Democratie si participare cetateneasca

Acest capitol prezinta aspecte generale privind participarea cetateneasca.

In cazul unor programe de instruire saptamanale, acest capitol poate fi prezentat intr-o zi, fiecare subcapitol fiind conceput pentru a fi prezentat intr-o ora.

In situatia in care participarea cetateneasca nu reprezinta decat o componenta de o zi a unui modul complex de instruire, acest capitol poate fi utilizat in intregime, cuprinzand elemente generale despre participarea cetateneasca, sau poate fi utilizat doar primul subcapitol de o ora, urmand ca, pentru fiecare capitol al manualului, sa fie prezentate astfel de module de o ora.

La sfarsitul programului, participantii vor:

Intelege mai bine notiunile ce se refera la participare cetateneasca.

Constientiza rolul participarii cetatenesti intr-o democratie precum si rolul functiei publice in luarea deciziei in mod participativ.

Identifica factorii si domeniile participarii cetatenesti.

Intelege mecanismele prin care se realizeaza participarea cetateneasca la nivel local .

in programe de pregatire privind participarea cetatenilor la procesul decizional local;

in programe privind educatia civica;

in toate programele academice ce vizeaza relatia dintre administratia locala si cetateni, procesul de luare a deciziei la nivel local, drepturile omului, etc.

Ce este participarea cetateneasca?

Esenta democratiei o reprezinta un sistem de guvernare cu si pentru oameni. Aceste cuvinte sunt la fel de adevarate si actuale acum ca si atunci cand au fost rostite pentru prima data in 1863 de catre presedintele american Abraham Lincoln. Acest concept al democratiei este valabil si pentru Romania, la fel ca si pentru Statele Unite ale Americii, Anglia sau pentru orice alta democratie moderna.

Implicatiile acestei afirmatii sunt acelea ca democratia reprezinta mult mai mult decat alegeri libere, desi acestea sunt punctul de inceput. Guvernarea cu si pentru oameni trebuie sa devina si sa ramana un parteneriat - un parteneriat intre cetateni si alesii in care ei si-au investit increderea.

In tarile democratice de oriunde in lume, aceasta incredere se realizeaza prin:

onestitate;

transparenta din partea alesilor;

oportunitatea oferita oamenilor de a juca un rol important in procesul guvernarii, si chiar in activitatea de zi cu zi.

Participarea cetatenilor la luarea deciziilor intr-o democratie cu traditie este un proces gradat, care presupune parcurgerea anumitor etape. Aceste etape se suprapun peste cele doua niveluri de participare, ca parte a unui model ideal de implicare a cetatenilor.

Primul nivel al participarii este informarea, care presupune eforturi atat din partea cetatenilor, cat si din partea administratiei locale. Administratia publica este datoare sa emita informatii catre cetateni privind activitatea si planurile sale pentru ca acestia sa poata intelege directiile prioritare ale politicii administrative a alesilor locali.

Al doilea nivel se refera la consultarea cetatenilor, aceasta fiind actiunea autoritatilor pentru identificarea necesitatilor cetatenilor, pentru evaluarea prioritatilor unor actiuni sau colectarea de idei si sugestii privind o anumita problema.

Patru lucruri stau la baza participarii cetatenesti. Acestea sunt:

Participarea cetateneasca reprezinta combinatia acestor elemente - informatie, comunicare si implicare in relatia care se stabileste intre administratie si cetateni, iar activitatile administratiei sunt dezvoltate si sustinute in asa fel incat sa corespunda cat mai mult posibil nevoilor si dorintelor cetatenilor. Aceste elemente sunt prezentate pe scurt in urmatoarea definitie:

De ce este necesara participarea cetateneasca?

La nivelul administratiei locale, ideea participarii cetatenesti in procesul guvernarii are un inteles adanc. Aceasta deoarece oamenii locuiesc in orase, comune si sate, iar aici:

Desigur, trebuie ca si cetatenii sa inteleaga care le sunt responsabilitatile in acest proces democratic de guvernare. Aceasta inseamna ca administratia locala trebuie sa educe cetatenii in rolul lor de participanti activi in activitatile administratiei - nu numai in alegeri, ci si in derularea procesului de guvernare.

Intr-o comunitate locala, unde administratia si cetatenii sunt implicati activ in procesul participarii cetatenesti, administratia locala va fi pregatita:

sa impartaseasca informatiile intr-o maniera onesta, completa si clara;

sa ofere cetatenilor posibilitatea de a-si exprima opiniile si de a influenta deciziile administratiei intr-un mod corect si deschis;

sa incurajeze cetatenii sa profite de aceste posibilitati;

sa se angajeze in explicarea modului in care s-a luat decizia, furnizand toate argumentele care au fundamentat aceasta decizie.

In acelasi timp cetatenii:

vor intelege drepturile si obligatiile care le revin pentru a participa la luarea deciziilor la nivel local, decizii care le pot influenta direct sau indirect vietile;

vor fi pregatiti sa lucreze onest si constructiv pentru a sprijini reprezentantii administratiei publice locale in rezolvarea problemelor.

Procesul participarii publice furnizeaza participantilor informatiile necesare pentru ca acestia sa participe intr-un mod cat mai semnificativ.

Cine sunt factorii participarii cetatenesti?

In momentul de fata, in Romania, reprezentantii administratiei locale trebuie sa fie lideri in promovarea participarii cetatenesti. Deoarece participarea cetateneasca este o idee noua pentru multi oameni, reprezentantii administratiei vor fi cel mai probabil (sau ar trebui sa fie) aceia care vor avea initiativa procesului. Aceasta presupune un angajament puternic al liderilor locali fata de participarea cetateneasca, incepand cu primarul si cu cei mai apropiati consilieri ai acestuia. Primarul, dar si colaboratorii acestuia, ar trebui sa-si exprime angajamentul fata de participarea cetateneasca clar, sincer si in mod frecvent. Personalul care este implicat in lucrul direct cu publicul - ca de exemplu, oficiile de relatii publice si directorii CIC - trebuie sa aiba si ei un angajament puternic fata de participarea cetateneasca.

In planificarea participarii cetatenesti, este util sa te gandesti la cetateni ca si cum ar fi clienti ai unei afaceri. Ideea este ca, atat timp cat cetatenii platesc pentru serviciile administratiei taxe si impozite, ei ar trebui sa fie capabili sa 'cumpere' acele servicii de care au nevoie si pe care le doresc. Daca administratia este platita din aceste taxe si impozite, ar trebui sa se straduiasca sa furnizeze servicii de cea mai buna calitate in cel mai eficient mod.

Intr-o administratie orientata catre clienti, iata cateva feluri prin care reprezentantii administratiei percep cetatenii:

Participarea cetateneasca nu este numai responsabilitatea reprezentantilor administratiei. Cetatenii au si ei responsabilitati.

Responsabilitatile cetatenilor sunt:

Sa observe ce face administratia locala si in ce scop.

Sa fie pregatiti sa isi aduca o contributie cand administratia planifica sa faca ceva ce poate sa le afecteze interesele.

Sa abordeze reprezentatii administratiei cu o atitudine pozitiva.

Sa manifeste interes in a intelege problemele, incluzand restrictiile cu privire la ceea ce poate sa faca administratia.

Sa-si exprime interesele si ideile clar si complet.

In situatiile potrivite, sa incerce sa colaboreze constructiv cu oficialii administratiei locale pentru a gasi si implementa solutii satisfacatoare pentru ambele parti.

Deoarece aceste idei sunt noi pentru multi cetateni romani, oficialii administratiei locale ar trebui sa fie gata sa incurajeze, sa conduca si sa educe cetatenii in ceea ce priveste aceste responsabilitati.

Dupa ce obtin contributia cetatenilor, oficialii unei administratii responsabile au obligatia sa asculte ceea ce spun cetatenii si sa tina cont de ideile acestora. O idee venita din partea unui cetatean poate fi acceptata sau respinsa. Dar daca este respinsa, reprezentantii trebuie sa explice de ce acea idee nu ar putea sau nu ar trebui sa fie pusa in aplicare. O sugestie sau o reclamatie venita din partea unui cetatean poate fi acceptata sau respinsa, dar nu trebuie sa fie ignorata.

1.4. Care sunt domeniile participarii cetatenesti?

Parteneriatul dintre oameni si administratie depinde de masura in care cetatenii au acces la informatiile care le influenteaza viata. De exemplu, cetatenii ar trebui implicati in procesul elaborarii bugetului local. Ar trebui sa fie constienti de cum este realizat bugetul si sa li se ofere sansa de a-l influenta in cadrul unor intalniri, audieri sau dezbateri publice si prin intermediul unor comitete consultative cetatenesti. Prin intermediul sondajelor de opinie, a interviurilor, a focus grupurilor, a intalnirilor publice si prin intermediul altor tehnici de participare cetateneasca pe care le prezentam in acest manual, autoritatile ar trebui sa invete cum se colecteaza si se folosesc opiniile cetatenilor in privinta furnizarii tuturor tipurilor de servicii publice.

Autoritatile ar trebui sa incurajeze mai mult cetatenii sa participe activ la sedintele Consiliului Local, iar procedura prin care se ia o hotarare sau alta sa fie data pe larg publicitatii. Pentru a ajuta administratia sa-si indeplineasca responsabilitatile intr-un mod cat mai eficient, cetatenii ar trebui invitati sa participe ca reprezentanti voluntari ai comunitatii in diferite grupuri de lucru, comisii de specialitate sau comitete consultative cetatenesti. In astfel de structuri, rolul cetatenilor poate fi foarte creativ si folositor in gasirea solutiilor la problemele ce framanta comunitatea; totodata, ei pot ajuta la rezolvarea sarcinilor zilnice de serviciu. Unele primarii si consilii locale din Romania au inceput deja sa foloseasca comitete consultative cetatenesti care sa-i ajute in procesul guvernarii locale, iar cateva dintre aceste exemple sunt prezentate aici.

Multe administratii locale inteleg importanta participarii cetatenesti si au o oarecare experienta in acest domeniu.

In primul rand, este important ca participarea cetateneasca sa se integreze in evenimentele majore ale activitatii administratiei locale, de exemplu in procesul de elaborare a bugetului. Folosirea participarii cetatenesti in aceste situatii ofera reprezentantilor administratiei implicati in procesul bugetar o experienta pe care acestia o vor valorifica in dezvoltarea planurilor unor initiative de participare cetateneasca ampla in viitor.

Al doilea pas catre o participare cetateneasca la scara larga il reprezinta identificarea acelor compartimente ale administratiei care au contact direct cu publicul si care isi vor numi un facilitator pentru participarea cetateneasca in fiecare compartiment (departament, directie, serviciu, birou).

Aceasta persoana:

va avea responsabilitatea de a gasi si de a promova participarea cetateneasca relativ la acele activitati din cadrul compartimentului care afecteaza direct vietile cetatenilor;

trebuie sa fie o persoana care cunoaste procesele administratiei locale;

trebuie sa inteleaga participarea cetateneasca;

ar trebui sa fie constienta de activitatile planificate ale administratiei;

trebuie sa se consulte cu coordonatorii acestor activitati despre aspectul lor participativ. Acest plan de actiune poate sa fie simplu sau complex depinzand de importanta activitatii si de oportunitatea contributiei publice.

O data ce planul de actiune a fost pregatit si facut public, rolul facilitatorului de participare cetateneasca este sa urmareasca daca planul este respectat. Aceasta nu inseamna ca planul este 'batut in cuie', el poate fi modificat daca circumstantele o cer. Dar, in ceea ce priveste procesul de implementare a planului si modificarile ulterioare necesare, acestea trebuie sa fie transparente si in acord cu principiile participarii cetatenesti.

Ca un al treilea pas, fiecare compartiment realizeaza cate un plan de actiune pentru integrarea participarii cetatenesti in relatiile sale publice.

1.5. Cum se realizeaza participarea cetateneasca?

Esenta acestor idei de participare cetateneasca este o comunicare bi-directionala:

Aceasta inseamna ca reprezentantii administratiei trebuie sa acorde o importanta reala modului in care administratia furnizeaza informatii publicului despre operatiunile si planurile ei. O buna comunicare a administratiei catre cetateni necesita timp si resurse dar se regaseste in increderea si intelegerea publica.

Comunicarea in doua sensuri pretinde ca cetatenii sa descopere avantaje in oportunitatile prezentate, sa afle ceea ce se intampla in localitatea lor si in administratie si sa-si impartaseasca punctele de vedere catre administratie. Ei ar trebui sa caute activ noi cai de comunicare cu administratia. Acesta nu este un lucru usor in orice situatie, chiar si intr-o democratie avansata. Oricum, in tarile de tranzitie, asa cum este si Romania, ar fi necesar ca administratia si ONG-urile sa ia masuri speciale.

Campaniile publice, educationale, de constientizare, pot fi necesare pentru a ajuta cetatenii sa inteleaga importanta responsabilitatii lor de a interactiona cu administratia intr-un mod constructiv. Administratia si ONG-urile pot si ar trebui sa administreze aceasta modalitate, daca ea este ceruta / necesara. O primarie ar putea sa doreasca sa realizeze un sondaj sau sa incerce cateva focus grupuri printre diferite categorii de cetateni pentru a le determina atitudinile de comunicare cu administratia.

Trebuie sa spunem ca acest flux al informatiei de la administratie catre cetateni este de maxima importanta; dar intrebarea este ce si mai ales cat au dreptul sa stie cetatenii?

In Statele Unite, pana la mijlocul anilor '60, cele mai multe informatii din sectorul public apartineau administratiei si nu erau accesibile cetatenilor. Un cetatean care cauta o informatie trebuia sa vada daca aceea informatie exista si unde era ea stocata, apoi trebuia sa convinga reprezentantii responsabili sa furnizeze informatia. Regula generala era aceea ca cetatenii au acces la informatiile administratiei doar daca:

administratia nu prevede informatia ca fiind confidentiala;

cetateanul ar trebui sa arate ca are un motiv intemeiat sa solicite aceasta informatie.

Incepand cu anii '60, s-a produs o miscare care a inceput sa schimbe aceste legi. De atunci, toate informatiile administratiei au devenit publice cu exceptia cazurilor in care administratia ar putea prezenta motivele pentru care acestea nu ar trebui sa fie la indemana tuturor. Legile stabileau acest principiu, adesea denumit 'in lumina legii' deoarece acestea cereau administratiei sa opereze 'la lumina' si nu in spatele usilor inchise. Administratiile trebuiau sa explice ce informatii detin, cum sunt gestionate si organizate. Daca publicul nu avea acces la ele, administratia trebuia sa explice motivul pentru care erau secrete. Multe administratii din Europa de Vest au legi asemanatoare.

Sub incidenta acestor legi, multe informatii sunt oferite in mod gratuit. Lista urmatoare ofera cateva exemple de informatii care sunt accesibile oricui:

Informatii despre cum este organizata administratia si despre cum functioneaza. De exemplu:

departamente, servicii, titluri, fise de post, numele managerilor;

descriere detaliata a responsabilitatilor diferitelor departamente si directii;

informatii de contact: cui trebuie sa se adreseze pentru ceva, cand si unde, incluzandu-se si programul de lucru;

Informatii despre serviciile pe care administratia le furnizeaza comunitatii. De exemplu:

ce compartiment este responsabil cu furnizarea serviciului respectiv;

cum este organizat compartimentul pentru a furniza serviciul;

ce servicii sunt finantate si cat costa ele;

informatii bugetare: au crescut cheltuielile comparativ cu anul trecut?

daca serviciul implica emiterea de permise, care este acest proces, cat timp dureaza, ce informatii trebuie exact furnizate si de ce.

Informatii referitoare la intalnirile corpurilor legislative: Consiliul judetean si local. De exemplu:

cand vor avea loc intalnirile, agenda detaliata a intalnirii;

cum poate un cetatean sa-si inscrie problema proprie in agenda intalnirii;

cum sunt luate hotararile si solutionate petitiile;

ce etape sunt parcurse si ce decizii sunt luate la fiecare intalnire;

ce comisii are consiliul, cine sunt membrii lor, si ce decizii vor fi luate de catre acestea;

cand vor avea loc intalnirile comisiilor;

cum poate un cetatean sa isi inscrie problema personala in agenda intalnirii comisiei.

Informatii despre reguli, regulamente si hotarari care afecteaza drepturile cetatenilor. Toate aceste decizii trebuie publicate cand sunt luate. Ele ar trebui organizate si publicate pe subiecte (codificate).

Informatii despre comisiile consultative cetatenesti:

care sunt responsabilitatile comitetului;

cine sunt membrii, cum sunt alesi acestia;

imputernicire sau alt fel de autorizatie legislativa;

reguli interne de functionare, ca de exemplu cum este ales presedintele consiliului si cum sunt inlocuiti membrii.

Informatii despre planurile compartimentelor administratiei:

planuri pentru cheltuielile de capital;

planuri pentru modificarea taxelor sau pentru orice alt fel de modificari;

planuri pentru reorganizarea compartimentelor administratiei;

planuri de dezvoltare economica sau parteneriat public-privat.

Informatii financiare. De exemplu:

bugetul administratiei locale pentru fiecare an, fiind aratate toate veniturile si cheltuielile intr-un mod accesibil cetatenilor;

informatii despre cum se realizeaza bugetul in fiecare compartiment;

informatii despre cum si cand isi pot exprima cetatenii pareri despre cheltuielile bugetare;

comparatie anuala asupra veniturilor si cheltuielilor;

planificarea cheltuielilor.

Aceasta lista nu se doreste a fi completa, dar doreste sa sublinieze cateva astfel de categorii de informatii relevante pentru acest manual.

In anumite cazuri oamenii vor trebui sa fie constienti de faptul ca ei au dreptul sa aiba acces la informatiile administratiei publice locale si la felul cum functioneaza aceasta, iar aceasta este obligata sa furnizeze aceste informatii.

1.6. Care sunt costurile si beneficiile participarii cetatenesti

1.6.1. Costuri

Lista de mai sus reprezinta o evidenta reala privitor la cum sa informam cetatenii si cum sa le asiguram accesul la informare. Aceasta nu se realizeaza fara anumite cheltuieli. Din partea administratiei sunt necesare:

timp;

resurse bugetare;

creativitate;

energie;

dorinta politica si curaj.

De exemplu, pentru o simpla audiere pe buget, trebuie pregatite materiale pentru o mai buna intelegere a continutului. Trebuie facute anunturi publice si tot felul de aranjamente logistice.

Vointa politica si curaj. Cateodata administratiile locale trebuie sa impartaseasca publicului vesti proaste, ca de exemplu: lipsuri bugetare, proiecte amanate sau chiar greseli care au fost facute. Acesta este momentul cand intervin vointa politica si curajul. Cetatenii au dreptul sa fie informati despre planuri sau proiecte de la demararea pana la finalizarea lor. Daca un proiect este mai dificil sau mai costisitor decat se prevazuse, ei au dreptul sa stie acest lucru. Pe termen lung, onestitatea construieste incredere, chiar daca, pe termen scurt creeaza dificultati.

1.6.2. Beneficii

Nu ar trebui sa ne axam doar pe costurile participarii cetatenesti. Aici sunt cateva dintre beneficiile specifice, similare atat pentru administratia publica locala cat si pentru cetateni, cand participarea cetatenilor in procesul de guvernare este luata in serios:

Restabileste si construieste incredere intre administratia publica locala si cetateni.

Ajuta administratia locala sa devina si sa ramana transparenta in procesul guvernarii.

Permite fiecarui cetatean sa aiba acces la informatii cu privire la problemele ce trebuie sa fie rezolvate.

Ajuta administratia locala sa identifice nevoile comunitatii mai repede si cu o satisfactie mai mare pentru cetateni.

Incurajeaza dezbaterile fata in fata, astfel incat cetatenii pot auzi direct puncte de vedere diferite.

Directioneaza comunitatea catre o decizie responsabila, cu suport politic

Conduce comunitatea catre consens si nu catre conflict.

Ajuta in promovarea unui cadru legal nou, potrivit unui nou mod de cooperare si parteneriat.

Ajuta administratia locala sa rezolve nevoile cetatenilor inainte de interesele speciale.

Prin colaborare, administratia locala si cetatenii sunt capabili sa faca demersuri creative in abordarea problemelor si oportunitatilor.

Ce este participarea cetateneasca?

Participarea Cetateneasca este procesul prin care preocuparile, nevoile si valorile cetatenilor sunt incorporate in procesul decizional al administratiei publice locale. Exista doua directii de comunicare (intre cetateni si administratie), cu scopul general de imbunatatire a deciziilor (administratiei publice locale) sustinute de catre cetateni.

De ce este necesara participarea cetateneasca?

Deciziile administratiei au cel mai vizibil impact asupra oamenilor, si

Contributia cetatenilor se obtine mai usor, daca administratia isi doreste aceasta.

Cine sunt factorii participarii cetatenesti?

Atunci cand administratia locala planifica ceva care afecteaza drepturile sau interesele oricarui cetatean, administratia ar trebui sa informeze cetatenii despre aceste planuri.

Care sunt domeniile participarii cetatenesti?

Autoritatile ar trebui sa incurajeze mai mult cetatenii sa participe activ la sedintele Consiliului Local, iar procedura prin care se ia o hotarare sau alta sa fie data pe larg publicitatii. Pentru a ajuta administratia sa-si indeplineasca responsabilitatile intr-un mod cat mai eficient, cetatenii ar trebui invitati sa participe ca reprezentanti voluntari ai comunitatii in diferite grupuri de lucru, comisii de specialitate sau comitete consultative cetatenesti.

Cum se realizeaza participarea cetateneasca?

Esenta acestor idei de participare cetateneasca este o comunicare bi-directionala:

de la administratie catre cetateni;

de la cetateni catre administratie.

Care sunt costurile si beneficiile participarii cetatenesti?

Sunt necesare din partea administratiei: timp, resurse bugetare, creativitate, energie, vointa politica si curaj. Toate acestea apropie administratia si cetatenii.

Prin aceste exercitii se urmareste:

identificarea atitudinii cursantilor fata de cetateni, rolul administratiei publice, relatia acesteia cu cetatenii, transparenta activitatii administrative, necesitatea informarii, consultarii si participarii cetatenilor in procesul decizional local;

identificarea gradului de constientizare de catre cursanti a rolului pe care fiecare administratie il joaca in procesul de implicare a cetatenilor in procesul de guvernare locala;

identificarea experientei cursantilor in ceea ce priveste implicarea cetatenilor in activitatea administratiei.

Nota: trebuie sa apreciati onestitatea, transparenta si oportunitatea oferita oamenilor de a juca un rol in procesul de guvernare locala

NOTE - INSTRUCTOR

scop: identificarea gradului in care administratia publica si functionarii publici aplica principiul transparentei, care este atitudinea functionarilor fata de cetateni, in ce masura sunt implicati cetatenii in activitatile administratiei publice, care este atitudinea cursantilor (daca grupul este mixt, format din ONG-uri, asociaii de proprietari, media, oameni de afaceri, etc) fata de functionarii publici, administratia publica si cetateni.

durata: 10-15 minute;

grup: lucru individual;

colectare info: prezentare individuala.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: schimb de experienta intre participanti in ceea ce priveste oportunitatea oferita cetatenilor de a juca un rol in procesul de guvernare locala, iar in cazul in care nu exista astfel de experiente - reflectarea asupra modalitatilor prin care acest lucru s-ar putea realiza

durata: 15 minute;

grup: lucru individual;

colectare info: flipchart.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: identificarea nivelului de implicare a cetatenilor in stabilirea problemelor locale si a mijloacelor de informare utilizate - se limiteaza la prevederile legale (de exemplu publicarea hotararilor consiliului local) sau sunt avute in vedere si alte cai, astfel incat sa fie informatia sa ajunga la un numar cat mai mare de cetateni?

durata: 15 minute;

grup: lucru individual;

colectare info: flipchart.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: identificarea unor modalitati concrete, adaptate specificului local, prin care cetatenilor li se explica avantajele implicarii in rezolvarea problemelor locale; aceste modalitati pot varia in functie de marimea comunitatii, resursele existente etc., de la simple adunari publice, pana la campanii publicitare. Se va urmari relevanta tehnicilor propuse pentru comunitatea aleasa si realismul actiunilor. Cursantii trebuie sa dovedeasca in primul rand ca ei au inteles importanta participarii cetatenesti.

durata: 15 minute;

grup: lucru in grupuri de 4 persoane;

colectare info: flipchart.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: participantii vor constientiza faptul ca fiecare functionar public, indiferent de ierarhie, poate juca un rol in procesul participarii cetatenesti; totodata se urmareste si intelegerea faptului ca orice actor local se poate implica in acest proces.

durata: 15 minute;

grup: lucru individual;

colectare info: prezentare individuala.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: stabilirea unor atributii concrete, adaptate compartimentelor de lucru si specificului local, ce vor putea fi utilizate in activitatea practica ulterioara; se recomanda realizarea exercitiului inainte de prezentarea teoriei cu privire la acest subiect din subcapitolul 1.4, dar cu explicarea prealabila a termenului de facilitator.

durata: 15 minute;

grup: lucru individual;

colectare info: flipchart.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: constientizarea beneficiilor pe care institutiile publice le pot obtine prin implicarea cetatenilor in activitatile curente; se recomanda realizarea exercitiului in cadrul prezentarii punctului 1.2 din teorie;

durata: 10 minute;

grup: lucru individual;

colectare info: flipchart.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: constientizarea de catre fiecare reprezentant public a faptului ca majoritatea informatiilor gestionate sunt publice, existand cateva exceptii de la regula (de exemplu, informatii clasificate, sau informatii care ar afecta un drept personal prin aducerea la cunostinta publicului);

durata: 10 minute;

grup: lucru individual;

colectare info: flipchart.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: stabilirea modalitatilor prin care cetatenii pot fi implicati in elaborarea proiectului de buget, care ar fi resursele necesare unui astfel de proces, estimarea cheltuielilor necesare, demonstrarea faptului ca intr-un astfel de proces beneficiile pot fi mult mai mari decat cheltuielile.

durata: 15 minute;

grup: grupuri de 3 persoane;

colectare info: flipchart.