Gradul de relevanta al imaginilor

Gradul de relevanta al imaginilor

Nu toate imaginile au acelasi grad de relevanta pentru organizatie. Gradul de relevanta este conferit, in primul rand, de imaginile acelor procesori de informatii (cetateni, organizatii, institutii) care au un anumit efect asupra existentei, dezvoltarii si performantei organizatiei si a caror influenta in timp este posibila si probabila. Interesul acestor procesori pentru corecta intelegere a situatiei organizatiei este mai mare si, ca atare, acesti procesori au sanse de a obtine informatii nealterate mai prompt decat alti procesori de informatii.

In literatura de specialitate sunt prezentate drept relevante pentru o organizatie urmatoarele imagini sociale[1]:

a) imaginea sociala a organizatiilor si categoriilor de cetateni care se afla in raporturi functionale cu o organizatie. Aceste relatii pot fi: relatii de dependenta si relatii de control (cu organizatiile care stabilesc sarcinile si resursele organizatiei); relatii de control neoficiale (cu mass-media); relatii de cooperare (cu organizatiile si institutiile care concura la realizarea scopului si obiectivelor organizatiilor); relatii de colaborare (cu organizatii si cetateni pe diferite domenii).

Datorita importantei imaginii acestui tip de organizatii si cetateni, organizatia trebuie sa emita continuu mesaje adresate lor. Mesajele generate de functionalitatea organizatiei trebuie sa fie de calitate, sa indice competenta si responsabilitate, iar mesajele emise deliberat trebuie sa fie deosebit de elaborate: sa aiba continut si forma specifice pentru fiecare tip de organizatie si de cetateni, sa fie transmise pe toate canalele accesibile lor si sa urmareasca obiective precise.

Deoarece mesajele generate de functionalitatea organizatiei sunt receptate in mod direct de catre organizatiile si cetatenii cu care se afla in raporturi functionale, sunt utile evaluari atente ale reprezentarilor ce tind sa se fixeze si actiuni sistematice pentru a corecta situatiile din organizatie ce induc reprezentari negative si pentru a largi gama de informatii receptate, astfel incat imaginile ce se constituie la parteneri sa nu fie eronate. Conform tehnicilor de relatii publice, astfel de mesaje pot fi: mesaje de raspuns, de informare, de documentare, de clarificare, de intretinere a colaborarii, de orientare etc.

Este vital pentru organizatie ca mesajele emise catre organizatiile si cetatenii cu care intretine relatii functionale sa se faca pe canale care pot fi controlate de structurile specializate ale acestei organizatii. Canalele oferite de mass-media sunt mai putin adecvate in acest caz si, de aceea, trebuie folosite in mai mica masura si cu discernamant.

b) Imaginile sociale despre organizatie ale cetatenilor si organizatiilor care sunt
sau pot fi afectate de catre aceasta in diferite moduri (prin restrangerea dreptului de acces in unele zone, prin limitarea accesului la informare, prin actiuni specifice organizatiei, prin actiuni de asistenta sociala sau umanitara etc.), capata relevanta prin insesi consecintele pe care le au asupra celor implicati si prin atitudinea celor care beneficiaza sau suporta privatiuni de pe urma acestor implicari.

Imaginile pozitive sau negative pe care le au aceste organizatii sau cetatenii implicati sunt asociate cu tipul de efecte (pozitive sau negative) cu care se confrunta, de aceea fiecare caz in parte trebuie analizat in mod profesional si sustinut prin actiuni care sa potenteze efectele pozitive, sa diminueze sau sa elimine efectele negative, sa ofere mesaje deliberate de informare, explicare, documentare, potentare. Desigur, mesajele se cer adecvate in raport cu tipul de organizatii si categoria de cetateni.

c) Imaginile sociale ale organizatiilor si cetatenilor care au sau pot avea interese in
raport cu organizatia se diferentiaza in raport cu natura intereselor si cu locul si rolul lor
social, cu orientarea lor ca purtatori de imagini.

Din aceasta categorie fac parte organizatii sau grupuri de interese din tara sau strainatate care actioneaza pentru a-si impune imaginea lor structurilor de putere din Romania, organismelor internationale, opiniei publice din tara si strainatate prin intermediul actiunilor de lobby, prin mass-media, prin dezbateri publice (seminarii, conferinte etc), prin actiuni ale unor firme specializate in domeniul imaginii si relatiilor publice, prin actiuni de audiente, petitionare, demonstratii publice, greve etc.[2]

Organizatia, prin structurile sale specializate, trebuie sa identifice organizatiile si cetatenii cu interese fata de activitatea ei, sa studieze imaginea penare o promoveaza acestia si sa actioneze in functie de imaginea generata de aceste interese.

d) Imaginile despre organizatie care se constituie si functioneaza in interiorul ei capata semnificatii deosebite pentru imaginea globala a organizatiei in societate. Imaginea de sine a organizatiei este rezultatul a numeroase perceptii realizate de catre personalul propriu. Ea are caracter stratificat si se cristalizeaza in functie de: statusul si rolul diferitelor categorii de personal in structurile organizatiei; nivelurile organizationale ierarhice in care functioneaza purtatorii de imagine; apropierea sau indepartarea purtatorilor de imagine de structurile de decizie; locul si rolul pe care il au acestia in cadrul fluxurilor de informare; respectul si loialitatea fata de organizatie; cunoasterea, acceptarea si interiorizarea normelor, valorilor si culturii organizatiei, concordanta intre aspiratii, asteptari si posibilitatile de satisfacere a lor; climatul organizational etc.