Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Comunicarea prin publicitate
Dupa cum am relevat si in exemplul din fig.2.3, comunicarea prin publicitate poate fi efectuata sub mai multe forme, respectiv prin campanii de:
presa;
afisaj;
radio;
televiziune;
cinema;
etc.
Campaniile de presa pot fi organizate si/sau efectuate prin intermediul:
ziarelor si/sau revistelor cotidiene (nationale, regionale, locale etc.);
presei de tip "magazin" ;
presei profesionale (de specialitate);
presei distribuite gratuit (destinata, preponderent, mediului de afaceri si segmentelor populatiei tinere);
etc.
Indiferent de forma de prezentare, comunicarea prin publicitate efectuata in presa trebuie sa respecte cateva reguli de baza, si anume:
acordati maxima atentie amplasamentului in pagina - este recomandabil ca articolele publicitare cele mai "percutante" sa fie inscrise in prima pagina si/sau in pagina a doua (experienta demonstreaza ca, psihologic, atentia este majorata pe pagina a doua a ziarelor/revistelor);
utilizati, inca de la debutul fiecarui paragraf, anumite expresii (formulari) de tipul "tranzitiilor" (cum sunt, spre exemplu: "Deci, . "; "Mai mult decat atat, . "; "Astfel, . "; "Din nou, . "; "Si acum, . "; etc.); "acroseurilor" ("Iata cum . "; "Secretul . "; "In ce mod . ?"; "Nu vi s-a intamplat sa . ?"; "Sa descoperim, impreuna . "; etc verbelor care atrag atentia persoanelor cu care dialogam ("Descoperiti . "; "Deveniti . "; "Regasiti . "; "Incercati sa . "; 'Acceptati sa . "; "Utilizati . "; "Fiti . "; "Participati la . "; "Castigati . "; "Imaginati-va . "; "Beneficiati de . "; "Economisiti . "; "Alegeti . "; etc.);
utilizati, in masura posibilitatilor, metoda AIDA (Atrage; Interes; Dorinta; Actiune);
apelati la "regula in Z" a amplasarii in pagina. Stiut fiind faptul ca tendinta normala este de a citi "in Z", amplasamentul cuvintelor importante in pagina este recomandabil sa respecte cursul acestei litere;
tineti cont de zonele de lecturare rapida. In acest context, se apreciaza ca "zonarea" prioritatii pozitionarii pozelor ca in fig.2.4 se dovedeste a fi, asa cum experienta o demonstreaza, una dintre cele mai eficiente:
Fig. 2.4 Zonele de lecturare rapida
Numit, nu arareori, veritabil "spectacol al strazii", afisajul constituie un media "suplu" si selectiv, indiferent de forma sa de prezentare: afisaj urban; afisaj rutier; afisaj rural; afisaj pe mijloacele de transport; afisaj pe cladiri; afisaj mobil; afisaj prin retele speciale (spre exemplu, in parcari, standuri si/sau in supermarket-uri) etc.
Campaniile de afisaj sunt, de regula, utilizate "in retea" sau "individual" si au, de regula, durate de "conservare" de 3 pana la 14 zile devenind, din ce in ce mai mult, o alternativa la cele organizate prin intermediul radioului si/sau al televiziunii.
Veritabil "media al efemerului" , radioul permite o reactie rapida si "supla" asupra comportamentului "actorilor" lumii afacerilor. Dorim sa relevam ca acest fapt nu a fost, insa, de natura sa aduca "salturi" spectaculoase in eficienta publicitatii, indeosebi datorita fie lipsei de imaginatie a realizatorilor, fie copierii "mecanice" a textului unor spoturi publicitare difuzate prin intermediul televiziunii.
Considerata mult timp ca un media exceptional de eficace si deosebit de puternic, televiziunea nu mai are acelasi impact ca in urma cu 10-15 ani, indeosebi din cauza mutatiilor "peisajului" audiovizual din Romania. Desi sunt urmarite cel putin o data pe zi de majoritatea populatiei, programele de televiziune nu mai pot avea acelasi impact psihologic, atat din cauza multiplicarii progresive a numarului posturilor, cat mai ales din cauza penetrarii puternice si chiar "agresive" a televiziunii prin cablu. Daca la aceste aspecte adaugam diletantismul multor "copiatori" de reclame publicitare prin TV si, mai ales, faptul ca telespectatorii au inceput sa "realizeze" ca, foarte rar, ceea ce vad pe micile ecrane este si adevarat (mai ales din punct de vedere calitativ), putem avea o explicatie aferenta diminuarii eficientei unui asemenea tip de publicitate. Astfel, lipsa unui "echilibru" a dus la situatii chiar hilare, de genul celor intalnite in cazul reclamelor publicitare.
Media foarte selectiv, cinematograful poate atrage o audienta elevata, mai ales din randul tineretului din mediul urban. Selectivitatea sa se exercita nu numai la nivel de zona geografica, regiune si/sau oras, ci chiar la nivel de cartier si, mai ales, de sala de spectacole. In acest context, conditiile perceptiei mesajului publicitar sunt cu totul exceptionale: spectatorul este total "captiv", iar dimensiunea ecranului ii creeaza un amplu efect spectacular si emotional, ceea ce face ca memorizarea mesajelor sa atinga niveluri de perceptie foarte ridicate.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |