Urmele formate din obiecte sau felurite substante

Urmele formate din obiecte sau felurite substante

1. Urmele sub forma firelor de par provin din zonele paroase ale corpului, datorita procesului fiziolog al organismului ori din cauza unor actiuni de fortare, taiere, rupere sau smulgere din radacina, cu ajutorul unor instrumente ori nemijlocit, cu mana.

Dupa detasare, firele de par se depun pe cele mai variate obiecte: dusumele, canapele, chiuvete, instrumente corp-delict, corpul victimelor etc. In camp deschis se gasesc pe pamant, iarba, corpul victimei etc.

Firele de par sunt foarte utile cercetarii criminalistice. Prin examinarea lor in laborator se poate stabili daca firele sunt de par sau de alta natura, de la om sau de la animal, de la un barbat sau o femeie, varsta aproximativa a persoanei, grupa sanguina, reusindu-se in ultima vreme sa se reduca mult sfera persoanelor suspecte pana aproape de identitate. Dupa unii autori prin micropsia clasica studiindu-se comparator firele de par, se poate ajunge pana la identitate adica la precizarea ca "firul de par in litigiu apartine sau nu persoanei de la care s-au recoltat modelele de comparatie", deoarece firele de par au o serie de varietati individuale mostenite privind structura, dimensiunile, ondulatia, sectiunea, pigmentatia etc. Examinarea firului de par in laboratoarele de specialitate permite identificarea persanei prin stabilirea amprentei A.D.N.

a) Cautarea, fixarea si ridicarea firelor de par de la locul faptei constituie probleme dificile din cauza dimensiunii reduse a acestora. In raport cu specificul infractiunii firele de par se cauta pe anumite obiecte de la locul faptei; in cazul infractiunii de talharie, viol, omor se cauta in mainile victimei, pe hainele acestora, lenjeria de pat etc. Se folosesc lampile portative de raze ultraviolete.

b) Firele de par descoperite se fixeaza prin descriere in procesul verbal de cercetare la fata locului; fotografiere a locului si in detaliu prin folosirea inelelor intermediare intre obiectiv si camera obscura.

c) Ridicarea se poate face cu penseta si se depun in eprubete sau borcane separate, cu mentiunea cuvenita. Nu se recomanda folosirea plicurilor din hartie care ar putea distruge microurmele de pe firele de par.

d) Pentru studiul comparativ se procedeaza la ridicarea de fire de par de la persoanele suspecte, din regiunile anatomice in raport de caracteristicile urmei. Recoltarea se face prin pieptanare, smulgere sau taiere.

Examinarea in laborator se realizeaza prin utilizarea mijloacelor tehnice adecvate procedeului aplicat in mod concret.

a) prima etapa: - se studiaza modul de detasare: rupere, taiere, smulgere sau cadere datorita procesului fiziologic; se studiaza tija parului pentru a se vedea daca in prezinta substante aderente, urme de paraziti, alteratii patologice; sfarsitul firului care poate fi: rotund, rupt, taiat (perpendicular sau oblic)

b) etapa a doua: - examinarea microscopica a structurii exterioare a parului, stabilindu-se : forma radacinii, a tijei, apartenenta de grup, daca este de la om sau animal. Exteriorul firului de par numit cuticula este format din mici celule epidermice imbinate sub forma de solzi de peste, mai mici la om si mai mari la animale (forma de tepi).

c) etapa a treia - examinarea in detaliu a partilor principale din structura interna a firului de par. Se studiaza : cuticula, cortexul, canalul medular.

d) Studiul comparativ la microscopul electronic si actionarea cu neutroni pot stabili probabilitatea daca firul de par apartine unei persoane anumite.

2. Urmele de sange se creeaza pe obiectele de la locul faptei, corpul omului, instrumentele corp-delict si indica faptul ca s-a comis o vatamare a integritatii corporale a persoanei. Ele se prezinta sub forma de: dare, picaturi izolate sau in grup, manjituri; dupa unghiul de incidenta cu obiectul suport pot fi rotunde ori alungite.

pana la inaltimea de 25 cm, picatura este rotunda cu margini netede;

25 - 150 cm picatura este rotunda  cu margini dintate;

peste 150 cm marginile dintate sunt foarte pronuntate sub forma fasciculului de raze.

Culoarea urmelor de sange evolueaza astfel: rosii, rosii inchis, brune inchis, negre, cenusii, verzi sub efectul oxidarii treptate.

Cautarea urmelor de sange la locul faptei se efectueaza pe subiecte, corpul si hainele persoanelor; sub unghiile agresorului.

Locul unde s-a comis infractiunea se cerceteaza cu atentie: incaperi, covoare, lenjerie de pat etc.

Cand urmele au fost indepartate prin spalare se cauta zonele mai dosnice: sub dusumele sau parchet, crapatura mozaicului etc.

Fixarea si ridicarea urmelor de sange.

Descrierea in procesul verbal se efectueaza in 2 etape:

I.     aspectul general, forme, locul unde se afla

II.       fiecare urma in parte, culoare, fluiditate, dimensiuni etc.

Fotografierea se executa in 2 faze:

fixarea aspectului general in raport cu alte obiecte;

fotografierea in detaliu cu iluminare adecvata.

Ridicarea urmelor se efectueaza prin :

ridicarea obiectelor mici (obiecte de imbracaminte etc.) si ambalare;

cu o para de cauciuc, tamponare cu hartie de filtru;

decuparea tesaturii;

razuire.

Urmele se introduc in borcane inchise ermetic si se pastreaza la temperatura scazuta pentru a se evita degradarea.

Expertul examinand sangele ne poate spune : daca este de om sau de animal, grupa sanguina, prezenta microbilor unor boli, uneori partea corpului de unde provine. Se determina cu precizie grupa sanguina iar determinarea cu certitudine a persoanei este posibila prin stabilirea amprentei A.D.N., in laboratoare de specialitate .

3. Urmele rezultante din procesul fiziologic al organismului.

A.    Urmele de sperma constau in lichidul seminal rezultat din secretia glandelor sexuale masculine. Sunt valorificate din anul 1925 cand japonezul K. Yamakami a stabilit ca unele secretii ale corpului uman, sperma, secretia vaginala, sputa s.a., au aceleasi proprietati de grupa ca si sangele.

Cautarea se efectueaza pe obiecte de imbracaminte, lenjerie etc.

Fixarea si ridicarea se efectueaza prin descriere in procesul verbal, fotografiere si se ridica dupa ce aceleasi reguli ca si sangele.

Examinarea de laborator  poate evidentia: natura urmelor, specia careia ii apartine, caracteristici secrete sau nesecrete, grupa sanguina, numarul de persoane, boli, vechime, prezenta spermatozoizilor .

B.    Urmele de saliva, se creeaza prin depunerea lichidului secretat de glandele salivare.

Formele sub care se prezinta sunt diverse

Cautarea se face pe diferite obiecte

Fixarea si ridicarea se realizeaza in acelasi mod

Expertiza poate stabili: daca substanta este sau nu saliva, statusul secretor ori necretor al persoanei, grupa sanguina, amprenta A.D.N.

C.    Urmele de transpiratie, se creeaza prin stergerea  mainilor, fruntii, obrazului, gatului sau a altor parti ale corpului uman cu batiste, prosoape, cearceafuri.

Se cauta pe prosoape, haine, lenjerie etc.

Fixarea si ridicarea se efectueaza in acelasi mod.

Examinarea urmelor ofera relatii despre: grupa sanguina a persoanei, uneori profesia si locul de munca.

D.    Urmele de urina

Se cauta pe lenjerie, haine, sol, zapada etc.

Fixarea si ridicarea se realizeaza identic.

Examinarea ofera relatii despre: starea de graviditate, nasteri ori avort, prezenta alcoolului in sange, grupa sanguina a persoanei.

Prezinta interes si sunt examinate in acelasi mod urmele de voma si de excremente.

Urmele olfactive. Metodele si mijloacele descoperirii acestor urme, procedeele de valorificare in scopul realizarii justitiei formeaza obiectul Odorologiei judiciare.

Mirosul corpului uman este invizibil, volatil si individual, avand drept surse: respiratia, transpiratia, materiile fecale, gaze etc. formand un asa-numit "buchet olfactiv" al persoanei.

Descoperirea si valorificarea. Ele se pastreaza o perioada de timp si se degradeaza sub actiunea vantului, ploii etc. Sunt conservate prin impiedicarea patrunderii altor persoane in zona pana la aducerea cainelui de urmarire. Obiectele suspectate de a purta urme se indica si se ambaleaza pentru a fi prezentate cainilor dresati in acest scop.

Urmele sub forma de obiecte sau resturi de obiecte. Sunt cele care creeaza suspiciunea ca au fost utilizate de infractori: imbracaminte, manusi, caciula, instrumente utilizate la savarsirea infractiunii.

Urmele formate din alimente sau resturi de alimente.

Urmele formate din resturi de fumat si de iluminat.

Urmele sub forma de sfori, cordoane, franghii, resturi ale acestora. Prezinta importanta modul franghiei spanzuratului (varietati)

Urmele de praf si noroi. Praful este un conglomerat de particule foarte mici provenite din substante de natura organica sau anorganica. Prin studii microscopice se poate stabili mediul din care provine (minereu, rumegus etc.)

Se cauta pe haine, lenjerie de pat etc.

Fixarea se efectueaza prin descriere, fotografiere si se ridica asemanator altor urme.

Urmele de noroi se cauta pe haine, dusumele etc. si se fixeaza in acelasi mod.

Microurmele de la locul faptei sunt orice particule foarte mici de materie descoperite pe obiecte ori persoane ce au legatura cu infractiunea cercetata. Clasificare: animale

vegetale

minerale

Se cauta cu lampa portativa si lupa; se fixeaza identic.

Urmele de incendiu

Incendiul este un fenomen fizico-chimic prin care se produce arderea substantelor combustibile in prezenta oxigenului din aer. Se prezinta sub forme variate, cel mai adesea fiind obiecte partial distruse, diferite reziduuri ale arderii.

Exista incendii : naturale, accidentale si intentionate

A.    Incendiile naturale

I.     Electricitatea atmosferica:

fulgerul este descarcarea electricitatii intre doi nori;

traznetul este descarcarea electricitatii intre nori si pamant

II.       Razele solare provoaca incendii cand sunt concentrate intr-un singur focar fixat pe substante sau obiecte inflamabile

III.     Autoaprinderile sunt determinate de cauze care isi au originea in materialul respectiv (ex.depozitele de carbune, grau etc.).

B.    Incendiile accidentale pot fi determinate de: mucuri de tigari, chibrite aruncate, lampi ori sobe manipulate gresit, conductori electrici scurtcircuitati etc.

C.    Incendiile intentionate pot fi:

Immediate, cand autorul nu se poate indeparta prea mult  spre a-si realiza alibiuri.

Incendiul cu intarziere este pregatit din timp prin: asezarea unei lumanari pe o scandura ce pluteste pe un material inflamabil; dispozitive de cronometrare; dispozitive de lovire a unui amestec exploziv, fitile etc.

La cercetare se stabileste mai intai locul de unde a pornit incendiul; se ridica diverse resturi carbonizate; se ridica cenusa si funingine din mai multe locuri punandu-se in borcane curate; se ridica urme de afumare de pe tavan; se cerceteaza cablurile electrice spre a se gasi locul de afumare sau topire.