PRESEDINTELE ROMANIEI

1. Rolul, alegerea si durata mandatului

Dupa forma de guvernamant, statele se clasifica, de regula, in doua categorii:

o  monarhii, in care seful statului este desemnat pe baze ereditare,

o  republici, in care seful statului, numit cel mai adesea presedinte, este ales pe o perioada determinata, fie de popor, prin vor direct sau indirect (republici prezidentiale sau republici semiprezidentiale), fie de Parlament (republici Parlamentare).

Elvetia dispune de un regim politic aparte, denumit "de adunare" si in cadrul lui guvernul (denumit consiliu federal) este raspunzator in fata parlamentului, el este organul ce executa deciziile celor doua camere; acestea exercita autoritatea suprema in cadrul confederatiei si numesc in fiecare an, din cadrul guvernului, pe un membru al acestuia ca Presedinte, ce are numai atributii de reprezentare.

Initial, seful statului in Romania a fost monarhul. Dupa desfiintarea regimului monarhist, in anul 1948 a fost creat un organ colegial care exercita atributiile sefului de stat, numit initial Prezidiul Republicii Populare Romane, iar apoi Prezidiul Marii Adunari Nationale al R.P.R., inlocuit ulterior in 1961 cu Consiliul de Stat, ca organ suprem al puterii de stat cu activitate permanenta, subordonat Marii Adunari Nationale.

Constitutia din 1965 a consacrat existenta Consiliului de Stat, ca organ colegial cu atributii de sef de stat, pentru ca in anul 1974, printr-o modificare a Constitutiei sa fie instituita expres functia de Presedinte al Republicii Socialiste Romania. Acesta era ales de Marea Adunare Nationala si era raspunzator in fata acesteia, exercitand toate atributiile specifice functiei de sef al statului.

Consiliul de Stat a fost mentinut, dar si-a pastrat doar o parte din atributiile pe care le exercita pana la modificarea constitutionala din anul 1974.

Dupa decembrie 1989, institutia Presedintelui a fost mentinuta, dar prin Decretul-Lege nr.92/1990 pentru alegerea Parlamentului si a Presedintelui Romaniei s-a stabilit ca acesta sa fie ales direct de catre popor prin vot universal, egal, secret si liber exprimat.

Reglementarea Constitutionala prevede ca Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii. De asemenea prevede ca Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele Romaniei exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

Presedintele Romaniei apare astfel intr-o tripla ipostaza:

sef al statului,

sef al executivului

mediator intre puterile statului.

Presedintele indeplineste trei functii fundamentale:

functia de reprezentare,

functia de aparare sau garantare a unor valori fundamentale ale poporului roman

functia de mediere sau de arbitraj.

Presedintele trebuie sa fie neutru si echidistant fata de partidele politice pentru a respecta prevederile Constitutiei potrivit carora este interzis expres acestuia sa fie membru al vreunui partid politic dupa dobandirea celei mai inalte functii in stat.

Regimul politic instituit prin Constitutia Romaniei este calificat ca un regim semiprezidential atenuat sau parlamentarizat.

Administratia Prezidentiala cuprinde serviciile aflate la dispozitia Presedintelui pentru indeplinirea atributiilor sale; functiile de conducere specifice din cadrul Administratiei prezidentiale sunt: consilier prezidential cu rang de ministru si consilier de stat cu rang de secretar de stat.

Alegerea Presedintelui Romaniei se face prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Pentru ca o persoana sa poata fi aleasa Presedinte al Romaniei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

o  sa aiba numai cetatenia romana;

o  sa aiba domiciliul in tara;

o  sa aiba drept de vot;

o  sa aiba varsta de cel putin 35 de ani;

o  sa nu ii fie interzisa asocierea in partide politice.

Durata mandatului Presedintelui Romaniei este de 5 ani si poate fi prelungit in caz de razboi sau de catastrofa.

Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sale sau de deces.

Demisia este un act unilateral de vointa al Presedintelui si poate interveni din motive de sanatate, ori pentru a ocupa o alta functie sau pentru ca a devenit iminenta suspendarea sau trimiterea sa in judecata.

Demiterea din functie intervine ca urmare a ramanerii definitive a hotararii de condamnare de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru fapte de inalta tradare, ori in urma referendumului care a confirmat suspendarea sa din functie.

Interimatul functiei de Presedinte al Romaniei intervine in situatiile in care aceasta functie devine vacanta, ori daca Presedintele Romaniei este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile. Interimatul se asigura in ordine de catre presedintele Senatului sau de catre presedintele Camerei Deputatilor.

2. Atributiile Presedintelui

2.1. Clasificare

O clasificare a atributiilor Presedintelui Romaniei nu are numai o semnificatie didactica, deoarece, fiind facuta pe diverse criterii, ea pune in valoare multiplele valente pe care le are o institutie publica a statului, cum este aceea a sefului statului. Astfel:

a) din punct de vedere al functiilor

atributii specifice sefului de stat (pe plan intern si extern);

atributii de realizare a functiei de sef al executivului;

atributii de aparare a Constitutiei si de asigurare a bunei functionari a autortatilor publice;

b) din punct de vedere al subiectelor fata de care se exercita, se pot distinge:

atributii fata de Parlament;

atributii fata de Guvern;

atributii fata de alte autoritati ale administratiei publice;

atributii fata de puterea judecatoreasca

atributii fata de Curtea Constitutionala

atributii fata de popor.

c) din punct de vedere al frecventei exercitarii lor, distingem

atributii obisnuite, curente in activitatea de stat;

atributii iesite din comun, exercitate in situatii speciale.

d) din punct de vedere al procedurii exercitarii, intalnim

atributii care se exercita fara conditionari, restrictii;

atributii consitionate de termene, ori de propuneri ale Guvernului, sau de informarea, avizul ori aprobarea Parlamentului.

e) din punct de vedere al formelor tehnico-juridice de realizare, deosebim:

atributii care se realizeaza prin emiterea de decrete prezidentiale;

atributii care se realizeaza numai prin operatiuni administrative;

atributii care se realizeaza prin acte exclusiv politice.

2.2. Atributiile Presedintelui in raporturile sale cu Parlamentul

Atributiile Presedintelui Romaniei in raporturile sale cu Parlamentul sunt urmatoarele

adresarea de mesaje

convocarea Parlamentului in sesiune

dizolvarea Parlamentului

promulgarea legilor.

a. Adresarea de mesaje Parlamentului

Nu reprezinta o imixtiune a Presedintelui  - puterii executive - in treburile Parlamentului - puterea legislativa, intrucat adresarea mesajului nu presupune si obligatia Parlamentului de a-l dezbate.

Mesajul Presedintelui catre Parlament are numai rolul de a face cunoscuta deputatilor si senatorilor pozitia sefului statului in probleme interne si externe de o importanta deosebita cu care se confrunta la un moment dat societatea.

Singura obligatie instituita de Constitutie in sarcina Parlamentului este acea de a se intruni in sedinta comuna si de a primi mesajul Presedintelui Romaniei, nu si de a-l dezbate. Desigur, Parlamentul poate sa dezbata una sau alta dintre problemele cuprinse in mesaj si chiar sa adopte eventuale masuri in legatura cu problemele dezbatute, inclusiv prin adoptarea unei legi.

Chiar daca mesajul Presedintelui este un act unipersonal, mesajul constituie totusi un instrument politic important al colaborarii dintre cele doua puteri ale statului pe planul rezolvarii principalelor probleme ale natiunii.

b. Convocarea Parlamentului

Presedintele isi poate exercita aceasta atributie in doua situatii:

convocarea Parlamentului rezultat din alegerile parlamentare

o  in cel mult 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor,

convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului

o  mai au acest drept: Biroul Permanent al fiecarei camere ori cel putin 1/3 din numarul deputatilor sau al senatorilor

o  se poate face numai daca a aparut sau a devenit iminenta aparitia unui eveniment cu urmari deosebite pentru tara care face necesara luarea unor masuri de catre Parlament;

o  convocarea in sesiune extraordinara trebuie sa priveasca ambele camere.

c. Dizolvarea Parlamentului

Poate interveni dupa consultarea presedintilor celor doua camere si a liderilor grupurilor parlamentare, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura.

In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data si el nu mai poate fi dizolvat in ultimele sase luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta.

d. Promulgarea legii

Reprezinta dreptul Presedintelui tarii de a investi legile adoptate de Parlament cu formula executiva.

2.3. Atributiile Presedintelui in raporturile sale cu Guvernul

In cadrul puterii executive, Presedintele initiaza si finalizeaza procedura de investitura a Guvernului, exercitand urmatoarele atributii in acest scop:

desemnarea candidatului la functia de prim-ministru

numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament.

Tot in raporturile cu Guvernul Presedintele mai are urmatoarele atributii:

revocarea si numirea unor membri ai Guvernului in caz de vacanta a postului sau de remaniere guvernamentala, la propunerea primului-ministru

consultarea Guvernului cu privire la problemele urgente de importanta deosebita

participarea la sedintele Guvernului (art.87 din Constitutie)

2.4. Atributiile Presedintelui in raporturile sale cu alte autoritati ale administratiei publice

In categoria atributiilor pe care Presedintele le are in raport cu cu alte autoritati ale administratiei publice, acesta

indeplineste si functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;

propune Parlamentului numirea conducatorilor anumitor autoritati publice, cum ar fi Directorul Serviciului Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe

numeste judecatorii si procurorii Curtii de Conturi

numeste doi membri ai Consiliului National al Audiovizualului.

2.5. Atributiile Presedintelui in raporturile cu justitia

Presedintele Romaniei are ca atributii:

numirea magistratilor

acordarea gratierii individuale

participarea Presedintelui la sedintele Consiliului Superior al Magistraturii

Numirea judecatorilor semnifica dobandirea inamovibilitatii, privita ca un statut juridic special care presupune protectia judecatorilor in fata oricaror imixtiuni exterioare acestia neputand fi transferati, detasati si nici chiar promovati fara acordul lor.

2.6. Atributiile Presedintelui in raport cu Curtea Constitutionala

Presedintele Romaniei, in raport cu Curtea Constittionala

numeste 3 din judecatorii acestei instante, alti 3 fiind numiti de Camera Deputatilor si ultimii 3 de catre Senat

sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea unei legi inainte de promulgare

sesizeaza Curtea Constitutionala pentru solutionarea conflictelor de natura constitutionala dintre autoritatile publice

Pe de alta parte este de competenta Curtii Constittionale

sa exercite controlul respectarii procedurii alegerii Presedintelui Romaniei si confirmarii rezultatelor sufragiului

sa constate existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de presedinte al Romaniei si sa comunice celor constatate Parlamentului si Guvernului

sa acorde unui aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a presedintelui Romaniei

2. Atributiile Presedintelui in domeniul politicii externe

Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite de lege'.

Alte atributii in domeniul politicii externe:

acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei la propunerea Guvernului

aprobarea infiintarii, desfiintarii sau schimbarii rangului misiunilor diplomatice la propunerea Guvernului

acreditarea reprezentantilor diplomatici ai altor state.

2.8. Alte atributii

Presedintele Romaniei confera decoratii si titluri de onoare si acorda gradele de maresal, de general si de amiral.

3. Actele si raspunderea Presedintelui

3.1. Actele Presedintelui

Presedintele emite decrete, ca acte juridice, precum si mesaje, declaratii etc ca acte exclusiv politice.

Regimul juridic aplicabil decretelor presedintelui este dominat de regula contrasemnarii de catre primul-ministru si, de asemenea, de regula publicarii acestora in Monitorul Oficial.

Prin contrasemnare se angajeaza raspunderea primului-ministru pentru continutul actului, atestand astfel conformitatea actului atat cu prevederile legale, cat si cu vointa organului pe care primul-ministru il reprezinta.

De la regula contrasemnarii, exista si exceptii - decretele care concretizeaza atributiile inerente Presedintelui, ca, de exemplu, desemnarea candidatului la functia de prim-ministru, dizolvarea Parlamentului, numirea in functii publice.

Decretele Presedintelui, din punct de vedere al naturii lor juridice, sunt acte administrative, producatoare de efecte juridice si pot fi atacate in instanta de contencios administrativ, cu exceptia decretelor care intra in sfera actelor exceptate de la controlul in contencios administrativ.

In ceea ce priveste publicarea decretelor prezidentiale aceasta se refera aat la decretele cu caracter normativ, cat si la cele cu caracter individual, chiar daca acestea din urma sunt si comunicate persoanelor fizice si juridice interesate.

Nepublicarea decretelor atrage inexistenta actului si, astfel, a efectelor sale juridice.

3.2. Raspunderea Presedintelui Romaniei

a.   Raspunderea politica

Sanctiunile politice prevazute de catre Constitutia Romaniei pentru Presedinte sunt:

suspendarea din functie

demiterea din functie

Suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei se poate aplica in cazul savarsirii unor fapte grave prin care Presedintele Romaniei incalca prevederile Constitutiei.

Propunerea de suspendare din functie se poate face de catre cel putin o treime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se adreseaza oricareia dintre Camerele Parlamentului, secretarul general al Camerei la care a fost depusa avand obligatia de a aduce neintarziat la cunostinta celeilalte Camere, precum si Presedintelui Romaniei, precizandu-i-se in ce constau faptele ce i se imputa.

In acelasi timp, cu propunerea de suspendare este sesizata si Curtea Constitutionala  care are obligatia emiterii avizului consultatuv cu privire la masura propusa. Dupa emiterea acestui aviz, Curtea il va comunica atat Parlamentului, cat si Presedintelui.

Abia dupa primirea avizului Curtii Constitutionale, Parlamentul, in sedinta comuna poate sa ia in dezbatere propunerea de suspenadre si, de asemenea, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor poate sa decida suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei.

Demiterea din functie a Presedintelui Romaniei este o sanctiune politica mai severa si are drept consecinta pierdera calitatii de Presedinte al Romaniei.

Spre deosebire de suspendarea din functie care are ca efect incetarea provizorie , pe o perioada determinata, numai a exercitiului drepturilor si obligatiilor care decurg din aceasta functie, demiterea Presedintelui are ca rezultat pierderea definitiva a drepturilor si obligatiilor ce deriva din aceasta functie.

Potrivit prevederilor Constitutiei dupa luarea masurii suspendarii din functie a Presedintelui Romaniei, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.

Un lucru trebuie retinut si anume acela ca demiterea Presedintelui, desi este un act eminamente politic, legiuitorul constituant nu l-a lasat in competenta Parlamentului, astfel cum a facut cu masura suspendarii, ci in cea a electoratului, care l-a si investit in functie pe Presedinte.

Daca in urma referendumului electoratul a decis demiterea din functie a Presedintelui, atunci interimatul acestei functii, inceput inca de la data hotararii Parlamentului de suspendare a sa din functie, va continua pana la depunerea juramantului de noul Presedinte care va fi ales.

Alegerile pentru un nou Presedinte se organizeaza in termen de 3 luni de la data demiterii fostului Presedinte.

b.       Raspunderea juridica

Din punct de vedere al raspunderii juridice trebuie subliniat dintru inceput ca Presedintele Romaniei, ca cetatean roman, are o raspundere patrimoniala, administrativa sau penala de drept comun, in raport cu natura faptei pe care a savarsit-o, atunci cand aceasta nu are legatura cu functia pe care o exercita.

Raspunderea juridica si, mai ales, raspunderea penala, se pune in alti termeni atunci cand fapta sau faptele sunt savarsite in exercitarea functiei, intrucat ele imbraca aspectul unui abuz de functie care nu poate sa nu atraga sanctiuni mai severe.

Din acest punct de vedere Constitutia cuprinde o dipozitie speciala potrivit careia Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si al senatorilor.

Competenta de solutionare revine Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care poate sa pronunte achitarea sau condamnarea sa. Hotararea este supusa recursului care este de competenta Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Daca Presedintele a fost achitat, acesta isi va relua exercitiul drepturilor si indatoririlor constitutionale, suspendarea sa din functie incetand pe data la care hotararea instentei a ramas definitiva.

Daca Presedintele a fost condamnat, acesta este demis de drept, astfel cum prevad dispozitiile constitutionale, la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.