STAI!"
In caz de nesupunere se someaza din nou, folosind cuvintele "STAI CA TRAG!".
Daca nu se supun nici la aceasta somatie, se poate face uz de arma in directia acestora, tragand, pe cat posibil, la picioare, astfel incat sa se realizeze imobilizarea si sa se evite uciderea persoanei.
Daca persoana somata se supune la prima somatie, nu se va mai face uz de arma.
somatia se executa cu voce tare, prin cuvinte scurte, pronuntate energic, pe un ton autoritar, de la o distanta corespunzatoare fata de cel somat, care sa garanteze securitatea politistului;
se vor respecta cele doua faze ale somatiei;
Prima faza a somatiei are caracter preventiv, prin care se solicita persoanei sa execute o anumita actiune, prezentandu-se si autoritatea in numele careia se face somatia "STAI, POLITIA!"; " INCETATI, POLITIA! ".
A doua faza va repeta solicitarea fata de persoana somata de a executa o anumita actiune, prezentand si actiunea politistului in cazul nesupunerii acesteia ("STAI CA TRAG!" sau "IMPRASTIATI-VA! VOM FOLOSI BASTONUL DE CAUCIUC!").
se va lasa un scurt interval de timp intre fazele somatiei, pentru a se putea observa reactia celui somat si pentru a i se lasa timpul necesar sa execute indicatiile politistului; trecerea la faza urmatoare si interventia propriu-zisa realizandu-se numai in caz de nesupunere;
persoana somata va fi supravegheata si observata permanent, pentru ca politistul sa poata anticipa miscarile acesteia si sa poata interveni in caz de nevoie;
daca se presupune ca persoana somata are asupra sa arme, somatia se executa dintr-un loc care sa asigure protectia politistului;
in cazul in care se actioneaza pe timp de noapte si este necesara iluminarea persoanei suspecte sau a imprejurimilor, in scopul asigurarii securitatii, sursa de lumina va fi tinuta departata de corp, astfel incat aceasta sa nu constituie un indiciu al pozitiei politistului;
daca persoana somata a incetat actiunea, politistul se va apropia cu precautie de aceasta si va trece, dupa caz, la imobilizarea ei sau la executarea altor masuri politienesti;
daca la actiune participa doi sau mai multi politisti, acestia vor actiona in directii diferite: cel insarcinat cu protectia va asigura iluminarea dintr-un loc acoperit, care sa-i asigure protectia, iar celalalt va interveni in vederea somarii si a imobilizarii suspectului; in nici un caz politistii nu vor actiona in directii opuse.
Legitimarea si stabilirea identitatii unei persoane este o masura politieneasca cu caracter preventiv ce consta in solicitarea si verificarea actului de identitate al acesteia, pentru a i se cunoaste datele de stare civila, cetatenia, domiciliul ori resedinta.
Politistii au dreptul sa legitimeze si sa stabileasca identitatea urmatoarelor categorii de persoane:
a. care incalca dispozitiile legale;
b. despre care exista indicii ca pregatesc sau au comis o fapta ilegala;
c. cele a caror identitate este necesara exercitarii sarcinilor de serviciu.
In vederea legitimarii si stabilirii identitatii persoanelor, politistii pot folosi unul din urmatoarele procedee:
a. verificarea actelor de identitate ale persoanelor;
b. verificarea altor documente oficiale prevazute cu fotografie;
c. stabilirea datelor de identitate ale persoanei cu ajutorul altor cetateni cunoscuti si demni de incredere, care anterior au fost legitimati;
d. efectuarea de verificari in evidentele politiei.
persoana respectiva mai intai este interceptata, folosindu-se formula: "BUNA ZIUA (SEARA)! SUNT AGENTUL DE POLITIE . . . . . DE LA POLITIA . . . . . .., VA ROG SA PREZENTATI ACTUL DE IDENTITATE";
pe timpul efectuarii legitimarii persoanei, mijloacele din dotare trebuie sa fie pregatite pentru interventie, iar politistul trebuie sa pastreze o distanta corespunzatoare fata de persoana legitimata;
actul de identitate trebuie tinut la o inaltime corespunzatoare, care sa permita atat supravegherea permanenta si atenta a comportarii persoanei, cat si verificarea si citirea continutului acestuia;
cand legitimarea se efectueaza de catre doi politisti, seful echipei verifica actul de identitate, iar partenerul supravegheaza comportarea celui legitimat, postandu-se la 2-3 pasi de acesta, catre inapoi si lateral. Dupa caz, politistul care supravegheaza persoana legitimata va avea pregatite mijloacele din dotare pentru interventie;
actul de identitate trebuie verificat cu atentie. Cu ocazia controlului actelor de identitate politistii verifica:
- daca actul de identitate prezentat pentru control este emis de organul competent;
- daca actul prezentat corespunde ca forma si continut;
- daca actul de identitate apartine sau nu persoanei, in sensul ca fotografia din act corespunde cu fizionomia posesorului, si daca datele de stare civila din act corespund cu cele declarate de persoana in cauza. Intrebarile cu privire la datele de identitate ale persoanei trebuie puse intr-o alta ordine decat cea in care sunt trecute in act;
- daca actul de identitate are expirat termenul de valabilitate pentru care a fost eliberat;
- daca prezinta urme de falsificare, are stersaturi, modificari, corecturi, adaugiri ori contine mentiuni nepermise, scrise ori stampilate;
- daca actul de identitate este pastrat in conditii corespunzatoare, nu este deteriorat si daca persoana a luat masuri pentru prevenirea deteriorarii ori a distrugerii actului de identitate;
- daca actul de identitate contine interdictia pentru titular de a se afla in acea localitate sau de a parasi o anumita localitate fara aprobare.
in cazul legitimarii unui grup de persoane, acestea vor fi asezate in linie, unul dintre politisti va strange actele de la fiecare, iar partenerul va supraveghea comportarea celor legitimati. Actele de identitate vor fi restituite dupa identificarea tuturor persoanelor;
in situatia in care actul de identitate verificat este in regula si persoanei legitimate nu i se poate reprosa nimic, politistul ii va inmana actul, va saluta si isi va continua serviciul.
pentru prevenirea unor evenimente neplacute, vor fi evitate pe cat posibil legitimarile in locuri aglomerate, unde aceasta masura nu poate fi efectuata in bune conditii din cauza curiozitatii persoanelor din jur ori a interventiei nedorite a unora dintre acestea, sau in locuri intunecoase. In cazuri deosebite, cand situatia nu sufera amanare, legitimarea se executa si in aceste locuri.
daca persoana refuza sa se legitimeze sau sa prezinte date privind identitatea, politistul ii aduce la cunostinta ca, daca are actul de identitate asupra sa si refuza sa-l prezinte, fapta sa constituie contraventie, conform prevederilor legii pentru sanctionarea faptelor de incalcare a ordinii si a linistii publice, si se sanctioneaza cu amenda contraventionala.
Daca persoana refuza in continuare sa prezinte actul de identitate, i se va efectua controlul persoanei, iar in situatia in care actul este gasit, dupa stabilirea identitatii i se va aplica sanctiunea contraventionala.
In cazul in care in urma efectuarii controlului persoanei, actul de identitate nu se gaseste asupra persoanei, aceasta va fi condusa la sediul politiei, pentru a-i se stabili identitatea prin verificari in evidentele politiei.
legitimarea se executa numai in scopul indeplinirii atributiilor de serviciu;
Conducerea persoanelor la sediul politiei este o masura politieneasca cu caracter coercitiv, ce consta in insotirea acestora de la locul interceptarii pana la sediul politiei, in vederea luarii masurilor legale.
Politistii au dreptul sa conduca la sediul politiei, in vederea luarii masurilor legale, urmatoarele categorii de persoane:
a. cele care prin actiunile lor pericliteaza viata persoanelor, ordinea publica sau alte valori sociale;
b. persoanele suspecte de savarsirea unor fapte ilegale;
c. persoanele a caror identitate nu a putut fi stabilita in conditiile legii.
In cazul nerespectarii dispozitiilor date de politist, acesta este indreptatit sa foloseasca forta impotriva persoanelor care se opun acestei masuri. Verificarea situatiei acestor categorii de persoane si luarea masurilor legale, dupa caz, se realizeaza in cel mult 24 de ore.
In situatia conducerii la sediul politiei in scopul identificarii unei persoane suspecte sau pe cele care tulbura ordinea publica sau pericliteaza viata persoanelor, politistul va intocmi un proces-verbal de depistare.
In functie de imprejurari, conditii si dotare, conducerea persoanelor la sediul politiei se poate efectua pe jos sau cu mijloace de transport auto.
Conducerea pe jos se executa, in general, cand distanta pana la sediul politiei este mai mica, situatie in care se impune respectarea urmatoarelor reguli tactice:
persoana care urmeaza sa fie condusa la sediul politiei va fi legitimata si identificata, cu exceptia situatiei in care cel in cauza refuza sa se legitimeze cu actul de identitate sau sa dea relatii privind identitatea sa;
inaintea inceperii deplasarii spre sediul politiei se va efectua obligatoriu controlul persoanei care urmeaza sa fie condusa si, dupa caz, controlul bagajelor;
persoanei i se va atrage atentia asupra modului de comportare pe timpul deplasarii, punandu-i-se in vedere ca, in cazul unei atitudini recalcitrante, se va folosi impotriva sa forta;
cand conducerea se realizeaza de catre doi politisti, acestia vor incadra persoana condusa, pentru a putea preveni un eventual atac sau fuga acesteia;
daca politistul actioneaza singur, el va solicita sprijinul cetatenilor si ii va pune in tema cu ceea ce au de facut. In caz ca acest lucru nu este posibil, va actiona singur, cu maximum de prudenta, deplasandu-se putin in spatele persoanei, stanga sau dreapta (in raport si de existenta, pe traseu, a unor obstacole naturale), putand tine chiar persoana de maneca hainei sau de curea;
cand urmeaza a fi conduse mai multe persoane, acestea vor fi grupate in raport de numarul, inaltimea si gradul lor de periculozitate, interzicandu-li-se acestora sa vorbeasca intre ele pe timpul deplasarii;
persoana va fi supravegheata permanent si cu atentie, atat pe timpul deplasarii, cat si pe timpul opririlor, pentru a observa atitudinea si comportamentul acesteia. De asemenea, vor fi supravegheate si imprejurimile, chiar daca totul pare normal;
in cazul in care echipa este dotata cu caine de serviciu, acesta va merge intotdeauna cu conductorul sau, in urma persoanei conduse;
pe timpul conducerii vor fi evitate locurile intunecoase, aglomerate, cu vegetatie inalta sau cele unde persoana este cunoscuta;
vor fi respectate regulile de circulatie pentru pietoni, deplasarea facandu-se pe trotuare pe partea exterioara a acestora sau pe partea stanga a drumurilor fara trotuare.
Conducerea persoanelor cu mijloace auto este indicata in toate situatiile, atunci cand distanta pana la sediul politiei este mare, cand urmeaza a fi conduse mai multe persoane ori acestea sunt agresive, periculoase. Pentru conducere pot fi folosite mijloacele de transport ale politiei, precum si cele ale unor persoane fizice sau juridice, daca acestea accepta (de regula, autovehicule care circula in directia respectiva).
Pe timpul conducerii persoanelor la sediul politiei cu mijloace auto, vor fi respectate urmatoarele reguli tactice:
persoana care urmeaza sa fie condusa la sediul politiei va fi legitimata si identificata, cu exceptia situatiei in care cel in cauza refuza sa se legitimeze cu actul de identitate sau sa dea relatii privind identitatea sa;
inaintea inceperii deplasarii spre sediul politiei se va efectua obligatoriu controlul persoanei care urmeaza sa fie condusa si, dupa caz, controlul bagajelor;
inainte de imbarcare, va fi verificat (controlat) interiorul autovehiculului, pentru a nu exista bunuri, obiecte sau substante ce ar putea fi folosite de catre persoanele conduse pentru atac sau pentru sinucidere;
pe timpul deplasarii se va tine legatura radio cu sediul politiei;
in cazul conducerii persoanelor cu un alt autovehicul decat cel din dotare, politistul va preciza conducatorului auto itinerarul pe care se va deplasa, viteza si alte reguli pe care acesta trebuie sa le respecte;
conducerea mai multor persoane la sediul politiei se va face numai cu autovehicule din dotarea politiei, special amenajate (tip ARO sau microbuz), acestea fiind imbarcate in compartimentul destinat acestui scop;
cu autovehiculul tip autoturism vor fi conduse cel mult doua persoane, caz in care acestea vor fi imbarcate numai pe bancheta din spate, avandu-se in vedere ca nici una din persoanele conduse sa nu se aseze in spatele conducatorului auto, iar daca este posibil, portierele din spate vor fi blocate;
odata ajunsi la sediul politiei, dupa debarcarea persoanei (persoanelor) din autovehicul se va controla interiorul acestuia, pentru a nu ramane lucruri abandonate de cel condus si care pot constitui mijloace de proba.
Se va evita folosirea mijloacelor de transport in comun ori a celor in care se gasesc bunuri materiale ce pot fi folosite pentru atac asupra politistului, pentru fuga sau sinucidere, cu exceptia situatiei in care fapta a fost savarsita in mijlocul de transport in comun, iar politistul, cu permisiunea calatorilor, abate autovehiculul de la traseu;
Intrarea in incinta locuintelor persoanelor fizice, a unitatilor economice, a institutiilor publice ori particulare, a organizatiilor social-politice, la bordul oricaror mijloace de transport romanesti
Inviolabilitatea domiciliului exprima juridic interdictia de a patrunde sau de a ramane in domiciliul sau resedinta unei persoane. In dreptul constitutional notiunea de domiciliu are o acceptiune larga, cuprinzand practic atat domiciliul in sensul dreptului civil, cat si resedinta unei persoane fizice. El cuprinde nu numai camera in care doarme, camerele unde traieste persoana fizica, ci si dependintele, curtea, gradina, garajul sau orice loc imprejmuit tinand de ele.
Notiunea de domiciliu nu are nici o legatura cu cea de proprietate sau de proprietar, pentru ca o locuinta este domiciliul persoanei fizice chiar daca aceasta nu este proprietar, dar o ocupa in mod legal (camera de hotel, camera de camin studentesc, camera inchiriata).
Prin locuinta se intelege orice loc destinat efectiv uzului domestic al uneia sau mai multor persoane. Nu este suficienta simpla destinatie de locuinta a unei incaperi, ci este necesar sa fie efectiv locuita. Nu sunt asimilate locuintei mijloacele de transport individuale (cu exceptia remorcilor, rulotelor, etc. care servesc drept locuinta) sau in comun, deoarece aici nu se indeplinesc acte caracteristice vietii domestice.
Astfel, cu respectarea dispozitiilor legale, politistii pot intra in locuinta unei persoane fizice sau in incinta unitatilor economice, a institutiilor publice sau particulare, a organizatiilor social-politice, la bordul oricaror mijloace de transport romanesti in urmatoarele situatii:
a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;
In aceasta situatie politistul patrunde in locuinta unei persoane fizice sau in incinta unitatilor, institutiilor, organizatiilor sau mijloacelor de transport pentru:
a pune in executare un mandat de aducere;
a pune in executare un mandat de arestare;
a pune in executare un mandat de executare a unei pedepse;
executarea unei perchezitii domiciliare;
ridicarea de obiecte si inscrisuri, etc.;
b) pentru inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;
In aceasta situatie, intrarea in locuinta persoanei sau in incinta unitatilor, institutiilor, organizatiilor sau mijloacelor de transport se poate face:
- la solicitarea persoanei care ocupa locuinta in calitate de proprietar sau chirias;
- cand solicitarea vine din partea altor persoane, a vecinilor ori la solicitarea conducerii unitatilor, institutiilor, organizatiilor sau al conducatorilor mijloacelor de transport romanesti, in caz de pericol iminent;
- cand este sesizata o situatie de urgenta, pericol de explozii, incendii si nu raspunde nimeni din locuinta.
c) pentru apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice;
Conform Legii nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea politiei romane, art. 31 lit. e, politistul patrunde in locuinta unei persoane fizice sau in incinta unitatilor, institutiilor, organizatiilor ori a mijloacelor de transport in urmatoarele cazuri:
in cazul savarsirii unei infractiuni;
in cazul urmaririi unor infractori;
in cazul unei actiuni teroriste;
Conform Legii nr. 61 / 1991 modificata, pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, politistul patrunde in locuinta unei persoane fizice sau in incinta unitatilor, institutiilor, organizatiilor ori a mijloacelor de transport, in urmatoarele cazuri:
pentru restabilirea ordinii publice;
pentru restabilirea situatiei anterioare, in cazul alungarii din locuinta;
Solicitarea trebuie sa fie obligatoriu scrisa in cazul alungarii din locuinta comuna a sotului sau sotiei, a copiilor, precum si a oricarei persoane aflate in intretinere, deoarece insasi legea permite impacarea partilor, parti care se pot intoarce, solidar, impotriva politistului, acuzandu-l de violare de domiciliu.
d) pentru prevenirea raspandirii unei epidemii.
Reguli tactice ce trebuie respectate la intrarea in incinta locuintelor persoanelor fizice, a unitatilor economice, a institutiilor publice ori particulare, a organizatiilor social-politice, la bordul oricaror mijloace de transport romanesti
Inainte de intrarea in locuinta sau in incinta unitatilor, institutiilor, organizatiilor sau mijloacelor de transport politistul trebuie sa se documenteze pentru a cunoaste:
gradul de periculozitate al persoanei in cauza;
care este starea ei de spirit;
care sunt caracteristicile locuintei;
ce persoane pot fi prezente in locuinta;
orice alte date necesare pentru a preintampina un eventual atac, opunere sau fuga.
In cazul unor infractori periculosi sau cand sunt mai multi infractori care se gasesc in locuinta sau in incinta unitatilor, institutiilor, organizatiilor sau mijloacelor de transport actiunea se va desfasura cu forte marite.
Politistul va inmana persoanei un exemplar al mandatului si o conduce la judecatorul care a emis mandatul. Daca persoana ridica obiectii in contra executarii mandatului, dar numai in ceea ce priveste identitatea, politistul o va conduce in fata instantei locului unde a fost gasita.
Cand persoana are sub ocrotire un minor, o persoana pusa sub interdictie ori o persoana care datorita varstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, politistul instiinteaza autoritatea competenta in vederea luarii masurilor de ocrotire.
Controlul persoanelor este o masura politieneasca cu caracter preventiv ce consta in verificarea prin pipaire si observare a corpului, a imbracamintei si a incaltamintei unei persoane, fara a scapa din vedere controlul oricarui alt articol de imbracaminte sau accesoriu ce apartine persoanei in cauza.
Controlul persoanelor are ca scop:
a. descoperirea de obiecte si materiale care ar putea fi folosite la comiterea infractiunilor sau a contraventiilor ori care provin din savarsirea unor astfel de fapte;
b. gasirea de arme si alte obiecte ori substante care sunt detinute ilegal si sunt supuse confiscarii.
c. descoperirea de obiecte cu ajutorul carora ar putea fi atacat politistul sau alte persoane (cutit, pumnal, box sau alte obiecte confectionate special pentru taiere, impungere sau lovire);
d. gasirea actelor de identitate sau a altor documente pe care persoanele refuza sa le prezinte la cererea indreptatita a politistului;
Categorii de persoane impotriva carora se ia aceasta masura:
a. - persoanele cu privire la care exista indicii temeinice ca au savarsit infractiuni sau ca ar pregati posibile actiuni teroriste;
b. - persoanele care au incalcat dispozitiile legale, se manifesta agresiv si urmeaza sa fie conduse la sediul politiei;
c. - persoanele care incalca ordinea publica si sunt cunoscute cu antecedente penale pentru fapte grave (omor, talharie, viol etc.);
d. - persoanele care au savarsit contraventii, atunci cand, potrivit legii, se impune ridicarea bunurilor supuse confiscarii;
e. - persoanele care refuza sa prezinte pentru control actele de identitate, in vederea identificarii lor;
f. - persoanele care sunt suspecte.
persoana sau persoanele se intercepteaza si se legitimeaza dupa regulile specifice acestor masuri politienesti;
controlul se executa de catre persoane de acelasi sex cu persoana controlata;
Persoanele de sex feminin pot fi controlate de catre politisti-barbati, cerandu-le sa prezinte continutul posetei (gentii), sa se descheie la sacou, pardesiu, palton etc., sa scoata din buzunare obiectele pe care le detin asupra lor, fara insa ca politistul sa puna mana pe persoana in cauza. Daca este necesara palparea imbracamintei si a corpului persoanei, se va apela la sprijinul unei femei, care va fi instruita in mod corespunzator, iar politistul se va afla in apropiere, pentru a observa modul in care se face verificarea si pentru a putea interveni la nevoie.
controlul se executa, de regula, in locul in care persoana a fost depistata;
Daca este necesar, persoana poate fi condusa intr-un loc ferit de accesul publicului (intr-un spatiu inchis - ziua sau intr-un loc bine iluminat - noaptea). Cand controlul nu se efectueaza la locul depistarii persoanei, pe timpul conducerii la locul efectuarii activitatii, persoana va fi supravegheata cu multa atentie, pentru a nu avea posibilitatea sa atace, sa fuga sau sa abandoneze diferite obiecte.
Se va evita, pe cat posibil, efectuarea controlului in locuri publice, aglomerate, in mijloace de transport in comun, in incaperi in care are acces publicul, unde atitudinea cetatenilor fata de masura luata, in cele mai multe cazuri, nu este favorabila, ba uneori chiar ostila.
cu ocazia controlului, politistul este obligat sa-i comunice persoanei respective motivul luarii acestei masuri, atentionand-o asupra obligatiei de a se supune;
cel controlat va fi supravegheat in permanenta, chiar daca in aparenta este calm si supus;
cand controlul se executa de catre doi politisti, seful echipei efectueaza controlul propriu-zis, iar partenerul asigura protectia primului, prin supravegherea persoanei si a imprejurimilor. Politistul care executa supravegherea persoanei si a imprejurimilor nu se va interpune intre persoana controlata si politistul care ia masura.
persoanei controlate i se va solicita sa se aseze intr-o pozitie cat mai incomoda (in pozitia inclinat-sprijinit, rezemat cu mainile de un perete, pom, stalp, gard ori autovehicul si cu picioarele cat mai departate), pentru a nu i se da posibilitatea sa atace sau sa fuga si sa poata fi usor dezechilibrata si imobilizata.
In functie de conditiile concrete existente la locul unde se efectueaza controlul persoanelor, acesta se poate face si din pozitia in genunchi, cu mainile in sus, pe cap sau la ceafa, din pozitia culcat la sol, cu fata in jos si cu mainile la ceafa sau la spate.
politistul care executa controlul trebuie sa-si aleaga o pozitie care sa-i permita o cat mai buna observare, stabilitate si mobilitate in folosirea mijloacelor din dotare, daca este cazul;
controlul persoanelor se efectueaza, de regula, din spatele persoanei, cu mana corespondenta partii controlate, iar cu cealalta mana persoana va fi tinuta din spate, de gulerul camasii sau de cureaua de la pantaloni. In situatia executarii unor masuri de ordine, in cazul unor adunari publice sau manifestatii sportive, controlul se poate realiza, prin vizualizare si eventual palpare, si din fata persoanei.
controlul persoanelor se executa metodic, fiind necesara respectarea unei anumite ordini. Se controleaza, pe rand:
- capul (se scoate palaria, caciula, sapca etc.), se cauta in par (daca este cazul);
- bratul drept, de la umar la incheietura mainii;
- partea de la gat pana la mijloc (fata si spate);
- partea dreapta a corpului de la subtioara in jos;
- zona bazinului (fata, spate);
- piciorul drept, de la sold la calcai;
- manseta si incaltamintea (daca este cazul).
Apoi se palpeaza, in aceeasi ordine, partea stanga a corpului si a imbracamintei. Daca este cazul, pentru a se usura activitatea de control se cere persoanei sa dezbrace paltonul, haina sau sa se descalte.
cand se controleaza partea inferioara a corpului persoanei, politistul va avea grija sa nu se aplece mult in fata, pentru a nu fi lovit cu genunchiul de cel controlat.
obiectele gasite asupra persoanei vor fi aratate partenerului, martorilor si altor persoane interesate (persoanei vatamate).
in cazul descoperirii unor arme detinute ilegal, persoana va fi imediat incatusata si se va continua controlul, in scopul descoperirii altor eventuale obiecte confectionate pentru lovire, taiere sau impungere;
Politistul verifica daca arma descoperita are munitie in incarcator, este incarcata sau este armata, o asigura si o preda partenerului, pentru a fi pastrata in conditii de siguranta deplina. Toate aceste activitati se desfasoara in prezenta persoanei la care a fost gasita si a martorilor, cand este cazul.
in cazul controlului unui grup de persoane de catre doi politisti, acestea vor fi asezate in linie, intr-o pozitie cat mai incomoda, cu distanta de circa 2-3 pasi unele fata de celelalte; partenerul va supraveghea una dintre extremitatile grupului, iar seful echipei va incepe controlul din cealalta parte. Pe masura ce este controlata o persoana din grup, aceasta este trimisa in cealalta extremitate, astfel procedandu-se pana la terminarea operatiunii.
Obiectele descoperite asupra persoanei controlate, care ar putea fi folosite pentru atac impotriva politistului, vor fi retinute, iar posesorul va fi chestionat asupra lor.
Dupa gasirea unor asemenea obiecte se va incheia un proces-verbal, in prezenta unui martor asistent, daca exista, in caz contrar se va motiva absenta acestuia.
Controlul persoanelor, ca masura politieneasca, nu implica necesitatea autorizarii de catre un magistrat. Se executa in teren, de catre politist, ori de cate ori acesta apreciaza ca situatia o impune, avandu-se in vedere respectarea drepturilor si a libertatilor cetatenesti. In acelasi timp, orice ezitare sau superficialitate in executarea acestei masuri poate avea un efect negativ asupra raportului de forte politist-suspect, putand genera consecinte grave, cum ar fi ultragierea politistului.
Controlul bagajelor este o masura politieneasca cu caracter preventiv ce consta in verificarea amanuntita a interiorului si a continutului bagajelor unei persoane.
Controlul bagajelor se executa asupra urmatoarelor categorii de persoane:
- persoane surprinse in flagrant la savarsirea unor infractiuni si care au asupra lor bunurile dobandite in urma savarsirii faptei;
- persoane care sunt suspecte, din cauza imprejurarilor si a locurilor unde au fost gasite, precum si a volumului obiectelor transportate;
- persoane care transporta bunuri a caror detinere si circulatie sunt interzise de lege (ca de exemplu: substante toxice, stupefiante, precum si alte bunuri materiale al caror regim este supus autorizarii).
persoana va fi interceptata, legitimata si i se va comunica masura ce urmeaza a fi luata, solicitandu-i-se sa il insoteasca pe politist la sediul politiei sau intr-un loc unde poate fi efectuat controlul bagajelor;
controlul bagajelor se executa de cel putin doi politisti, in prezenta a cel putin un martor asistent, care va fi identificat si pus in tema cu activitatea ce urmeaza a se efectua;
controlul bagajelor se executa, de regula, in incaperi, spatii ferite de imixtiunea altor persoane sau la sediul politiei, caz in care, pe timpul deplasarii, persoana respectiva va fi supravegheata cu multa atentie, pentru a nu arunca obiectele sau bunurile ce fac obiectul controlului;
partenerul va avea sarcina de a asigura protectia, fiind pozitionat in apropierea persoanei controlate, astfel incat sa blocheze iesirea din incapere, iar persoana in cauza sa fie tinuta departe de obiectele cu care ar putea ataca, precum si de geamurile ce ar putea fi escaladate.
in prezenta martorului asistent, inainte de inceperea controlului bagajului, i se va cere persoanei in cauza sa declare in scris ce obiecte se afla in interiorul acestuia, indicand unele elemente caracteristice ale acestora, cum ar fi: marca, culoare, marime, uzura etc.;
deschiderea bagajului se poate face de catre unul din politisti sau de catre martorul asistent, fara a fi degradat sistemul de inchidere;
dupa deschiderea bagajului va fi examinat fiecare obiect, confruntandu-se cele declarate de persoana cu bunurile gasite la control;
dupa examinarea obiectelor va fi studiat ambalajul, pentru ca politistul sa se convinga ca nu contine si alte obiecte si pentru a descoperi eventualele ascunzatori;
Dupa controlul bagajelor, se va incheia un proces-verbal in care vor fi descrise activitatile desfasurate, obiectele examinate si eventualele obiectii ale participantilor, la care va fi anexata declaratia celui controlat si rapoartele politistilor.
Procesul verbal se intocmeste in doua exemplare si va fi semnat de politisti, martori si persoana controlata, un exemplar fiind inmanat acesteia.
Daca asupra persoanei controlate se gasesc bunuri care provin din savarsirea unor infractiuni sau a unor contraventii ori a caror detinere este interzisa, se va face mentiune in procesul-verbal despre ridicarea acestor obiecte in vederea cercetarii sau a confiscarii, precum si cu privire la locul de pastrare, in caz contrar se va mentiona ca toate obiectele au fost restituite detinatorului.
Pentru efectuarea controlului bagajelor nu este necesara autorizarea magistratului, politistul, in exercitarea atributiilor de serviciu, putand recurge la aceasta masura doar in cazurile si in situatiile strict prevazute de lege si de dispozitiile interne, cu respectarea legalitatii, a drepturilor persoanelor, precum si a regulilor de fond si forma a documentelor ce se incheie.
Controlul vehiculelor este activitatea care are drept scop verificarea minutioasa a acestora (inclusiv a portbagajului), a documentelor conducatorului auto si, dupa caz, a calatorilor si pasagerilor, a bagajelor pe care le au asupra lor, precum si legalitatii transporturilor de bunuri sau persoane.
In conformitate cu prevederile art.31 lit.f din Legea nr.218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, politistii sunt abilitati sa efectueze , cu respectarea dispozitiilor legale, controlul vehiculelor aflate in circulatie, atunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unor infractiuni sau posibile actiuni teroriste.
1.oprirea sa fie aiba o motivatie corecta si justificata;
Executarea semnalului pentru oprire se va face numai atunci cand se constata incalcarea unei reguli de circulatie sau in situatia in care din datele si informatiile detinute, exista indicii despre savarsirea unei contraventii ori a unei infractiuni de catre persoana care conduce vehiculul sau de catre unul dintre ocupantii acestuia, ori pentru identificarea autorilor de infractiuni si a obiectelor date in urmarire.
Se interzice controlul de rutina asupra traficului rutier.
2.oprirea autovehiculelor pentru control se face, de regula, in afara partii carosabile, iar acolo unde nu exista conditii, cat mai aproape de marginea din dreapta drumului, pe acostament sau langa bordura, ori in spatiile de parcare, alveole etc., iar noaptea cu precadere in locurile luminate;
3.semnalele politistului vor fi executate din timp, fara a crea un pericol pentru el sau conducatorul caruia i se adreseaza semnalul, ori pentru alti participanti la trafic;
Semnalul de oprire a unui autovehicul trebuie sa se execute regulamentar, ziua cu bratul, iar noaptea cu bastonul reflectorizant ori sursa luminoasa.
In cazul nerespectarii, de catre conducatorul auto, a semnalului de oprire ce I-a fost adresat, politistul va comunica prin statie datele de identificare al autovehiculului patrulei auto sau celui mai apropiat post de control pe directia de deplasare. Daca acest lucru nu este posibil va nota numarul de inmatriculare al autovehiculului si va intocmi un raport in care va mentiona abaterea savarsita, in baza caruia se vor lua ulterior masurile legale.
Oprirea unui vehicul de catre politistul aflat intr-un autovehicul de patrulare aflat in mers, se va efectua astfel:
- in cazul cand vehiculul ce urmeaza a fi oprit circula in aceeasi directie, echipajul trebuie sa puna in functiune semnalele luminoase de culoare rosie si albastra si pe cele sonore, dupa care, de regula, va circula in spatele autovehiculului vizat pana cand conducatorul acestuia se conformeaza semnalelor si opreste.
Oprirea se poate face si prin punerea in functiune a dispozitivului cu mesaje variabile, care va fi setat pe pozitia ''Stop, Politia'', sau cu bratul.
Daca conducatorul auto vizat nu da curs semnalelor efectuate, echipajul de politie va utiliza dispozitivul de amplificare a vocii, somandu-l sa opreasca si executand dupa caz si semnalul regulamentar cu bratul, pe timp de zi, ori cu bastonul reflectorizant, pe timp de noapte.
- in cazul cand autovehiculul ce urmeaza a fi oprit circula din sens opus, semnalul de oprire se va executa din vehiculul Politiei, pe fereastra din stanga, prin balansarea in plan vertical a bratului ori a bastonului reflectorizant.
- in cazul in care conducatorul vehiculului nu opreste, patrula auto va proceda la inceperea urmaririi acestuia, concomitent cu anuntarea dispeceratului despre situatia creata, a datelor de identificare ale vehiculului si a motivelor care au determinat luarea masurii, solicitand ajutorul efectivelor aflate in zona.
De regula trecerea la executarea urmaririi se justifica pentru:
- retinerea persoanelor sau autovehiculelor date in urmarire;
- identificarea persoanelor care au produs accidente grave de circulatie, de pe urma carora a rezultat moartea sau vatamarea corporala grava a unor persoane si care au parasit locul accidentului;
- identificarea persoanelor despre care exista date certe ca au comis infractiuni sau posibile acte teroriste;
Folosirea armamentului din dotare se va face numai in cazurile si cu respectarea prvederilor legale.
Reguli tactice privind executarea controlului
Dupa oprirea autovehiculului, unul dintre politisti va desfasura procedura de constatare, in timp ce partenerul sau il va supraveghea pe conducatorul autovehiculului oprit si pe restul ocupantilor, fiind pregatit sa intervina la nevoie in sprijinul colegului.
Alte obligatii ce revin politistului care efectueaza controlul, sunt:
- sa se deplaseze pana in dreptul usii conducatorului autovehiculului, pastrand o distanta suficienta pentru a nu fi lovit cu portiera in cazul deschiderii bruste a acesteia, unde se va adresa cu formula: ''Buna(dimineata, ziua, seara) sunt (gradul profesional, numele si unitatea de politie din care face parte)'', dupa care va solicita pe un ton politicos dar ferm, sa i se inmaneze documentele pentru control;
- sa comunice conducatorului auto motivul opririi, abaterea comisa si sanctiunea prevazuta de lege, dupa care se va proceda la intocmirea documentelor de constatare, solicitand conducatorului auto sa ramana in autovehicul;
- sa verifice, cu atentie, actele de identitate, actele autovehiculului si, dupa caz, documentele de insotire a marfurilor sau a materialelor transportate;
- dupa caz, se va solicita conducatorului auto sa deschida si portbagajul vehiculului, unde pot fi ascunse persoane care se sustrag urmaririi si obiecte provenite din savarsirea de infractiuni;
- dupa efectuarea controlului, politistul este obligat sa asigure reintrarea autovehiculului in fluxul de circulatie.
In conformitate cu prevederile art.31. lit. h) din Legea nr.218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, politistii au dreptul si obligatia de a purta asupra lor armamentul si munitia necesara, indiferent daca sunt in uniforma sau echipati civil atunci cand se afla in exercitarea atributiilor de serviciu.
Politistii pot detine, purta si folosi armele si munitiile cu care au fost dotati de catre unitatile din care fac parte.
Armele de foc constituie mijlocul extrem folosit pentru imobilizarea persoanelor si se utilizeaza numai in conditiile legii daca celelalte metode nu au avut efectul scontat. Nu se scoate armamentul din toc decat pentru a fi folosit in mod legal.
Pe timpul executarii misiunilor, agentii de politie in uniforma poarta, in mod obligatoriu, centura pe care vor fixa tocul cu pistolul din dotare si cele doua incarcatoare. In situatiile in care se actioneaza in tinuta civila, pistolul se va purta in toc pe cureaua de la pantaloni sau in hamul special confectionat, asigurandu-se mascarea acestuia.
Se interzice portul armamentului si munitiei aferente, in buzunare, mape, serviete sau in alte locuri care nu-i asigura deplina securitate si poate favoriza pierderea ori sustragerea lor.
Agentii de politie care poarta armamentul si munitia permanent asupra lor, pe timpul cat se afla la domiciliu sunt obligati sa le asigure astfel incat sa inlature orice posibilitate de pierdere sau de folosire a acestora de catre membrii familiei sau de catre alte persoane, pastrandu-le in casete metalice ( munitia separat de pistol ) prevazute cu sisteme sigure de inchidere. Este interzis cu desavarsire a scoate pistolul din toc si a-l manui in prezenta altor persoane, cu exceptia cazurilor de folosire legala a acestuia.
Prin uz de arma se intelege executarea tragerii cu arma de foc asupra persoanelor si bunurilor.
Se poate face uz de arma atunci cand se indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:
- daca este absolut necesar;
- daca folosirea mijloacelor de impiedicare sau constrangere nu este posibila ori nu a dat rezultate.
Agentii de politie pot face uz de arma, pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, in urmatoarele cazuri:
a) impotriva celor care ataca politistii aflati in serviciul de garda, paza, escorta, protectie, mentinerea si restabilirea ordinii de drept, precum si impotriva celor care, prin actul savarsit, prin surprindere, pun in pericol obiectivul pazit;
Prevederile acestui caz sunt aplicabile in situatia in care se exercita un atac impotriva urmatoarelor categorii de persoane:
- politisti aflati in executarea serviciului de garda, paza, escorta, protectie;
- politisti, jandarmi si alte categorii de persoane cu atributii de mentinere a ordinii de drept si restabilire a acesteia in cazul in care a fost incalcata.
Se poate face uz de arma in acest caz daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- exista un atac material, direct, imediat si injust, savarsit prin surprindere impotriva categoriilor de persoane mentionate ;
- prin actul savarsit prin surprindere sa fie pusa in pericol viata, integritatea corporala sau sanatatea celor care executa serviciul de garda, paza, escorta, protectie, mentinere si restabilire a ordinii de drept;
- daca atacul este indreptat asupra unui obiectiv pazit, prin actiunea savarsita prin surprindere sa fie pusa in pericol securitatea acestuia;
- uzul de arma se va executa numai daca datorita imprejurarilor concrete ale savarsirii faptei, opunerea sau actiunea ilicita a persoanei nu poate fi inlaturata prin alte mijloace;
b) impotriva acelora care, ataca persoanele investite cu exercitiul autoritatii publice sau carora, potrivit legii, li se asigura protectie de catre politie;
Se poate face uz de arma in acest caz daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- persoana impotriva careia se exercita atacul, sa faca parte din categoria persoanelor investite cu exercitiul autoritatii publice sau sa i se asigure protectie de catre politie;
- exista un atac material, direct, imediat si injust, prin care este pusa in pericol viata sau integritatea corporala a celor care fac parte din categoria persoanelor investite cu exercitiul autoritatii publice sau din categoria celor carora li se asigura protectie de catre politie;
- uzul de arma se va executa numai daca datorita imprejurarilor concrete ale savarsirii faptei, atacul persoanei nu poate fi inlaturat prin alte mijloace;
c) impotriva persoanelor care incearca sa patrunda ori sa iasa in mod ilegal in sau din sediile de politie ori din perimetrele sau zonele pazite - vizibil delimitate - stabilite prin consemn;
Se poate face uz de arma in acest caz daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- exista un perimetru strict si vizibil delimitat, stabilit prin consemn;
- sa existe o incercare de patrundere sau de iesire ilegala in sau din sediul politiei, perimetru ori zona pazita;
- prin consemn scris s-a dat in raspundere paza unitati, subunitatii, perimetrului sau zonei;
- prin folosirea armamentului sa nu fie pusa in pericol viata altor persoane.
d) pentru imobilizarea infractorilor care, dupa savarsirea unor infractiuni, incearca sa fuga;
Se poate face uz de arma in acest caz daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- infractorul a fost surprins in flagrant in timpul savarsirii unei infractiuni grave;
- dupa efectuarea somatiei acesta incearca sa fuga, nesupunandu-se cererii politistului de a ramane la locul faptei;
- datorita imprejurarilor comiterii faptei nu poate fi folosit in mod eficient un alt mijloc pentru imobilizarea infractorului;
- prin folosirea armamentului sa nu fie pusa in pericol viata altor persoane.
Gravitatea faptei va fi estimata in raport de prejudiciul produs, actiunile violente ale infractorului, frecventa acestor categorii de fapte, numarul de participanti, obiectele pe care le au asupra lor, etc.
e) impotriva oricarui mijloc de transport folosit de agresorii prevazuti la lit. b) si c), precum si impotriva conducatorilor acestora care refuza sa opreasca la semnalele regulamentare ale organelor de abilitate, existand indicii temeinice ca au savarsit o infractiune ori ca este iminenta savarsirea unei infractiuni;
Se poate face uz de arma in acest caz daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- exista certitudinea ca ocupantii acestor mijloace de transport savarsesc sau au savarsit o infractiune grava, transporta bunuri dobandite in urma comiterii unor infractiuni si nu se opresc la semnalul regulamentar al politistului;
- politistul sa fie obligatoriu imbracat in uniforma;
- datorita imprejurarilor comiterii faptei nu poate fi folosit in mod eficient un alt mijloc pentru imobilizarea mijlocului de transport;
- prin folosirea armamentului sa nu fie pusa in pericol viata altor persoane.
Focul asupra autovehiculelor se va executa numai asupra pneurilor.
Nu se folosesc arme de foc impotriva autovehiculelor care nu opresc la semnalul regulamentar al politistului imbracat in uniforma, decat daca prin modul de conducere, se pune in pericol in mod evident, viata sau integritatea corporala a politistului sau a altei persoane.
f) pentru imobilizarea sau retinerea persoanelor cu privire la care sunt probe ori indicii temeinice ca au savarsit o infractiune si care riposteaza ori incearca sa riposteze cu arma ori cu alte obiecte sau substante care pot pune in pericol viata ori integritatea corporala a persoanei;
Se poate face uz de arma in acest caz daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- sa se fi savarsit o infractiune iar persoana in cauza sa opuna rezistenta sau sa riposteze cu arma sau cu alte obiecte care pot pune in pericol viata sau integritatea corporala a politistului sau a altor persoane;
- sa existe un atac material, direct si imediat asupra politistului aflat in exercitarea masurilor legale sau impotriva altor persoane;
- rezistenta sau riposta persoanei in cauza sa nu poata fi infranta in alt mod;
- prin folosirea armamentului sa nu fie pusa in pericol viata altor persoane
g) pentru a impiedica fuga de sub escorta sau evadarea celor aflati in stare legala de;
Se poate face uz de arma in acest caz daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- sa fie inceputa o actiune de evadare din locurile legale de detinere sau de sub escorta;
- prinderea sau imobilizarea evadatilor sau escortatilor sa nu poata fi realizata prin alte mijloace;
- prin folosirea armamentului sa nu fie pusa in pericol viata altor persoane.
h) impotriva grupurilor de persoane sau persoanelor izolate care incearca sa patrunda fara drept in sediile sau perimetrele autoritatilor si institutiilor publice;
Se poate face uz de arma in acest caz daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- sa existe o incercare de patrundere fara drept in sediile sau in perimetrele autoritatilor sau ale institutiilor publice;
- atacul sau patrunderea, dupa modul in care a fost conceputa si se executa sa nu poata fi inlaturata prin alte mijloace sau metode;
- prin folosirea armamentului sa nu fie pusa in pericol viata altor persoane;
i) impotriva celor care impiedica militarii (politistii) sa execute misiuni de lupta;
Se poate face uz de arma in acest caz daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- exista un atac material, direct, imediat si injust, savarsit impotriva politistilor care sa-i impiedice pe acestia sa-si execute misiunile specifice;
- atacul sa nu poata fi inlaturat prin alte mijloace sau metode;
- prin folosirea armamentului sa nu fie pusa in pericol viata altor persoane.
j) in executarea interventiei antiteroriste asupra obiectivelor atacate sau capturate de teroristi, in scopul retinerii sau anihilarii acestora, eliberarii ostaticilor si restabilirea ordini publice.
Se poate face uz de arma in acest caz daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- sa existe un atac terorist asupra unui obiectiv, acesta sa fie capturat sau sunt luati ostatici;
- atacul sau detinerea ostaticilor, datorita modului in care a fost conceput si executat, sa nu poata fi infrant prin alte mijloace;
- in timpul folosirii armamentului sa nu fie pusa in pericol viata sau sanatatea ostaticilor sau a altor persoane.
In cazurile prevazute la lit. c), d), g), h) si i) se va face uz de arma numai dupa ce s-a facut somatia legala.
In cazurile prevazute la lit. h) si i) se va face uz de arma numai dupa ce s-a repetat de trei ori, la intervale suficiente de timp pentru dispersarea participantilor, somatia: "Parasiti zona . .,se vor folosi arme de foc!" dupa care se va executa un foc in plan vertical. Se va deschide foc asupra atacatorilor numai la ordinul celui care conduce actiunea, pe cat posibil la picioare pentru a evita cauzarea mortii acestora si a se realiza imobilizarea.
In cazurile prevazute la lit. a) b), f), si i) cand politistul se afla in legitima aparare, poate face uz de arma si fara somatie, daca nu exista timpul necesar pentru aceasta.
Se recomanda politistilor sa faca uz de arma, fara rezerve, in cazurile prevazute la lit. a), b), c) si j), iar in celelalte cazuri uzul de arma sa se faca cu titlu de exceptie, daca sunt indeplinite conditiile legale.
Reguli de tactica politieneasca ce trebuie respectate de politisti in cazul folosirii armamentului din dotare
inainte de a trece la actiune, se va face o rapida analiza a situatiei existente la fata locului;
Prin aceasta se vor stabili date concrete privind faptele savarsite, autorii acestora, daca sunt sau nu inarmati, gradul de agresivitate, precum si comportamentul pe care il au in momentul surprinderii.
armamentul din dotare se foloseste dupa efectuarea somatiilor legale;
Somatia se face prin cuvintele: "POLITIA - STAI!". In caz de nesupunere se someaza din nou prin cuvintele "STAI CA TRAG!". Daca cel in cauza nu se supune nici de aceasta data, se someaza prin tragerea unui foc de avertisment in plan vertical. Daca cei (cel) in cauza nu se supun nici acestei somatii legale, se face uz de arma in directia acestora, tragand, pe cat posibil, la picioare, astfel incat sa se realizeze imobilizarea si sa se evite uciderea persoanelor.
Ca exceptie, se poate face uz de arma si fara somatie, in cazul atacului exercitat prin surprindere asupra politistului sau asupra altor persoane, precum si pentru retinerea infractorilor care riposteaza cu arme albe sau de foc, daca lipseste timpul necesar pentru somatie.
impotriva persoanelor care riposteaza cu arme, politistul va face uz de arma din pozitia adapostit si va lua orice alta masura pentru a se proteja;
se va evita, pe cat posibil, folosirea armamentului din dotare impotriva minorilor, femeilor si batranilor.
se interzice folosirea armamentului in urmatoarele cazuri:
impotriva copiilor, femeilor cu semne vizibile de sarcina, persoanelor cu semne vadite de invaliditate, cu exceptia cazurilor in care acestia infaptuiesc un atac armat sau in grup, care pune in pericol viata sau integritatea corporala a uneia ori mai multor persoane;
in situatiile in care s-ar primejdui viata altor persoane ori s-ar viola teritoriul, spatiul aerian sau apele nationale ale unui stat vecin;
se va limita pe cat posibil folosirea armelor de foc in zonele aglomerate unde pot fi periclitate viata sau integritatea corporala a altor persoane, exceptandu-se focul de avertisment in plan vertical;
in momentul imobilizarii unei persoane si al aplicarii catuselor, armamentul va fi introdus in toc sau in hamul de sustinere, dupa caz.
folosirea armamentului impotriva autovehiculelor se va executa numai daca exista certitudinea ca ocupantii acestora savarsesc sau au savarsit o infractiune grava, transporta bunuri dobandite in urma comiterii unor fapte ilicite si nu opresc la semnalul regulamentar al politistului in uniforma. Focul asupra autovehiculelor se va executa numai asupra pneurilor.
fiecare situatie in care s-a facut uz de arma se raporteaza de urgenta ierarhic. De indata ce va fi posibil, raportul va fi intocmit in scris. Daca in urma uzului de arma s-a produs moartea sau vatamarea unei persoane, fapta se comunica, de indata procurorului competent, potrivit legii;
in cazul folosirii armelor de foc pentru somatie, ori daca nu au rezultat victime sau pagube materiale, in mod obligatoriu, evenimentul va fi raportat ierarhic si se vor efectua cercetari administrative in legatura cu conditiile si legalitatea uzului de arma.
daca in urma uzului de arma au rezultat victime sau prejudicii materiale se vor lua urmatoarele masuri:
acordarea primului ajutor victimelor si transportarea acestora la o unitate sanitara;
raportarea imediata, prin orice mijloc, a cazului si a urmarilor acestuia;
asigurarea pazei locului faptei, marcarea si conservarea urmelor;
protejarea politistului, pentru a preveni manifestarile de dezordine si a asigura apararea vietii acestuia;
raportarea ierarhica a evenimentului si informarea parchetului competent teritorial, pentru efectuarea cercetarii la fata locului.
in situatii speciale de pericol iminent pentru viata si integritatea sa ori a altor persoane, sau care afecteaza siguranta nationala, ca urmare a actiunilor violente ale unor persoane ce folosesc sau intentioneaza in mod vadit sa foloseasca arme albe sau de foc, politistul poate face uz de arma folosind orice alta arma care nu-i apartine dar se afla in acel moment la indemana, in aceleasi conditii in care face uz de arma de serviciu.
In conformitate cu Legea 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, politistii pot sa foloseasca orice mijloace de transport si comunicatii, indiferent de proprietar sau detinator, persoana fizica sau persoana juridica, cu exceptia celor apartinand corpului diplomatic, pentru luarea unor masuri legale ce nu sufera amanare si nu pot fi aduse la indeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, si vor fi suportate din fondurile unitatilor de politie sau, dupa caz, de catre persoanele care au determinat interventia, nu mai tarziu de 15 zile;
Politistii pot folosi asemenea mijloace de transport pentru:
a. prinderea persoanelor urmarite sau pentru deplasarea de urgenta in anumite locuri unde au informatii ca se afla o persoana data in urmarire;
b. conducerea la sediul politiei a persoanelor turbulente care au provocat acte de dezordine si care incearca sa dispara din acele locuri;
c. prinderea persoanelor care incearca sa dispara de la locul savarsirii unei infractiuni;
d. salvarea vietii, apararea integritatii corporale sau a sanatatii persoanelor, victime ale unor infractiuni, calamitati sau accidente;
e. deplasarea in locurile unde s-au produs accidente de circulatie;
f. deplasarea in locurile unde s-au produs calamitati ori alte evenimente deosebite, ce impun prezenta organelor de politie;
In aceste conditii, conducatorul autovehiculului solicitat este obligat sa-l transporte pe politist acolo unde acesta ii cere. In cazul refuzului conducatorului autovehiculului de a-l transporta pe politist sau de a se supune dispozitiilor acestuia, in functie de situatie, fapta constituie contraventie, cel in cauza urmand a fi sanctionat pentru aceasta.
se prezinta conducatorului mijlocului de transport, ii prezinta legitimatia de serviciu si ii explica ca are de executat o misiune urgenta, ce nu sufera amanare, indicandu-i ruta;
in situatia folosirii autovehiculului apartinand unei persoane juridice, se vor mentiona in foaia de parcurs sau in ordinul de serviciu: ora si locul opririi, traseul parcurs, numarul de kilometri parcursi, ora terminarii misiunii, numele si prenumele politistului (in clar), organul de politie din care face parte, numarul legitimatiei de serviciu si semnatura;
in situatia folosirii autovehiculului apartinand unei persoane fizice, la solicitarea acesteia, ii se va elibera o dovada din care sa rezulte: gradul, numele si prenumele politistului, unitatea de politie din care face parte, numarul de kilometri parcursi si durata misiunii (in ore);
la inapoierea din misiune, va intocmi un raport care va cuprinde: situatia care a determinat interventia, actiunea sa, mijlocul de transport folosit si proprietarul, ruta si numarul de kilometri parcursi, timpul cat a durat;
la cererea proprietarilor autovehiculelor folosite de catre politisti, cheltuielile ocazionate de asemenea situatii vor fi achitate ulterior, fiind suportate , dupa caz, din fondurile organelor de politie sau de catre persoanele ce au determinat interventia, nu mai tarziu de 15 zile;
politistii nu pot folosi urmatoarele categorii de mijloace de transport:
autovehiculele care apartin corpului diplomatic;
autovehiculele salvarii ori pompierilor, chiar daca acestea nu se afla in misiune;
autovehiculele angajate in accidente de circulatie, in competitii sportive si cele aflate in coloana (inclusiv cele din coloanele oficiale);
autovehiculele cu care se deplaseaza oficialitati (presedintele tarii, prim-ministrul, parlamentarii, ministrii, prefectii, etc.).
Mijloacele de comunicatie apartinand persoanelor fizice ori unitatilor economico-sociale pot fi folosite de catre politisti numai pentru primirea ori transmiterea de ordine sau de informatii referitoare la evenimente deosebite, urmarirea unor evadati ori infractori periculosi, impiedicarea savarsirii unor infractiuni etc.
Inainte de a folosi mijlocul de comunicatie, politistul este obligat sa prezinte legitimatia de serviciu, daca nu este cunoscut, sa precizeze unitatea de politie din care face parte, precum si faptul ca are de transmis o comunicare urgenta, in interes de serviciu.
Folosirea in orice mod a mijloacelor de transport si comunicatie in alte interese decat cele de serviciu, constituie un abuz, o ilegalitate, care angajeaza raspunderea juridica a celui care savarseste o asemenea fapta (disciplinara, materiala sau penala).
Urmarirea este o masura politieneasca cu caracter coercitiv ce se realizeaza in scopul prinderii persoanelor care, in urma savarsirii unei fapte ilicite, incearca sa fuga si nu se supun somatiei politistului de a ramane la locul faptei.
In functiile de conditiile concrete din teren, precum si de mijlocul de deplasare al persoanei suspecte, urmarirea se poate realiza pe jos sau cu autovehiculul.
Politistul se va deplasa de regula in fuga, somand persoana suspecta cu formula "STAI! POLITIA!", somatie ce poate fi repetata in timpul urmaririi. Somatia are si scopul avertizarii eventualelor persoane din zona actiunii in scopul crearii spatiului necesar pentru deplasare.
actiunea se va executa de regula de catre doi politisti care vor evita sa se disperseze (in cazul in care sunt mai multi suspecti se va pastra un raport de forte favorabil);
politistul va fi atent la configuratia si detaliile terenului, elemente ce pot influenta actiunea de urmarire, in sensul ca aceasta poate fi favorizata sau ingreunata;
urmarirea persoanei se va face pastrandu-se fata de aceasta o anumita distanta, pentru a observa eventualele obstacole ce pot exista in teren;
escaladarea obstacolelor se va realiza de regula prin aceleasi puncte folosite de suspect, cu precautie, pentru a preveni un eventual atac din partea acestuia;
colturile cladirilor vor fi ocolite la o distanta de cel putin 1 metru;
se va evita urmarirea persoanelor mergand pe langa ziduri prevazute cu intranduri sau pe partea carosabila a strazii;
daca persoana intra intr-o zona intunecata (alee ingusta, culoar, pod, pivnita) politistul se va opri cateva momente ascultand cu atentie eventualele zgomote si apoi va relua urmarirea, cu respectarea regulilor de securitate personala;
daca la urmarirea persoanelor participa doi sau mai multi politisti, pot fi folosite trasee diferite de deplasare, iar, daca itinerarul este cunoscut, partenerul poate folosi o scurtatura pentru a ajunge in fata suspectului;
pe timpul urmaririi, politistul nu va alerga cu arma in mana;
nu se va folosi armamentul din dotare impotriva persoanei care fuge, cu exceptia cazului in care aceasta a comis o infractiune grava si a fost surprinsa in flagrant.
Atunci cand persoana se afla intr-un autovehicul si se impune urmarirea acesteia, politistii se pot folosi atat de autovehicule din dotarea politiei, cat si de cele apartinand persoanelor fizice sau juridice, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
deplasarea in vederea prinderii suspectului se va face cat mai aproape de axul drumului, folosind mijloacele de avertizare sonora si luminoasa;
urmarirea unui autovehicul ce nu a oprit la semnalul efectuat regulamentar de politist se executa numai dupa anuntarea dispeceratului unitatii despre inceperea actiunii, comunicandu-se date referitoare la semnalmentele masinii urmarite si ale ocupantilor acesteia, precum si cu privire la orice alt eveniment;
se va pastra o distanta de siguranta in spatele masinii urmarite, pentru a nu fi surprinsi de o manevra neasteptata si se vor folosi in continuare semnalele acustice si luminoase;
autovehiculul nu va fi urmarit pe o distanta prea lunga, incercandu-se blocarea acestuia cu autovehiculul cu care se realizeaza urmarirea sau cu sprijinul altor forte ce se vor posta in anumite puncte de pe traseu;
oprirea vehiculului urmarit se va face prin depasirea acestuia si blocarea transversala a drumului, manevra care nu se va realiza imediat dupa depasire, ci la o scurta distanta;
dupa blocarea drumului, politistii vor parasi rapid vehiculul si se vor deplasa pe marginea carosabilului, pregatiti sa actioneze pentru oprirea si imobilizarea suspectului, luand masuri de protectie personala;
nu se va folosi armamentul din dotare asupra autovehiculului urmarit pe strazile localitatilor, in zonele aglomerate ori pe drumuri cu trafic intens, cu exceptia cazului in care persoana urmarita este surprinsa in flagrant in momentul savarsirii unei infractiuni grave.
Imobilizarea este o masura politieneasca cu caracter coercitiv, intreprinsa in scopul de a pune o persoana in imposibilitatea de a fugi sau de a se manifesta agresiv fata de politist sau fata de alte persoane, de a incepe sau de a continua o actiune violenta.
In timpul activitatilor curente, politistii pot realiza imobilizarea prin folosirea urmatoarelor mijloace si procedee:
a. procedee de autoaparare;
b. mijloace din dotare (catuse, baston de cauciuc, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene, cainele de serviciu sau armamentul din dotare);
c. cu ajutorul altor persoane.
Mijloacele si procedeele folosite pentru imobilizare sunt alese in functie de:
a. numarul persoanelor implicate si care urmeaza a fi imobilizate;
b. starea de agresivitate si forta fizica a acestora;
c. modul de manifestare a agresivitatii;
d. obiectele pe care le au asupra lor si care ar putea fi folosite pentru atac asupra politistului sau a altor persoane.
e. cele care degradeaza sau distrug bunuri materiale ori patrund fara drept si pericliteaza
Inainte de luarea acestei masuri, persoana va fi somata sa inceteze actiunea agresiva si sa se supuna solicitarii politistului, recurgandu-se la imobilizare numai daca individul nu s-a conformat.
Mijloacele de imobilizare pot fi folosite impotriva persoanelor care:
a. intreprind actiuni care pun in pericol integritatea corporala, sanatatea sau bunurile altor persoane;
b. blocheaza, in afara conditiilor legii, caile publice de circulatie, incearca sa patrunda, patrund fara drept sau refuza sa paraseasca sediile autoritatilor publice, ale partidelor politice, ale institutiilor si ale organizatiilor de interes public ori privat, pericliteaza in orice mod integritatea sau securitatea acestora ori a personalului sau tulbura desfasurarea normala a activitatii;
c. ultragiaza persoanele cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice;
d. se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, indeplinirii solicitarilor legale ale politistului, numai daca exista o temere legitima ca prin actiunile lor pot pune in pericol integritatea corporala sau viata politistului.
Folosirea mijloacelor de imobilizare impotriva participantilor la actiunile agresive se face in mod gradual, dupa avertizarea prealabila asupra utilizarii unor asemenea mijloace si acordarea timpului necesar pentru incetarea actiunilor si conformarea la solicitarile legale ale politistului, exceptie facand cazurile extreme. In toate situatiile, folosirea acestor mijloace nu trebuie sa depaseasca nevoile reale pentru impiedicarea sau neutralizarea actiunilor agresive.
a) Prezumtia de nevinovatie
b) Limitarea si proportionalitatea folosirii fortei
c) Impartialitatea politiei si protectia egala pentru toate persoanele
d) Gradualitatea folosirii metodelor si mijloacelor de actiune
e) Nonsurprinderea
f) Legalitatea si legitimitatea
g) Principiul riscului minim
h) Principiul apararii fiintei umane .
i) Principiul confidentialitatii datelor
Forta fizica si procedeele de lupta corp la corp pentru autoaparare si imobilizare se folosesc de catre politist, daca este necesar si posibil, pentru infrangerea atacurilor violente de mica anvergura, indreptate impotriva sa ori a altora, precum si pentru imobilizarea persoanelor suspecte care se opun executarii unor masuri politienesti (legitimare, control corporal ori al imbracamintei, conducerea la sediul politiei s.a.) sau desfasoara actiuni agresive, prin care tulbura ordinea si linistea publica.
Pentru infrangerea actiunilor agresive si imobilizarea persoanelor turbulente se vor folosi procedeele specifice luptei corp la corp, putandu-se aplica si lovituri cu pumnul, mainile si picioarele, genunchii, coatele si alte parti ale corpului.
Se va evita aplicarea loviturilor in zone vitale si cu o intensitate exagerata, de natura a provoca vatamarea grava a integritatii corporale ori moartea persoanelor.
Forta fizica si procedeele de lupta corp la corp se vor folosi dupa somarea celor care se manifesta violent sa inceteze actiunea agresiva si sa se supuna cererii indreptatite a politistului, folosind formula: "INCETATI, POLITIA!". Nu este necesara somatia in cazul in care politistul este atacat prin surprindere sau integritatea corporala a vreunei persoane este pusa in pericol imediat.
Bastonul de cauciuc (tomfa) poate fi folosit in scopul:
a) ca mijloc de aparare pentru pararea loviturilor agresorului prin prindere de ambele extremitati cu ambele maini (ori de maner, in cazul tomfei) si tinerea in directia din care vin loviturile;
b) ca mijloc de intimidare a elementelor turbulente sau recalcitrante, aplicand primele lovituri persoanelor mai violente, urmarind determinarea incetarii actiunii si descurajarea celorlalte elemente agresive, retragerea si imprastierea lor;
c) ca mijloc de atac, prin aplicarea de lovituri agresorului in scopul de a-l obliga sa elibereze victima, sa lase din mana obiectul folosit la atac ori sa inceteze actiunea. In cazul mai multor agresori, primele lovituri se vor aplica celui mai periculos.
Reguli tactice ce trebuie respectate cu ocazia folosirii bastonului de cauciuc (tomfei)
persoana este somata sa inceteze actiunea violenta si sa se supuna masurilor ordonate, folosind formula "INCETATI, VOM (VOI) FOLOSI FORTA", loviturile fiind aplicate numai daca persoana nu s-a conformat si continua actiunea violenta;
loviturile trebuie sa fie rapide, urmate de retragerea imediata, si vor fi aplicate peste omoplati, antebrate, sezut (daca persoana este cu spatele), membrele inferioare sau superioare, pentru a para loviturile sau pentru a determina persoana sa dea drumul unor obiecte folosite pentru atac;
Pentru a avea efectul urmarit, loviturile trebuie aplicate prin surprindere.
forta loviturilor aplicate trebuie sa fie in concordanta cu gradul de impotrivire a persoanei;
bastonul de cauciuc se foloseste in limita necesitatii, aplicarea loviturilor incetand imediat ce agresorul a renuntat la actiunea violenta si s-a conformat dispozitiilor politistului;
in timpul aplicarii loviturilor cu bastonul se recomanda ca, pe cat posibil, sa nu se faca miscari ample ori acesta sa fie ridicat deasupra capului, intrucat prin aceasta miscare se da posibilitatea celui impotriva caruia se foloseste sa sesizeze interventia si sa se apere prin pararea loviturii.
se va evita aplicarea loviturilor cu bastonul de cauciuc (tomfa) peste cap, urechi, gat, ochi asupra altor parti vitale ori sensibile ale corpului, deoarece i s-ar putea provoca persoanei vatamari corporale sau chiar moartea;
se interzice folosirea bastonului de cauciuc (tomfei) in sediul politiei, cu exceptia cazului cand au loc actiuni violente sau grup, care pun in pericol viata politistilor sau altor persoane ori exista pericolul distrugerii de bunuri apartinand acestei institutii;
in situatia in care, in urma loviturilor aplicate cu bastonul de cauciuc (tomfa), s-a produs vatamarea corporala a persoanei, politistul este obligat sa-i acorde primul ajutor, eventual sa transporte persoana la o institutie medicala, pentru acordarea de ingrijiri si sa raporteze ierarhic, de urgenta, evenimentul.
Folosirea catuselor
Incatusarea este o masura politieneasca de prevedere si siguranta care consta in aplicarea catuselor pe incheietura mainilor unei persoane, in scopul limitarii mobilitatii fizice a acesteia.
Incatusarea se poate aplica pentru imobilizarea persoanelor agresive, urmaritilor, retinutilor, arestatilor, daca:
a) se manifesta agresiv si se opun masurilor legale luate de politisti, iar opunerea lor nu poate fi infranta in alt mod;
b) exista pericolul de atac, evadare ori fuga de sub escorta;
c) starea psihica in care se afla persoana agresiva prezinta pericol pentru viata si integritatea a politistului ori a altor persoane;
d) transferarea (conducerea) se executa prin locuri aglomerate ori intunecoase, prin paduri sau zone care pot favoriza evadarea ori aparitia unor elemente periculoase care ar putea ajuta la evadare;
e) se efectueaza transferarea, escortarea retinutilor si arestatilor;
Incatusarea este obligatorie pentru imobilizarea urmatoarelor categorii de persoane:
a) persoanele condamnate sau arestate preventiv;
b) persoanele violente si agresive;
c) dezertori, evadati si recidivisti periculosi;
d) persoanele care au comis infractiuni contra vietii, talharie, ultraj, viol in grup ori alte infractiuni grave;
e) persoanele care au comis doua sau mai multe infractiuni.
incatusarea se executa rapid si energic;
catusele se aplica numai pe mainile asezate la spate;
in cazul in care persoana opune rezistenta, aceasta va fi incatusata fortat;
dupa incatusare, se va efectua in mod obligatoriu controlul persoanelor;
daca persoana incatusata continua sa se manifeste violent, acesteia i se pot imobiliza si picioarele;
aplicarea catuselor trebuie efectuata in asa fel incat sa nu duca la ranirea sau vatamarea integritatii corporale a celui imobilizat;
catusele se scot numai daca a intervenit imbolnavirea grava a persoanei, pentru ca aceasta sa mearga la toaleta, pe timpul servitului mesei, precum si la depunerea acesteia in locurile de detinere, fara a se neglija supravegherea atenta in acest timp.
este interzisa expunerea persoanelor avand catuse aplicate, la vedere in locuri publice sau in sediile de politie pentru fotografiere (filmare) de catre reprezentantii mass-media.
Pulverizatorul de mana cu substante iritant-lacrimogene este realizat sub forma unui recipient cilindric, confectionat din aluminiu, prevazut cu buton de actionare-pulverizare si cu capac de protectie. El contine o solutie alcoolica de C.S. si un agent de propulsare tip freon. Aceasta substanta are efecte iritante asupra ochilor si a organelor olfactive (produce senzatia de corp strain in ochi, usturime, greutate respiratorie, stranut etc.). Efectul persista 15-30 minute de la parasirea zonei contaminate (este vorba de disparitia efectelor asupra organismului uman impotriva caruia s-a folosit pulverizatorul).
Pulverizatorul este destinat imobilizarii unor persoane recalcitrante, dispersarii unor grupului de agresori sau evacuarii acestora din incaperi si ascunzatori, fara a le produce vatamari corporale .
Reguli tactice ce trebuie respectate la folosirea pulverizatorului:
folosirea acestui mijloc de imobilizare se va face dupa somatia "INCETATI! VOM (VOI) FOLOSI GAZE LACRIMOGENE!" si va inceta odata cu renuntarea agresorului la actiunea sa. Nu este necesara somatia daca nu exista timpul material necesar;
pulverizatorul cu substante iritant-lacrimogene se foloseste de la o distanta de maximum 3 metri, in aceeasi directie cu vantul. Este interzisa folosirea pulverizatorului in directia flacarilor sau a obiectelor incandescente;
cand se foloseste in spatii inchise, politistii participanti la actiune vor purta in mod obligatoriu masca contra gazelor, pentru a-si asigura protectia.
Cainii de serviciu (de insotire) sunt dati in dotarea politistilor dupa ce acestia urmeaza un curs de initiere in cresterea si dresajul cainilor.
La orice iesire in teren, cainele de serviciu va fi echipat cu botnita si pus in lesa, fiind folosit, de regula, numai de politistul care il are in primire si care l-a dresat.
In functie de situatia creata, cainele de serviciu poate fi folosit:
a) cu botnita si fara lesa, pentru:
- paza locului faptei, a corpurilor delicte si a persoanelor;
- cercetarea si scotocirea terenurilor acoperite ori a locurilor greu accesibile;
b) fara botnita si in lesa, cand:
- trebuie dispersat un grup ce prezinta pericol pentru ordinea publica;
- trebuie inlaturata opunerea violenta fata de masurile legale luate de politisti;
- este necesara asigurarea pazei persoanelor in timpul conducerii fortate la sediul politiei;
- este necesara restabilirea ordinii in parcuri sau in alte locuri deschise.
c) fara botnita si fara lesa, pentru:
- semnalarea si descoperirea persoanelor ascunse;
- prevenirea savarsirii unor fapte infractionale;
- inlaturarea unor atacuri care pun in pericol viata sau integritatea corporala a politistului ori a altor persoane, precum si pentru prevenirea unor posibile atacuri de acest gen;
- prinderea unor persoane suspecte de comiterea unor infractiuni si care nu se supun somatiei;
- prinderea evadatilor, a dezertorilor ori a persoanelor care se sustrag urmaririi penale sau executarii pedepselor.
Folosirea cainilor de serviciu va fi precedata de somatia pentru incetarea actiunilor si avertizarea cu privire la folosirea acestui mijloc, prin formula "INCETATI, DISPERSATI-VA, VOM FOLOSI CAINII DE SERVICIU!". Cainele poate fi folosit si fara somatie, daca timpul necesar pentru aceasta activitate este insuficient, existand un pericol iminent.
In toate situatiile in care politistul foloseste forta fizica ori mijloacele din dotare in mod individual, el va intocmi un raport tipizat in care va specifica motivul interventiei, date privind subiectul interventiei, nivelul opozitiei si eventualele leziuni suferite de acesta. Raportul va fi insotit daca este cazul, de materialul de verificare, obligatoriu, declaratia persoanei asupra careia s-a actionat, a eventualilor martori, precum si hotararea sefului organului de politie, urmand a fi folosit pentru solutionarea unor reclamatii ulterioare impotriva politistului.
Patrularea este activitatea tactica politieneasca organizata, prin care se realizeaza prezenta in teren a politistilor, intr-o anumita perioada de timp pe un itinerar precis stabilit, in raport cu cerintele situatiei operative de pe teritoriul de competenta.
In functie de conditiile de timp si teren, de misiunea ce trebuie indeplinita si de mijloacele din dotare, politistii recurg la urmatoarele moduri de patrulare: patrule pedestre, patrule auto, patrule hipo, sau patrule semimobile auto.
Patrula pedestra
Patrula pedestra este un element politienesc care actioneaza pe teritoriul municipiilor, oraselor si comunelor, pe itinerarii de patrulare care sunt stabilite in functie de locurile si mediile favorabile savarsirii infractiunilor sau contraventiilor, precum si de locurile unde se concentreaza sau actioneaza elemente infractoare.
Patrula pedestra se compune din cel putin 2 politisti sau un politist insotit de un jandarm, elev din scolile de politie, sau un politist conductor cu cainele de insotire. Unul din politisti este sef al patrulei, ceilalti avand obligatia de a executa ordinele si a acorda sprijin in executarea atributiilor.
Patrulele pedestre vor efectua serviciul pe itinerarii de patrulare. Lungimea itinerarului de patrulare este de 3-5 km, cuprinzand 2-3 variante de patrulare. Pe itinerar se stabilesc intervale orare pentru anumite puncte obligatorii de trecere, determinate de situatia operativa. Itinerarul de patrulare va fi parcurs de cel putin doua ori pe schimb.
In timpul executarii serviciului in teren politistii au dreptul la 10 minute repaus dupa fiecare ora de activitate. Cand temperatura aerului este sub -15 0 sau peste 30 0 la umbra pauza se efectueaza la fiecare 30 minute
Membrii patrulei se deplaseaza, de regula, unul langa altul, iar acolo unde nu este posibil acest lucru, unul dupa altul, respectandu-se regulile de circulatie impuse pentru pietoni.
Deplasarea trebuie sa se faca pe marginea exterioara a trotuarelor, pe partea stanga a carosabilului ori pe mijlocul drumurilor necirculate.
Pe timpul noptii, trecerea prin locuri intunecoase, locuri acoperite, case parasite, etc., trebuie sa se faca dupa o observare prealabila, cu multa prudenta si cu mijloacele din dotare pregatite pentru interventie.
Noaptea, pe timpul deplasarii prin locuri neiluminate, lanterna sa nu fie aprinsa prea des, aceasta putand alerta pe infractori despre prezenta politistilor in locul respectiv.
In general, inainte de a intra in zone acoperite, intunecoase se face o scurta oprire, dar sa se evite profilarea propriei siluete pe timpul stationarii in acest scop.
In vederea exercitarii drepturilor si obligatiilor ce le revin, pe langa atributiile generale ale politistilor din serviciul de asigurare a climatului de siguranta publica, componentii patrulelor pedestre au urmatoarele obligatii:
a. sa verifice, indeosebi, pe timp de noapte, sistemele de inchidere a obiectivelor de pe raza de activitate, atat la intrarea cat si la iesirea din serviciu, mai putin cele cuplate la sistemele de alarmare;
b. sa actioneze permanent pentru prevenirea furturilor din obiectivele de pe raza de competenta, a celor de si din autoturisme, a telefoanelor publice stradale, precum si pentru prevenirea violurilor, talhariilor, scandalurilor si a altor manifestari prin care se incalca normele de convietuire sociala, ordinea publica, circulatia pe drumurile publice si se aduce atingere drepturilor si libertatilor cetatenesti, vietii si integritatii corporale a persoanei, avutului public si privat, luand masuri ferme, conform prevederilor legale, atunci cand aceste fapte s-au comis;
c. sa actioneze pentru combaterea faptelor ilegale de comert stradal si sa participe la actiuni organizate pentru combaterea faptelor antisociale;
d. sa actioneze pentru combaterea faptelor de parazitism social si depistarea celor care polueaza strada (cersetori, vagabonzi, prostituate, etc.);
e. sa mentina permanent legatura cu jandarmii, politistii primariei, personalul din sistemul de paza care actioneaza in zona, pentru a face schimb de informatii, a cere si acorda sprijin in solutionarea unor situatii ivite pe timpul serviciului;
f. sa intervina pentru asigurarea fluentei rutiere pe itinerariul de patrulare, atunci cand situatia impune, urmarind depistarea unor persoane care au furat autovehicule ori a infractorilor care transporta bunuri sustrase sau sunt urmariti;
g. sa intervina pentru mentinerea salubrizarii localitatii si a unei stari edilitar-gospodaresti corespunzatoare;
h. sa se afle la orele stabilite in punctele fixate in variantele de patrulare, daca nu sunt cauze care pot impiedica aceasta;
i. participarea la mentinerea ordinii publice pe timpul producerii unor calamitati naturale, catastrofe, dezastre, precum si pentru limitarea efectelor acestora prin luarea primelor masuri.
Patrula auto executa serviciul cu autoturisme special destinate sau alte vehicule ale unitatii de politie si este formata din seful patrulei, conducatorul auto, si cand este necesar, de un politist, care poate fi agent de politie sau de circulatie, respectiv, un militar din trupele de jandarmi sau elev din scolile de politie.
respectarea regulilor stabilite prin lege privind circulatia pe drumurile publice si obligatiile conducatorului autovehiculului;
intretinerea starii tehnice a autovehiculului din dotare;
sa nu paraseasca itinerarul de patrulare si sa foloseasca autovehiculul numai pentru executarea serviciului de ordine;
in situatii deosebite sa intervina pentru acordarea primului - ajutor si transportarea la o unitate sanitara a persoanelor a caror viata este in pericol;
itinerarul patrulelor auto va fi astfel stabilit incat sa se realizeze o interventie rapida in sprijinul celorlalti politisti aflati in teren, precum si pentru transportul operativ la politie al persoanelor depistate.
in timpul executarii serviciului in patrula auto, politistii ce o compun vor avea in vedere:
a. zonele unde locuiesc elementele agresive, turbulente, infractorii recidivisti, gazdele de infractori si alte asemenea persoane;
b. locurile favorabile savarsirii infractiunilor cu violenta, precum si cele unde de obicei se intalnesc sau isi fac aparitia elemente parazitare, infractoare, discoteci, baruri sau alte localuri de alimentatie publica cu program nocturn;
c. locuinte izolate ale persoanelor in varsta, lipsite de aparare, sau care prin modul de viata si comportare sunt potentiale victime ale infractorilor;
d. arterele de circulatie rutiera cu trafic intens ori unde se inregistreaza frecvent evenimente rutiere;
e. locurile de stationare a taximetrelor si interventia cu operativitate in cazul evenimentelor deosebite;
f. gradinite, scoli, aziluri de batrani etc.;
g. unitati economice cu schimburi de noapte.
autovehiculele se vor afla permanent in teren, patruland pe itinerarul stabilit, cu o viteza adecvata.. Politistii vor interveni cu operativitate pentru rezolvarea unor probleme operative, constatate din oficiu, la solicitarea cetatenilor sau la ordinul ofiterului de serviciu, dispecerului, etc.;
pe timpul parcurgerii itinerarului patrula auto mentine legatura direct sau prin statia de emisie-receptie cu politistii aflati in serviciu, pentru realizarea schimbului de informatii si acordarea sprijinului necesar, daca este cazul;
pe itinerarul de patrulare se vor stabili si locuri de statie si perioada de timp cat va stationa, timp in care politistii componenti ai patrulei vor desfasura activitati specifice, cum ar fi: dirijarea traficului rutier, legitimari, controlul persoanelor si al bagajelor, contactarea unor persoane, etc., asigurand totodata si paza autovehiculelor si legatura cu dispeceratul sau ofiterul de serviciu;
inainte de a parasi itinerarul de patrulare, politistul raporteaza, prin mijloacele avute la dispozitie, sefului sau nemijlocit sau ofiterului de serviciu despre aceasta.
Panda este o activitate tactica politieneasca, executata de doi sau mai multi politisti inarmati, amplasati in ascuns intr-un loc favorabil observarii, cu scopul de a supraveghea in mod direct si conspirat activitatea unor elemente suspecte, de a retine persoane urmarite sau de a realiza prinderea in flagrant a autorilor unor fapte antisociale si consta in supravegherea discreta a unor imobile, puncte obligatorii de trecere, obiective sau alte locuri in care se comit fapte ilicite ori sunt favorabile savarsirii de infractiuni.
Panda se executa atat cu ocazia patrularii, cat si in alte imprejurari, in functie de scopul propus, din proprie initiativa de catre politistii care executa misiuni de asigurare si mentinere a sigurantei publice in teren, sau la ordin in baza datelor si informatiilor detinute, de un numar redus de cadre, pe o perioada de timp limitata.
Reguli tactice ce trebuie respectate cu ocazia executarii pandei:
inainte de a intra in dispozitiv, politistii stabilesc semnele conventionale adecvate imprejurarilor si timpului, pentru a putea comunica intre ei, la nevoie, pe timpul serviciului.
fac recunoasterea locului, stabilesc locul de amplasare al fiecaruia in dispozitivul pandei si modul de actiune, in raport de scopul misiunii.
deplasarea pana la locul de panda trebuie efectuata astfel incat politistii sa nu fie observati, iar persoana vizata sa nu se puna in garda.
in situatia in care in apropierea locului unde se executa panda trec diferite persoane, politistii vor urmari cu atentie activitatea acestora, fara a se deconspira, intrucat infractorii trimit uneori iscoade pentru a stabili daca sunt sau nu urmariti.
aparitia politistilor in fata persoanelor ce urmeaza a fi arestate ori prinse in flagrant trebuie sa se realizeze prin surprindere actionandu-se cu rapiditate si profitand de deruta in care acestia se afla in primele momente ale interventiei.
daca scopul pandei este stabilirea (observarea) activitatii unor persoane, politistii retin sau isi noteaza tot ceea ce au observat in legatura cu miscarea acestora, urmand ca ulterior sa se intocmeasca un raport cu rezultatul pandei.
in cazul in care cu toate masurile de camuflare luate, politistii, totusi au fost descoperiti in panda, ei vor cauta ca la aparitia persoanelor sa se comporte in asa fel ca acestea sa fie convinse ca prezenta politistilor in acel loc este cu totul intamplatoare.
parasirea locului de panda se face in urmatoarele situatii:
a. cand misiunea a fost indeplinita;
b. pentru urmarirea infractorilor care fug si nu se supun somatiei de a ramane la locul faptei;
c. cand locul de panda a fost deconspirat;
d. cand situatia nu mai impune ramanerea in panda.
In raport de aceste situatii parasirea locului pandei se face in mod conspirat sau nu.
Tactica interventiei pentru impiedicarea si neutralizarea actiunilor agresive ale persoanelor care tulbura ordinea si linistea publica
Minorii reprezinta o categorie speciala care prezinta interes numai in cazul in care sunt abandonati, lipsiti de supraveghere, pierduti, fugiti de la domiciliu sau din centrele de plasament, precum si daca au comis fapte antisociale.
a. Un copil pierdut si gasit de catre o persoana, de regula este dus la o unitate de politie. In astfel de situatii se va solicita persoanei care l-a gasit sa furnizeze date suplimentare referitoare la locul si ora unde acesta a fost gasit, precum si orice alte informatii care pot ajuta la identificarea lui si a parintilor, apoi se va vorbi cu el calm, pentru a-l determina pe cat posibil sa vorbeasca despre viata lui. In acest fel se poate afla, spre exemplu, la ce scoala a invatat, unde locuieste sau alte date necesare pentru identificarea sa.
b. Cand este vorba despre un copil fugit de acasa sau dintr-un centru de plasament, este important sa li se castige increderea, avandu-se in vedere ca de modul in care sunt tratati depinde in mare masura atitudinea lor ulterioara fata de politie.
c. In cazul in care un minor a comis o fapta ilegala (dar nu din categoria celor penale), este indicat ca acesta sa fie dus acasa la parinti, punandu-li-se acestora in vedere ca pe viitor sa-l supravegheze cu mai multa atentie, in caz contrar acestia urmand sa fie sanctionati contraventional.
d. In cazul minorilor care au savarsit fapte penale se va avea in vedere situatia juridica a acestora, in sensul ca cei care nu au implinit varsta de 14 ani nu raspund penal, iar cei care au varsta intre 14 si 16 ani raspund penal numai daca se dovedeste ca au savarsit fapta cu discernamant, iar cei cu varsta peste 16 ani, raspund penal, limitele pedepselor aplicate reducandu-li-se la jumatate.
e. In atitudinea sa fata de minori, politistul trebuie sa dovedeasca mult tact, avand in vedere ca nu au experienta de viata necesara si ca, din cauza tineretii lor, sunt usor de influentat, iar uneori au inclinatii spre teribilism. Trebuie inteles faptul ca minorii nu stiu sa se comporte in anumite situatii si ca, uneori, nici parintii nu se ocupa suficient de educarea si supravegherea lor.
a. Una dintre categoriile de persoane ale caror comportare si actiune pot duce la tulburarea ordinii si a linistii publice este reprezentata de bolnavii psihic. Acestia se pot manifesta in diverse moduri: pot fi tacuti si docili, fricosi si descurajati, exaltati si vorbareti sau violenti. Stabilirea diagnosticului medical al bolii lor nu este o problema politieneasca, dar cunoasterea lui are importanta atat pentru politisti, cat si pentru alte persoane.
b. Bolnavii psihic nu sunt infractori, ci sunt persoane a caror stare de sanatate mintala nu se incadreaza in limitele normale, ceea ce ii determina sa nu actioneze rational. Comportarea lor nu este aceeasi cu a unei persoane normale, ea nu este constienta, ci este un rezultat al bolii psihice. De aceea, in cazul lor trebuie sa se previna faptele ilicite pe care ar putea sa le comita si sa ia masura internarii lor in spital, cand este cazul.
c. Cand politistul are de-a face cu astfel de persoane, el trebuie sa dovedeasca amabilitate si atentie, sa le asculte plangerile, notandu-le chiar intr-o maniera oficiala, acest fapt putand duce la calmarea acestora.
d. In cazul bolnavilor psihic care au intentia sa se sinucida, politistul trebuie sa incerce sa-i impiedice, vorbindu-le convingator, incercand sa-i determine sa abandoneze punerea in aplicare a hotararii (in cazul in care interventia in forta nu este posibila). In acest fel se castiga timp, pana la sosirea ajutoarelor si a salvarii (care au fost solicitate anterior).
e. Cand bolnavul psihic se manifesta violent, va fi imobilizat fortat si se va solicita ajutor medical.
f. In cazul acestor persoane, trebuie avut in vedere ca pot fi foarte periculoase, ele pot parea docile si linistite, incat pot insela vigilenta politistului, in sensul ca, datorita bolii, pot trece brusc la un comportament agresiv.
a. Politistii vor trata persoanele de sex feminin care savarsesc fapte ilicite in aceleasi conditii ca si pe cele de sex masculin, avand in vedere ca pericolul social al faptelor comise de femei, este acelasi ca si al faptelor comise de barbati.
b. In cazul luarii unor masuri fata de persoanele de sex feminin vor fi avute in vedere o serie de aspecte care particularizeaza acest tip de interventie.
c. In primul rand, femeia nu trebuie subestimata ca adversar. Unele femei sunt destul de puternice, dar chiar si cele mai slabe pot lovi si vatama un barbat. Majoritatea femeilor nu ezita sa foloseasca orice arma care le pica in mana pentru a se apara.
d. O femeie care acuza un politist este intotdeauna crezuta si simpatizata de public. De aceea, politistul trebuie sa fie foarte precaut in toate situatiile cand are de-a face cu femeile si sa-si ia toate masurile pentru a preveni eventualele acuzatii ce i s-ar putea aduce. Este bine ca atunci cand se intervine fata de o femeie, politistul sa ia masurile ce se impun in prezenta unui martor pentru a evita situatiile neplacute, cum ar fi acuzatia de hartuire sexuala, discriminare etc.
e. Cand trebuie sa conduca la sediul politiei o femeie, este indicat ca politistul sa cheme patrula auto, iar, in cazul in care pentru conducerea acesteia foloseste un alt mijloc de transport, trebuie sa se asigure ca locurile din spate sunt in permanenta iluminate (noaptea), in asa fel incat conducatorul auto sa poata vedea persoanele aflate in autovehicul. Intr-o astfel de situatie politistul are obligatia de a-si nota in agenda numele conducatorului auto si numarul de inmatriculare al autovehiculului.
f. In actiunea fata de femei, politistul suporta nu numai riscul de a fi acuzat pe nedrept de comportare nedemna, dar poate fi supus si debitului verbal excesiv al acestora, de multe ori vulgar si jignitor. Atunci cand au de-a face cu un politist (care pentru ele nu este altceva decat un barbat, dar in uniforma), unele femei sunt mult mai putin respectuoase decat barbatii. In astfel de cazuri, cand este posibil, cel mai indicat este sa se identifice doi-trei martori, sa se solicite interventia echipajului auto si a unei politiste pentru efectuarea controlului persoanei in cauza sau controlul bagajului.
In cazul in care persoanele aflate sub influenta bauturilor alcoolice ori in stare de ebrietate inceteaza actiunea lor la interventia politistului, acesta le va legitima, le va atrage atentia asupra comportarii pe care trebuie sa o aiba pe viitor, dupa care le va indruma la domiciliu, eventual insotite de catre o alta persoana.
Atunci cand aceste persoane sunt agresive si nu se supun indeplinirii solicitarilor legale ale politistului, existand o temere legitima ca prin actiunile lor pot pune in pericol integritatea corporala a unor persoane sau pot tulbura grav ordinea publica, politistul le va imobiliza si le va conduce la sediul politiei, in vederea identificarii si luarii impotriva lor a masurilor ce se impun.
In ambele situatii, masurile de sanctionare contraventionala, daca este cazul, vor fi luate pe cat posibil numai dupa ce persoanele in cauza se vor trezi din starea de betie.
In cazul in care politistul apreciaza ca persoanelor gasite in stare evidenta de ebrietate pe strazi, in parcuri ori in alte locuri publice le este pusa in pericol sanatatea sau viata si au nevoie de ingrijiri medicale, va anunta cea mai apropiata unitate sanitara pentru acordarea de ajutor.
Atunci cand se impune luarea de masuri impotriva acestor persoane, se va tine seama de faptul ca, de regula, sunt excesiv de curajoase, ceea ce necesita a se discuta cu ele cu multa atentie, pe un ton linistitor si protector. Daca devin agresive persoanele trebuie izolate si obligate sa inceteze actiunile, apelandu-se in acest sens la cetateni care le cunosc sau le insotesc.
Cand este vorba de tineri aflati in stare de ebrietate sau sub influenta alcoolului, acestia trebuie observati cu atentie si dispersati, deoarece este posibil sa provoace altercatii sau sa comita acte de dezordine.
Totodata, se va avea in vedere ca unele din aceste persoane se simt jignite daca li se fac observatii in legatura cu comportarea si starea in care se afla, reactionand violent, iar uneori pot ataca prin surprindere politistul care le-a interpelat.
Modul de actiune in cazul intrunirilor si manifestatiilor spontane
Intrunirile si manifestatiile spontane se pot produce in cazul adunarilor publice nedeclarate, cu ocazia desfasurarii unor manifestari cultural-artistice si sportive, religioase, in locuri de agrement etc.
Aceste adunari nu sunt cuprinse in planurile de masuri ale unitatilor de politie, iar politistii care iau cunostinta de producerea lor, sunt obligati sa raporteze pe cale ierarhica toate datele referitoare la eveniment.
Un grup spontan, neomogen, nu are drept caracteristica violenta, datorita lipsei de unitate a membrilor acestuia. Componentii unui asemenea grup au un entuziasm scazut in a intreprinde actiuni care implica pericol public, sunt ezitanti si nesiguri de rezultatul faptelor pe care vor sa le intreprinda. Acest aspect reprezinta pentru politisti un atu cert in a mentine sub control astfel de grupuri, pentru ca actiunea lor sa nu degenereze in manifestari de dezordine.
Reguli tactice ce trebuie respectate in cazul intrunirilor si manifestatiilor spontane
se vor documenta la fata locului cu privire la numarul aproximativ, scopul si intentiile lor, solicitandu-li-se acestora incetarea actiunii sub motivatia nerespectarii prevederilor legale;
vor raporta pe cale ierarhica situatia de fapt si rezultatele documentarii;
dupa caz, vor asigura devierea circulatiei rutiere, daca se impune acest lucru;
vor lua masuri pentru prevenirea eventualelor acte de tulburare a ordinii publice ori limitarea distrugerii unor bunuri materiale sau a unor valori;
dupa sosirea la fata locului a fortelor de sprijin, politistii din teren vor coopera cu acestea.
Modul de actiune in cazul conflictelor de natura salariala, interetnice si interconfesionale
Conflictele de natura salariala au la baza nemultumiri ale angajatilor, fata de administratia unitatilor economice, privatizarea acestora, acordarea drepturilor banesti etc.; acestea au forme de manifestare diferite, mergand de la simple adunari in fata societatilor respective, pana la blocarea in afara conditiilor legii a cailor publice de circulatie, incercarea de patrundere fara drept in sediile autoritatilor publice etc.
Conflictele interetnice si interconfesionale pot fi generate de intoleranta etnica si religioasa a unor persoane, necunoasterea de catre majoritate a specificului etnocultural al minoritatilor, precum si de catre exacerbarea de catre mass-media a unor conflicte aflate in stare latenta si care se prezinta in mod deformat.
In cazul acestor categorii de conflicte, comportamentele colective sunt mai mult sau mai putin inclinate spre agresivitate si violenta in functie de intensitatea emotionala care le domina si care poate fi de nemultumire, ostilitate sau chiar ura.
Reguli tactice ce trebuie respectate in cazul conflictelor de natura salariala, interetnice si interconfesionale
se va supraveghea grupul, pentru edificarea asupra starii de fapt si obtinerea primelor informatii privind caracterul manifestatiei, numarul aproximativ de participanti, daca acestia au intentii agresive, identificarea initiatorilor actiunii;
politistii aflati in teren vor raporta ierarhic evenimentul;
politistii aflati in teren nu vor interveni direct, deoarece uneori simpla prezenta a lor poate duce la retinerea participantilor de a comite fapte contrare legii;
pe timpul actiunii, politistii nu vor face comentarii de natura a incita participantii si nici aprecieri referitoare la solicitarile acestora, limitandu-se numai la aspecte privind asigurarea ordinii si a linistii publice;
politistul se va adresa pe un ton confidential persoanei care pare a fi "liderul" grupului, pentru a o determina sa renunte la actele de dezordine, explicandu-i de ce fapte se face vinovata si ce consecinte au acestea;
in timpul discutiilor purtate vor fi ascultate toate persoanele care solicita acest lucru, pe rand, fara a le permite sa vorbeasca in acelasi timp.
In cazul in care grupurile de acest fel intreprind actiuni agresive care tulbura grav ordinea si linistea publica, politistii care participa la misiunea privind restabilirea acesteia vor folosi forta fizica si mijloacele din dotare, numai la ordinul conducatorului misiunii si in stricta concordanta cu prevederile Legii de organizare si functionare a Politiei Romane.
Modul de actiune in cazul grupurilor de curiosi
Grupurile de curiosi se formeaza si cresc cu mare repeziciune ori de cate ori are loc vreun eveniment in locurile publice (accident de circulatie, incendiu, scandal, incaierare). Unii oameni stau deoparte si privesc, in timp ce altii, vazand aglomerarea, devin si curiosi si se apropie foarte mult de locul in cauza.
Aceasta multime prezinta anumite particularitati, in sensul ca fortele care actioneaza pentru a acorda sprijin nu au suficient spatiu de lucru, autovehiculele salvarii, ale pompierilor sau ale politiei nu pot circula existand riscul tamponarii, circulatia poate fi blocata, se produc furturi din buzunare etc.
Reguli tactice ce trebuie respectate in cazul grupurilor de curiosi
se va atentiona persoanele in cauza despre necesitatea parasirii locului unde s-a produs evenimentul;
se va stabili o limita in teren pana la care persoanelor respective sa li se permita accesul. Aceasta se poate realiza prin folosirea unor indicatoare (jaloane, banda colorata etc.) care sa delimiteze zona interzisa accesului;
se vor evacua curiosii de pe partea carosabila a strazii, pentru a se preintampina producerea de accidente si pentru a se crea spatiul de manevra necesar fortelor chemate la interventie (salvare, pompieri, politie).
se va folosi un ton autoritar, dar fara a se adresa cuvinte jignitoare, insulte sau amenintari, care de cele mai multe ori indarjesc oameni in loc sa-i linisteasca.
cand printre curiosi se gasesc persoane recalcitrante, care se manifesta agresiv fata de masurile ce se iau, acestea trebuie avertizate, scoase din multime, izolate, dupa care impotriva lor se vor lua masurile legale.
Scandalurile si incaierarile in localuri publice se numara printre actele de dezordine cel mai frecvent intalnite, prin diversitatea si, uneori, amploarea lor, acestea determinand ca interventia politistilor sa fie complexa, caracterizata de o serie de particularitati, in functie de circumstante.
Cauzele acestor conflicte sunt diverse, de la conflicte personale la altercatii spontane, fara nici un motiv. Cele mai multe au ca principala conditie favorizanta consumul excesiv de alcool, fapt ce necesita din partea politistului o interventie bine gandita si adaptata cazului concret, precum si o alegere chibzuita a mijloacelor si a procedeelor.
Reguli tactice ce trebuie respectate in cazul scandalurilor si al incaierarilor in locuri si localuri publice
Politistul sesizat cu privire la producerea unor acte de tulburare a ordinii publice intr-un local public se va informa despre natura evenimentului si numarul persoanelor angrenate, caile de acces in local, numele proprietarului, structura clientelei, dispunerea spatiilor in interiorul si exteriorul localului, dupa care va informa personalul de serviciu de la unitatea de politie iar in cazul posturilor de politie, de la cea mai apropiata unitate cu serviciul de zi permanent, despre eveniment. Totodata, politistul va anunta deplasarea pentru interventie si va solicita ajutoare, evitand a interveni direct pentru restabilirea ordinii publice in situatiile cand nu sunt forte suficiente.
In cazul in care politistul se afla in interiorul localului ori este pusa in pericol evident viata sau integritatea corporala a unei persoane, se va actiona impreuna cu personalul localului, dupa ce in prealabil s-a efectuat somatia, folosindu-se bastonul de cauciuc si spray-ul cu substante iritant-lacrimogene.
Daca sesizarea a fost receptionata de ofiterul de serviciu, acesta va lua masuri pentru dirijarea la eveniment a unui numar suficient de politisti, carora le va furniza primele informatii primite.
Politistii vor purta si vor avea asupra lor echipamentul individual de protectie si autoaparare si se vor deplasa discret la fata locului, fara a folosi sistemele de avertizare sonora sau luminoasa. Masina politiei nu va stationa in imediata apropiere a localului.
Daca fortele de ordine sunt insuficiente in raport cu numarul de persoane angrenate in eveniment, se vor solicita ajutoare suplimentare, pana la sosirea acestora urmand a se supraveghea in mod discret localul, pentru a observa persoanele agresive si eventualii lideri ai grupului. In nici un caz nu isi vor semnala prezenta toate fortele sosite la interventie, pentru a nu irita turbulentii.
Dupa sosirea ajutoarelor, politistii isi vor imparti sarcinile, stabilind caile si modul de acces pentru fiecare echipa constituita si semnalele folosite pentru avertizare;
intrarea in local se va face simultan din mai multe puncte, toti politistii avand pregatite pentru interventie bastoanele de cauciuc si spray-urile cu substante iritant-lacrimogene;
dupa intrarea in local, unul dintre politisti va efectua somatia cu voce tare, folosind formula: "INCETATI! POLITIA !", iar in caz de nesupunere se va soma din nou folosind formula: "INCETATI ! VOM FOLOSI BASTONUL DE CAUCIUC SI SPRAY-URILE LACRIMOGENE !";
in situatia in care persoanele angrenate in eveniment nu se supun, se va interveni simultan, din mai multe puncte, folosind bastonul de cauciuc, cautand sa se ajunga la elementele cele mai violente, pentru a le imobiliza, iar in cazul in care se incearca atacarea politistului se va folosi spray-ul cu substante iritant-lacrimogene. Este interzisa folosirea armamentului in interventia la evenimentele din localurile publice;
dupa imobilizarea elementelor turbulente, se va efectua controlul persoanelor, actionandu-se totodata pentru restabilirea ordinii, identificarea autorilor scandalului si stabilirea cauzelor care au dus la producerea evenimentului;
eventualele victime vor fi transportate la o unitate medicala, pentru acordarea ajutorului de specialitate, iar persoanele turbulente vor fi conduse la politie pentru cercetari si aplicarea prevederilor legale;
In functie de rezultatul cercetarilor, vor fi luate masuri atat fata de persoanele angrenate in scandal, cat si fata de patronul localului si personalul de deservire daca se impune aceasta;
in localitatile rurale in care se apreciaza ca efectivul este insuficient pentru restabilirea ordinii publice va fi efectuata somatia pentru incetarea actiunilor agresive, in caz de nesupunere urmand a se raporta situatia la cea mai apropiata subunitate de politie urbana, careia i se va solicita ajutorul.
Pana la sosirea ajutoarelor, se vor lua masuri pentru stabilirea identitatii persoanelor turbulente, realizand un dispozitiv exterior pentru retinerea acestora, angrenandu-se si grupele de ordine constituite in cadrul localului.
Dupa primirea sesizarii, dispecerul, sau ofiterul de serviciu, cat mai urgent posibil, va dirija, dupa caz, o patrula aflata in teren mai aproape de locul evenimentului, pentru a se deplasa la fata locului in vederea verificarii autenticitatii celor sesizate, urmand a se lua operativ urmatoarele masuri:
salvarea victimelor si acordarea primului ajutor;
prinderea si imobilizarea autorului faptei, asigurand apararea vietii si a integritatii corporale a acestuia;
marcarea locului faptei si conservarea urmelor, fara a aduce vreo modificare acestora;
eliminarea potentialelor pericole;
raportarea evenimentului si asigurarea pazei locului faptei pana la sosirea echipei de cercetare careia i se vor prezenta constatarile facute, masurile luate si ii va fi predat infractorul, respectiv mijloacele de proba stabilite;
in situatia in care infractorul se afla intr-un imobil sau intr-o incapere, politistul va organiza paza tuturor cailor de acces in acel loc, solicitand ajutoare pentru a putea patrunde in interior si a imobiliza infractorul.
Patrunderea in interior se face cu precautie, din mai multe directii, fara a se intra in grup si fara a se folosi alte persoane decat politisti, pentru imobilizarea infractorului.
Daca in timpul urmaririi infractorului acesta abandoneaza bunuri sau obiecte provenite din infractiune, se va asigura paza lor, sesizand ofiterul de serviciu pentru a indruma echipa de cercetare in vederea identificarii urmelor existente pe acestea.
Modul de actiune in cazul savarsirii unei infractiuni intr-o institutie cu profil financiar si comercial
In cazul sesizarii unor evenimente la aceste institutii, se va actiona respectand urmatoarele reguli tactice:
apropierea de obiectiv se va realiza concomitent din mai multe directii, observand cu atentie imprejurimile, autovehiculele stationate si in special cele care au in interior persoane, retinand numerele de inmatriculare si elementele generale de identificare (culoare, marca, tip, etc.);
nu se va interveni niciodata in interior sau foarte aproape de intrarea principala, pentru a se evita luarea de ostatici sau atacarea politistilor;
daca este posibil, va fi contactat personalul de deservire in mod discret, in vederea informarii asupra evenimentului sesizat;
informatiile obtinute vor fi raportate operativ, asteptand ordine daca se dovedeste ca situatia este reala;
inainte de a actiona, va fi pus la punct in mod discret un dispozitiv de observare, de protectie si de interventie ulterioara, alcatuit din cel putin patru politisti;
nu se va incerca niciodata blocarea agresorilor in interiorul cladirii sau crearea unei situatii de infruntare directa sau de sfidare a atacatorilor;
vor fi indepartati trecatorii sau curiosii;
daca vreuna din persoanele aflate in interior paraseste obiectivul, acest lucru va fi semnalat celorlalti, indicandu-se directia si modul de deplasare, precum si semnalmentele generale, pentru ca acestia sa organizeze capturarea si imobilizarea persoanei;
pe parcursul evolutiei situatiei se vor transmite informatii privind numarul participantilor, semnalmentele acestora si ale vehiculelor, armamentul intrebuintat, directia de deplasare a eventualilor fugari, daca exista sau nu ostatici;
dupa sosirea fortelor suplimentare si a celor care vor coordona activitatea, politistii se vor integra in dispozitivul nou constituit;
datele si informatiile obtinute pana la sosirea fortelor suplimentare vor fi raportate conducatorului actiunii.
Climatul familial conflictual este dat de stari accentuate de conflict care au intensitati diferite si evolueaza de la forme relativ simple cum ar fi certurile, contrazicerile acute sau refuzul unor obligatii familiale, pana la forme mai grave respectiv agresiunea fizica, alungarea de la domiciliu etc.
Interventia politiei in astfel de cazuri este necesara, intrucat aceste stari conflictuale pot degenera in acte agresive de tulburare a climatului de siguranta civica a membrilor comunitatii.
Legi speciale cum ar fi cea privitoare la constatarea si sanctionarea contraventiilor referitoare la incalcarea unor norme de convietuire sociala a ordinii si a linistii publice, prevad expres interventia politiei prin luarea unor masuri specifice in astfel de situatii.
Intrucat acest gen de evenimente au loc la domiciliul persoanelor fizice, cu ocazia interventiei politistul va respecta urmatoarele reguli tactice:
inainte de a actiona, se va informa asupra naturii conflictului, despre persoanele angrenate, frecventa incidentelor, modul de manifestare, etc.;
se va respecta principiul inviolabilitatii domiciliului si nu va intra in locuinta decat in conditiile legii, respectiv la solicitarea sau cu consimtamantul scris al uneia din persoanele implicate in conflict;
intrarea in locuinta se va face si fara acordul locatarilor, daca exista stare de pericol iminent: strigate de ajutor, zgomote care indica folosirea armelor de foc, indicii privind izbucnirea unui incendiu sau a fost savarsita o infractiune flagranta;
in apropierea imobilului unde s-a semnalat conflictul nu va folosi avertizoarele sonore sau luminoase;
la locul conflictului, politistii nu se vor plasa in apropierea usii, grupati, ci vor sta la o distanta de 1-2 metri lateral, unul oferind posibilitatea sa fie vazut in vizor, iar celalalt alaturat zidului de langa usa;
dupa deschiderea usii, politistul va saluta, se va prezenta si va explica motivul prezentei sale;
daca se face invitatia de a patrunde in interior, politistii vor intra pe rand, primul patrunzand cel aflat langa zid, care va deschide usa mai mult, permitand patrunderea si celui de-al doilea, continuand deplasarea impreuna cu locatarul care a deschis usa;
discutiile vor fi purtate pe un ton corespunzator, fara amenintari, insulte, cu calm;
se vor asculta mai intai partile, fara a se interveni, pentru a face sa scada tensiunea conflictului, precum si pentru a crea un climat de incredere. Apoi, putin cate putin, se va incerca sa se discute deschis problemele ce au generat conflictul, pentru a permite o anumita descarcare nervoasa, dar nu se va comenta nimic si nu se vor emite judecati sau aprecieri ce ar putea fi gresit interpretate, cautandu-se obtinerea angajamentului ca persoanele se vor linisti si nu vor produce acte violente sau de tulburare a ordinii publice;
dupa ce s-a realizat descarcarea nervoasa si s-a aplanat conflictul, partile vor fi invitate, in scris, la sediul politiei;
la iesirea din serviciu, politistii vor depune raport separat privind interventia, modul de solutionare si masurile luate;
in cazul in care exista riscul iminent si evident ca respectivul conflict sa se soldeze cu vatamari ale sanatatii si ale integritatii corporale a persoanelor sau cu tentative de sinucidere, politistii nu vor actiona direct si imediat, ci vor adopta un dispozitiv care sa impiedice intrarea persoanelor straine si sa faciliteze accesul celor implicati in rezolvarea cazului.
Suicidul (sinuciderea) este o actiune voluntara, indreptata constient in directia suprimarii propriei vieti.
In psihologia judiciara sunt definite trei categorii de suicid:
a) suicidul amenintare - indivizii care ameninta cu suicidul vor mai mult sa traiasca decat sa moara, amenintarile lor reprezentand in fapt mijloace de atingere a anumitor scopuri. In situatia de neandeplinire a scopurilor propuse este posibil ca unii din acestia sa-si spuna in practica planurile de a-si suprima viata;
b) suicidul tentativa - indivizii sunt mai putin expliciti, afirmand ca nu le pasa daca mor sau traiesc, motiv pentru care nu sunt luati in serios intotdeauna. Un numar relativ mare dintre acestia isi finalizeaza intentia;
c) suicidul reusit - indivizii sunt extrem de hotarati sa-si ia viata, nerenuntand pana nu isi duc la indeplinire intentia.
Cunoasterea particularitatilor specifice fiecarei categorii de persoane care ameninta cu sinuciderea sau incearca efectiv sa-si ia viata este importanta pentru politist deoarece il ajuta sa stabileasca modului de abordare a acestora si strategiile pentru impiedicarea actiunii sinucigasilor.
In cazul amenintarilor cu sinuciderea (prin precipitare, arme albe sau de foc), politistii deplasati la fata locului vor respecta urmatoarele reguli tactice:
vor initia si vor intretine discutii privind cauzele care au determinat-o pe persoana respectiva sa recurga la acest mod de manifestare;
vor oferi posibilitati de solutionare a problemelor invocate de persoana;
nu se vor face promisiuni ce nu pot fi indeplinite, chiar daca unele cerinte minore vor fi rezolvate;
daca este posibil se va incerca imobilizarea persoanei;
pe timpul discutiilor, vor fi invitate la mediere persoanele apropiate celui care ameninta cu sinuciderea, in scopul de a-l determina sa renunte la punerea in aplicare a intentiei exprimate.
In cazul amenintarii cu autoincendierea, politistii vor respecta urmatoarele reguli tactice:
vor fi anuntati prin orice mijloace pompierii si salvarea despre evenimentul produs:
actiunea directa pentru imobilizarea persoanei se va efectua numai daca nu s-au facut actele pregatitoare pentru autoincendiere (stropirea cu benzina sau alte materiale incendiare, folosirea unor recipiente cu asemenea continut etc.);
daca nu s-au efectuat actele pregatitoare se va discuta cu persoana respectiva privind cauzele care au generat aceasta situatie, dorintele protestatarului, modul in care pot fi rezolvate etc.;
in timpul discutiilor, politistul va cauta sa se apropie cat mai mult de persoana in cauza in scopul imobilizarii ei;
nu vor face promisiuni care nu pot fi onorate;
echipa de interventie care se va deplasa la fata locului va fi constituita din minim doi politisti care vor avea asupra lor un extinctor, o patura sau alte materiale specifice;
unul dintre politisti va discuta cu persoana in cauza, celalalt va indeparta curiosii si va lua masuri pentru procurarea unor mijloace improvizate necesare stingerii focului in eventualitatea autoincendierii;
in situatia in care s-a declansat autoincendierea, protestatarul va fi infasurat cu rapiditate in patura, se va interveni prin folosirea extinctorului si va fi transportat de urgenta la o unitate sanitara.
Fie ca este vorba de descoperirea de munitie, de mijloace de distrugere (mine, grenade, obuze, bombe etc.) ori de mijloace explozive improvizate (cu explozie intarziata, instantanee, cu sau fara capcana), trebuie actionat intotdeauna cu multa precautie si nu trebuie uitat ca acestea au fost concepute pentru a omori, a rani sau distruge.
Identificarea rapida a sursei de informatii ajuta sa se afle daca este vorba de o descoperire intamplatoare, de punerea in alerta prin intermediul unui apel telefonic, amenintare prin scrisoare sau mesaj si permite sa se faca o prima apreciere a gradului de risc ce il implica evenimentul si care va fi confirmat la fata locului.
Reguli tactice ce trebuie respectate in cazul descoperirii unor obiecte susceptibile de a contine materiale explozive
In momentul luarii la cunostinta, indiferent in ce mod, despre existenta unor obiecte susceptibile de a contine materiale explozive, se va actiona cu prioritate pentru culegerea tuturor informatiilor posibile, de la distanta sau de la fata locului, cu privire la urmatoarele aspecte:
a. date legate de amplasarea obiectului respectiv (loc accesibil sau nu, obstacole naturale aflate in apropiere, daca a fost sau nu miscat din pozitia in care a fost descoperit;
b. modalitatea folosita, natura mijlocului exploziv, coordonatele locului sau localului aflat in pericol;
c. date legate de natura mijlocului exploziv sau a munitiei: forma, descriere exterioara, volum, dimensiuni, greutate aproximativa, caracteristici tehnice, culoare, grad de conservare, eventuale zgomote.
Daca s-a luat la cunostinta in mod direct despre existenta unor obiecte susceptibile de a contine materiale explozive, se va raporta imediat personalului de serviciu, in scopul anuntarii echipei de specialisti pirotehnisti;
nu se va ridica, atinge sau misca obiectul respectiv din pozitia initiala si nici nu se vor se produce vibratii sau curenti de aer in imediata sa apropiere, intrucat toate acestea pot activa incarcatura si declansa explozia;
se va stabili o zona de siguranta in jurul obiectului respectiv, in care nu se va permite accesul decat persoanelor specializate, cu atributii concrete in rezolvarea situatiei, fiind stabilit un singur punct de acces. Zona de siguranta va avea o raza de 50 de metri de la imobil, in cazul in care obiectul respectiv este amplasat in interiorul unei cladiri, si 300 de metri cand a fost descoperit in locuri deschise;
persoanele aflate in zona vor fi indepartate, iar in cazul imobilelor se va organiza evacuarea in baza planului de evacuare, in ordine, fara a se produce trepidatii sau aglomerari;
itinerarul prevazut pentru evacuare va fi controlat cu atentie inainte de inceperea actiunii propriu-zise;
se va accepta prezenta unui numar cat mai redus de persoane, alese pe baza de voluntariat, care cunosc foarte bine locul si care impreuna cu politistii vor forma grupul de cercetare a incaperilor;
vor fi anuntate imediat autoritatile administrative si judiciare competente, serviciul pirotehnic si celelalte servicii specializate in raport cu situatia concreta existenta;
publicul va fi informat despre posibilitatea existentei materialului exploziv, fara a dramatiza sau a exagera situatia, despre dispozitivul creat si masurile luate si i se va cere sa se indeparteze din zona;
in situatia in care exista informatii cu privire la ora exacta a exploziei, dupa asigurarea zonei de siguranta se va astepta trecerea timpului critic, dupa care vor fi declansate cercetarile.
Natura suspecta a unor obiecte poate fi apreciata in raport de:
a. prezenta neobisnuita a obiectelor in acel loc, fara a fi pazite, creand impresia ca sunt abandonate;
b. absenta proprietarului sau a altor persoane care sa le revendice;
c. existenta unor amenintari, stari conflictuale acute sau a unei situatii incordate in locul respectiv;
d. forma neobisnuita pentru acel loc a pachetului si greutatea mare in raport de volum (in cazul cand acesta a fost ridicat intamplator);
e. prezenta unui obiect neobisnuit sub vehicule, pe scaune, banchete sau la bordul acestora.
Dupa sosirea specialistilor, politistii vor executa intocmai toate dispozitiile sefului echipei de interventie.
Modul de actiune in cazul tulburarii ordinii intr-un mijloc de transport in comun
Inlaturarea starii de dezordine intr-un mijloc de transport in comun ridica probleme specifice, determinate de natura locului si a imprejurarilor in care se produc actele de tulburare a ordinii (busculade, aglomeratie, spatiu restrans etc.).
Nu in toate situatiile mijlocul de transport poate fi abatut de pe traseu (calatorii se grabesc sa ajunga fiecare, in timp util, la locul dorit, orice intarziere ducand la iritarea acestora).
In cazul interventiei intr-un mijloc de transport in comun se vor respecta urmatoarele reguli tactice:
se va solicita calatorilor sa-si pastreze calmul si sa nu ingreuneze luarea masurilor ce se impun. Acelasi lucru li se va solicita si eventualilor cunoscuti ori turbulenti, pentru a se evita o posibila asociere impotriva politistului;
pentru a nu prelungi timpul de stationare, se va cere sprijin conducatorului mijlocului de transport respectiv sau altor cetateni aflati in acel mijloc de transport;
se va cere calatorilor sa permita apropierea de persoana turbulenta sau agresiva, creandu-se spatiu de manevra si actionandu-se astfel incat sa i se distraga atentia, fie prin crearea impresiei ca politistul discuta cu alte persoane, fie ca anunta un pericol iminent in partea opusa etc.;
in momentul in care persoana turbulenta isi va indrepta atentia spre acel loc, se va actiona rapid pentru imobilizarea sa, prin aplicarea procedeelor de auto-aparare;
dupa imobilizare, persoana va fi incatusata;
se vor identifica persoanele agresate si martorii oculari, si va nota datele acestora si invitandu-i la politie impreuna cu persoana turbulenta;
politistul va cobori din vehicul in urma agresorilor, fiind atent si pregatit pentru interventie, spre a nu fi atacat prin surprindere;
va lua masuri de sanctionare contraventionala in acel loc ori, dupa caz, la sediul politiei;
in situatii deosebite, daca este posibil, va solicita conducatorului auto sa se abata de la itinerar si sa conduca mijlocul de transport (autobuzul) la sediul politiei (cerandu-se acordul publicului calator).
INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE
INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI . . . . .
POLITIA . . . . . . . . . . . . .
NR. . . . . . DIN . . . . . 200 .
privind folosirea fortei fizice sau a mijloacelor din dotare
Numele si prenumele politistului . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .
Data si ora incidentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Motivul interventiei politistului si explicatii:
pentru apararea sa sau a altor persoane;
retinere;
legitimare, controlul bagajelor, al autovehiculelor etc.
sanctionare contraventionala si motivul . . . . . . . . . . . . . . . .
alte situatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Imprejurarile folosirii fortei sau a mijloacelor din dotare . . . . . . . .
Actiunile intreprinse asupra politistului si urmarile acestora (leziuni, distrugeri, degradari, etc.) . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .
Subiectul (toatele datele de stare civila) . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .
Numarul subiectilor implicati: . . . . . . . . . . . . . . .. . .. . . .
Starea subiectului / subiectilor in momentul incidentului (sub influenta bauturilor alcoolice, stare de ebrietate, nivelul violentei, prezinta leziuni vizibile etc.): . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . ..
Leziuni asupra subiectului si cine le-a constatat, la cat timp dupa eveniment: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Nivelul de opozitie al subiectului si explicarea acestuia:
- opozitie verbala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
- pasiv fizic . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . ..
- activ fizic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
- agresivitate sporita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Mijloace utilizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Numarul si numele politistilor care au intervenit . . . . . . . . . . . .
Data si ora incetarii actiunii de folosire a fortei sau a mijloacelor din dotare . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . . . .. . . . . . .. . . . . .
Ofiterul care a efectuat verificarea si data . . . . . . . . . . . . . .
Modul de actiune a politistului (prezentare pe scurt) . . . . . . . . . .
Metoda si mijlocul de imobilizare folosita (si eficienta) . . . . . .. . . .
Masura luata . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .. . . . . . . . .
Probe existente in favoarea politistilor . . . . . . . . . . . . . . . . .
Probe existente in favoarea subiectilor . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Hotararea comandantului si masura luata . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |