Cercetari proprii - cresterea crapului

CERCETARI PROPRII - CRESTEREA CRAPULUI

1. Scopul lucrarii

Sistemul semiintensiv de crestere a crapului constituie in prezent baza productiei piscicole din tara noastra.

Pe fondul scaderii productiei piscicole in sectorul de stat din tara noastra, fermele piscicole private realizeaza profit, ceea ce a facut ca numarul lor sa creasca simtitor in ultima vreme. Pentru proiectarea si ulterior construirea si exploatarea unei amenajari piscicole sistematice cu circuit inchis (in care exista crap de toate categoriile de varsta) este necesar sa-si aduca aportul atat specialisti din domeniul constructiilor hidrotehnice, dar si al pisciculturii.

Lucrarea de fata are drept scop, prezentarea principalelor etape necesare pentrurealizarea si exploatarea in parametrii normali ai unei amenajari piscicole ciprinicole sistematice, ca punct de plecare pentru infiintarea unei ferme private de crestere a crapului.

Materialul si metoda de lucru

Pentru calculul debitului paraului Balta in anii 2001-2002 s-a utilizat formula prezentata in Indrumatorulde lucrari practice de Acvacultura:

Q = S_u · V_m

Unde:

- S_u - suprafata sectiunii udate;

- V_m - viteza medie de curgere.

Pentru stabilirea debitului mediu lunar s-au utilizat date ale OSPA - Alba-Iulia. Pentru determinarea temperaturii medii lunare a apei s-au facut determinari zilnice, cu ajutorul termometrului submersibil.

Analizele fizico-chimice ale apei si terenului care va constitui vatra de bazin au fast realizate in laboratoarele OSPA Alba-Iulia. Dimensionarea digurilor, stabilirea normelor de populare si hranire s-au facut in conformitate cu datele prezentate in Indrumatorul de lucrari practice de Acvacultura.

3. Caracteristici pedoclimatice ale zonei de amplasament

3.1. Conditii pedologice

Terenul destinat infiintarii pescariei indeplineste conditiile pedologice necesare unei pescarii, astfel incat fundul viitorului helesteu este impermeabil (argilos) si usor inclinat, prevenind fenomenul de infiltratie a apei si in acelasi timp poate asigura alimentarea si scurgerea gravitationala cu apa, panta terenului fiind de 1/800.

Solul viitoarei pescarii este un sol aluvionar tipic, propice oricarui tip de cultura agricola, deci este ideal si pentru piscicultura.

3. Conditii climatice

Este bine de stiut ca productia piscicola nu este influentata numai de structura si calitatea solului, ci si a apei. Apa care va servi ca sursa de alimenatare a crescatoriei ciprinicole indeplineste conditiile calitative, cat si cele cantitative. Din punct de vedere cantitativ, sursa de apa asigura alimentarea crescatoriei in tot timpil anului. Conform Atlasului Cadastrului Apelor Romane paraul Balta, cod IV.-1.96.52 are un debit mediu zilnic minim anual de 0,095m³/s. Debitul minim inregistrat in perioada de seceta este de 0,059m³/s.

Umiditatea medie anuala este de 83%, media anuala a precipitatiilor de 499 l/m² , raportul precipitatiilor pe anotimpuri fiind de 15% iarna, 28% primavara 37,7% vara si 18,3% toamna. Cantitatea maxima de precipitatii inregistrate intr-o zi, a avut valoarea cea mai ridicata in data de 18 iunie 1998 la un volum de 77,1 l/m

Tabelul 5

Media lunara de precipitatii in ultimii 20 de ani

Graficul 2

Reprezentarea grafica a mediei lunare de precipitatii in ultimii 20 de ani

Cantitatea maxima de precipitatii se inregistreaza in luna septembrie, iar minimul pluviometric se inregistreza in ianuarie. Apele subterane sunt influentate ca debit de conditiile climatice, structura geologica a straturilor, constitutia litologica a rocilor, pozitia stratului acvifer, de adancimea stratului impermeabil.

Tabelul 6

Conform STAS 4706/88 se stabileste categoria de calitate a apei

Unde:

RO regim oxigen

GM grad de mineralizare

RN regim de nutrienti

TS toxice si speciale

GEN general

Conform analizelor fizico-chimice efectuate apei recoltate din paraul Balta, acesta indeplineste conditiile biologice necesare dezvoltarii normale a crapului.

Media multianuala a temperaturii aerului este de 9,6^oC, cu variatii anuale de plus - minus 2^oC fata de aceasta valoare. Luna cu cea mai scazuta temperatura din ultimii 20 de ani este luna ianuarie , cu o temperatura medie multianuala de -2,6^oC. Luna cea mai calduroasa a anului este luna iulie, cu o valoare medie de 20,2^oC.Temperatura maxima inregistrata in zona a fost de 39,4^oC in data de 3 august 1987, temperatura minima a avut valoarea de - 26,5^oC in data de 14 ianuarie 1985.

Directia vantului predominant este din N-V avand o medie anuala de 1,4m/s.

Deci factorii de mediu sunt propice reproducerii si dezvoltarii crapului in bune conditii .

4. STUDIU PRIVIND CONSTRUIREA SI AMENAJAREA EXPLOATATIEI

4.1. CANALELE

Canalele de alimentare au rolul de a dirija apa de la sursa inspre compartimentele amenajarii. De la sursa de apa pleaca un canal de alimentare principal din care se desprind altele secundare care vor alimenta fiecare helesteu in parte. Dimensionarea canalului de priza va fi facut astfel incat sa poata asigura debitul maxim de apa de care nevoie amenajarea piscicola, luind in calcul panta, infiltratiile, evaporarea, inghetul,etc.

Canalul principal se construieste pe digurile letarale,din placi de beton , in rambleu, deoarece transporta debite relativ mari de apa.

Canalele de alimentare secundara vor fi amplasate pe coronamentul digurilor interioare, ceea ce va favoriza caderea gravitationala a apei in helesteele pe care le alimenteaza.

Canalele de evacuare au rolul de a capta apa rezultata din evacuarea debitelor de primire si golire, dirijand-o catre colectorul situat in afara amenajarii. Pentru ca acest lucru sa fie posibil, cota fundului canalelor de evacuare se vor construi in debleu la o cota inferioara corpului orizontal si calugarului cu 0,3m.

4. DIGURILE

Digurile vor fi construite din pamant argilo-nisipos preluat din dealul in apropiere.

Calculul inaltimii digurilor l-am efectuat dupa formula lui STEVENSON:

h_v

in care: h_v = inaltimea valului

L = lungimea luciului de apa in iaz

Inaltimea de siguranta, impreuna cu inaltimea valului formeaza garda globala. Inaltimea barajului se calculeaza dupa formula:

H = h + h_g

in care : H = inaltimea barajului

h = nivelul de retentie al apei

h_g = garda globala

Latimea coronamentului barajului se stabileste dupa formula:

in care: b = latimea coronamentului

H = inaltimea barajului

Inaltimea valului necesara unui dig rezistent pentru lungimea bazinului de 350 de m este de 2,4 m.

Daca inatimea de siguranta este de 0,25 m si inaltimea valului este de 2,4 m, garda globala va fi de 2,65 m. Daca inaltimea apei in helesteiele de crestere este de 2 m si garda globala este de 2,65 m, atunci inaltimea totala a digului va fi de 4,65 m.

Latimea coronamentului obtinuta este de 2,38 m, iar latimea bazei mari va fi de 11,68 m la o inclinare a taluzului din amonte si a taluzului din aval de 1/1.

4.3. HELESTEIELE

In cadrul crescatoriei ciprinicole se vor construi urmatoarele categorii de helestee: -de reproducere, predezvoltare, crestere, iernat, parcare, carantina, de crestere a reproducatorilor.

Helesteiele de cresere vara a-III-a

In aceste helesteie se creste crapul de 2 ani, care este introdus din helesteiele de vara a-II-a in luna martie si se creste pana toamna cand se valorifica pe piata. Se vor construi patru helesteie, fiecare avand o suprafata de 8,75 ha si o adancime cuprinsa intre 1,5-2,5 m.

Greutatea crapului de doi ani si o vara va fi de 1,200 kg. Pentru o productie de 1800 kg de peste/ha trebuie sa se recolteze un numar de 1500 de exemplare cu greutatea de 1,2kg.

1 exemplar..1,2kg

x exemplare.1800kg

x == 1500 exemplare C₂₊/ha

Avand in vedere ca pierderile in vara a-III-a sunt de 3-4%, primavara norma de populare va fi de 1560 exemplare /ha.

1500 pesti100%

x pesti.4%

x = = 60 pesti (pierderi/ha)

Numarul de exemplare de crapi de doi ani necesari pentru popularea halesteielor de vara a-III-a vor fi de 1560exemplare/ha.

1500 + 60 = 1560 exemplare C₂

unde:

- 1500 - numarul de exemplare recolate necesare pentru o productie de 1800kg/ha

- 60 - pierderile din vara a-III-a

Suprafata totala a bazinelor cu crap de doi ani si o vara este de 35 de hectare, astfel ca cantitatea totala recoltata toamna este de 63000 kg crap.

1800 kg * 35 ha = 63000 kg crap

Pentru cele 35 de ha cat necesita helesteiele pentru cresterea crapului de doi ani si o vara, norma de populare va fi de 54600 exemplare:

1 ha.1560 exemplare C₂

35 ha..x

x = (1560 * 35) / 1 = 54600 exemplare C₂

Helesteiele de vara a-II-a

Aceste helesteie servesc pentru cresterea crapului de 1 an pana primavara urmatoare, cand vor fi transferati in helesteiele de vara a-III-a ( de ingrasare).

Vor fi doua helesteie, fiecare avand o suprafata de 6 ha.

Aceste helesteie intra in functiune incepand cu luna martie, cand crapul de 1 an este pescuit din bazinele de iernat si transferat in acestea. Inundarea acestor helesteie se va realiza treptat, la distanta de 10-20 zile, aceasta lucrare favorizand dezvoltarea si valorificarea hranei naturale.

Numarul total de exemplare necesare popularii celor 35 de ha de helesteie cu crap de doi ani si o vara este de 54600 exemplare.

Pierderile in aceasta perioada sunt de 8%, astfel ca bazinele cu crap de doi ani vor fi populate cu un numar de 59000 exemplare.

100 % 54600 pierderi

8 % x

x = = 4370 exemplare pirederi

546000 + 4370 59000 exemplare

Daca densitatea / m² la crapul de doi ani este de 0,5 exemplare / m² , suprafata necesara cresterii celor 59000 exemplare de crap de doi ani este de 12 ha.

0,5 exemplare ..1 m²

59000 exemplare x

x = = 118000 m²

1 ha ..10000 m²

x .118000 m²

x = = 11,8 ha 12ha

Helesteie de crestere de vara I

In aceste helesteie se creste puietul de crap pescuit din halesteiele de reproducere, sau predezvoltare pana la pescuitul de toamna cand puietul, in urma sortarii, este transferat in bazinele de iernat.

Fundul helesteului este prevazut cu o retea de canale drenoare, pentru a asigura reusita pescuitului de toamna. Popularea acestor helesteie se va face la mijlocul lunii iulie. Inundarea helesteielor de crestere de vara I se va face treptat cu scopul de a pune la dispozitia puietului de crap noi zone de hranire.

Adancimea helesteului va varia intre 0,5-1,2m.

Pentru popularea helesteielor de vara a-II-a sunt necesare 59000 de exemplare. Pierderile in helesteiele de vara I sunt de 10-15%, astfel ca, la populare, vor fi necesare 68000 de exemplare.

10059000 exemplare

15.. x exemplare pierderi

x = (59000*15)/100 = 8850 exemplare pierderi

59000 + 8850 68000 exemplare

Daca norma de populare pentru helesteiele de vara I este de 100000 exemplare/ ha, pentru cresterea celor 68000 de exemplare avem nevoie de un helesteu cu o suprafata de 0,68 ha.

68000 : 100000 = 0,68 ha

HELESTEIE DE PREDEZVOLTARE

Helesteiele de predezvoltare sunt destinate cresterii puietului pana la varsta de 30-40 de zile. Alevinii de crap sunt pescuiti din helesteiele de reproducere dupa 6-7 zile de la ecloziune, caz in care se obtin de la o femela 150000de alevini. De la cele 5 femele se obtin aproximativ 750000 alevini. Daca densitatea in helesteiele de dezvoltare variaza intre 500000-1000000 exemplare la hectar, atunci pentru cei 750000de alevini avem nevoie de helesteie de predezzoltare cu suprafata de 0,75 ha.

1 ha ..1000000 alevini

X ..750000 alevini

X = (750000*1)/1000000 = 0,75 ha

HELESTEE DE REPRODUCERE

In helesteele de reproducere se va realiza reproducerea naturala (depunerea icrelor, fecundarea si incubarea lor, ecloziunea si cresterea alevinilor), rolul lor fiind acela de a produce puietul necesar popularii helesteelor de crestere.

Helesteele de reproducere vor avea o suprafata de 400 m² vor fi amplasate chiar la intrarea apei in crescatoria ciprinicola, fiind situate departe de drum, aparate de vanturile dominante, de catre dealurile din imprejurimi.

Se vor construi 2 bazine de reproducere tip Dubisch, fiecare avand o suprafata de 200 m Adancimea lor fiind redusa (variind intre 0,3-0,8m), favorizeaza o incalzire corespunzatoare a apei. Vor avea o forma dreptunghiulara, iar de-a lungul celor doua diguri lungi vor prezenta un canal marginal de 0,6-0,8m adancime, ce comunica cu un canal (lat de 3m si adanc de 1,3m) limitrof digului aval. Aceste canale au rolul de a cantona reproducatorii dupa fecundarea icrelor si alevinii inainte de mutarea in bazinele de predezvoltare. Vara, helesteul se va prezenta sub forma unei platforme inierbate. Fundul bazinului va fi insamantat cu Lollium perene in amestec cu Trifolium repens, sau, in lipsa semintelor acestor plante, se poate insamanta cu ovaz.

Helesteele de reproducere vor fi puse in functiune prin inundare primavara, atunci cand temperatura apei din canalul de alimentare ajunge la 18^oC si ramane stabila la aceasta valoare timp de o saptamana.

Instalatiile de alimentare si de evacuare a apei vor fi astfel dimensionate incat vor permite umplerea si vidarea helesteului de reproducere in maxim 2-3 ore.

Daca la popularea helesteului de vara I avem nevoie de 68000 de exemplare, pentru reproducere vom avea nevoie de un numar de 5 femele.

De la o femela se poate obtine aproximativ 60000 de icre / kg masa corporala, ceea ce inseamna ca prolificitatea absoluta este de aproximativ 200000 de icre / exemplar. La varsta de 45 de zile, se obtin 20000 de puieti de la o femela, deci o supravietuire medie de 10%. Daca de la o femela se obtin 20000 de puieti, sunt necesare 4 femele pentru producerea celor 68000 de puieti necesari popularii helesteului de vara I. Dar, pentru o mai mare siguranta in obtinerea celor 68000 de puieti, vom folosi la reproductie 5 femele. Fiecarei femele i se va repartiza un numa de 2 masculi. Pentru realizarea reproductiei se vor folosi 10 masculi si 5 femele.

Daca pentru fiecare reproducator trebuie sa se asigure o suprafata de 16 m² , vom avea nevoie de 340 m² helesteu de reproducere. Se vor construi doua helesteie de reproducere, fiecare cu o suprafata de 200 m

1 reproducator.16 m²

21 reproducatori ..X

340 m² helesteu de reproducere

Pentru asigurarea cantitativa si calitativa a puietului necesar populari bazinelor voi utiliza ca metoda de reproducere cea natural-dirijata.

HELESTEIE DE IERNAT

Spre deosebire de celelalte tipuri de helsteie, care se construiesc in rambleu, aceste helesteie se construiesc in debleu. Se vor construi un numar de 3 helesteie cu adancime cuprinsa intre 2-2,5 m.

In primul lot de helesteie se va ierna crapul de vara I, suprafata acestora fiind de 0,6 ha.

1 ha100000 exemplare

x ha..59000 exemplare

x 0,60 ha de helesteu de iernat crap de vara I

Se vor construi 3 helesteie de iernat, fiecare cu o suprafata de 0,2 ha.

1 helesteu.0,2 ha

x0,6 ha

x = 3 helesteie de iernat crap de vara I

In al doilea lot de helesteie se va ierna crapul de vara a-II-a, care va avea o suprafata de 1,1 ha.

1 ha.50000 exemplare

x ha.54600 exemplare

x = 1,1 ha

Se vor construi 4 helesteie de iernat, fiecare cu o suprafata de 0,2 ha si unul cu o suprafata de 0,3 ha.

1 helesteu.0,2 ha

x ..1,1 ha

x = 5,5 helesteie

In cel de-al treilea lot de helesteie, cu o suprafata de 0,003 ha, se va ierna reproducatorii.

1 ha.7000 exemplare

x ha21 exemplare

x = 0,003 ha helesteu de iernare pentru reproducatori

5. POPULAREA HELESTEIELOR

5.1. POPULAREA CU CRAP

Popularea helesteielor se va realiza cu crap din rasa Dumbrava-Sibiu, care este o rasa adaptata la conditiile din centrul tarii si este rezistenta la boli.

Aceasta rasa omologata in 1963 s-a obtinut prin incrucisarea raselor Lausitz si Galitian, cu crapul de Olt. Este o rasa cu solzi, cu indice de profil cuprins intre 1,8-2,1, cu un ritm rapid de crestere si capul foarte mic.

Prin exploatarea crapului din aceasta rasa, se obtine o productie de carne de peste mai mare cu 37% fata de exploatarea crapului Lausitz (STAN; 1986).

5. POPULAREA CU SPECII SUPLIMENTARE

Pentru valorificarea superioara a resurselor naturale de hrana din bazinul piscicol si marirea productiei la hectar crescatoria de crap se va mai popula si cu alte specii de pesti. Bazinele piscicole vor fi populate cu lin care desii are dezavantajul ca se dezvolta lent, are avantajul ca este foarte rezistent (supravietuieste in ape complet statatoare). Linul consuma preponderent hrana de fund, nevalorificata de crap, fapt care determina cresterea productiei de peste cu 15%.

Numarul de exemplare de lin care se vor introduce ca peste suplimentar este de un lin la trei crapi.

Tabelul 7

Numarul lor este exemplificat in tabelul urmator

Marirea productiei de peste se realizeaza si prin popularea cu o specie de pesti rapitori. Popularea crescatoriei cu pesti rapitori se face cu scopul de a transforma pestele salbatic in carne de peste cu valoare ridicata, se mentine o stare sanitara corespunzatoare in crescatorie, sunt inlaturati concurentii la hrana crapului favorizand cresterea acestuia.

Ca specie de pesti rapitori am ales pentru populare stiuca. Prezinta avantajul ca are o carne foarte gustoasa, este rezistenta la boli si conditiile de mediu (rezista la temperaturi de peste 30 C si un continut de oxigen solvit in apa de 0,8 mg/l ). In helesteiele de crestere stiuca va fi intrun procent de 8 %.

Canalele din cadrul crescatoriei vor fi populate cu stiuca. Popularea bazinelor se va face cu stiuci mai tinere cu un an ca si crapul din bazinul respectiv.

Tabelul 8

Numarul de crapi si stiuci cu care se populeaza helesteiele

Graficul 3

Reprezentarea grafica a populatiei de pesti din bazinele de crestere

6. ALIMENTATIA CRAPULUI

Alimentatia crapului C1+ difera de ce a crapului C2+ prin faptul ca ratia crapului C1+ trebuie sa predomine nutreturile cu continut ridicat in proteine, iar la cel C2+ si mai in varsta predomina furajele bogate in glucide.

Aceste dispozitii au ca baza faptul ca in vara a-II-a se inregistreaza cresterea maxima a tesuturilor, realizabila pe baza unui raport proteic exogen ridicat, iar in vara a-III-a, o data cu apropierea de maturitate, se acumuleaza mai mult grasimi pentru care sunt necesari hidrati de carbon (Rebreanu si colab., 1991).

Perioda de hranire a crapului de consum pentru conditiile climatice ale tarii noastre este cuprinsa intre limirele de temperatura de 15-28^oC, iar calendaristic, intre luna mai si octombrie. Distribuirea furajelor la crapul de consum in cadrul crescatoriei ciprinicole se va face dupa urmatorul tabel:

Tabelul 9   

Distribuirea furajelor la crapul de consum pe luni si decade (dupa Bura si colab.)

Distribuirea furajelor pe luni si decade la puietul de crap se va face dupa urmatorul tabel:

Tabelul 10

Distribuirea furajelor pe luni si decade la puietul de crap (dupa Bura si colab.)

Din punctde vedere al naturii hranei pe care o consuma, crapul este o specie omnivora care consuma hrana de origine vegetala si animala. In hranirea larvelor, a levinilor si puietului de crap se disting 3 etape:

-etapa hranirii viteline, care este proprie primelor 2-3 zile de viata a larvelor

-etapa hranirii mixte, in care nutritia se realizeaza pe seama rezervelor viteline si a organismelor din mediul acvatic (fitoplanton), ea durand 2-3 zile

-etapa hranirii exogene, care debuteaza o data cu momentul epuizarii rezervelor viteline, cand larvele se hranesc cu zooplancton.

Crapul este preponderent zooplanctonofag pana la varsta de 30-40 de zile, dupa care devine treptat bentonofag.

Incepand cu varsta de 20-24 de zile puietul trebuie alimentat si cu hrana suplimentara, bogata in proteine.

Ratia de hrana

Reprezinta cantitatea de substante nutritive, din diferite furaje, necesare pentru o perioada data (24 ore) care difera in functie de : specie, rasa, varsta,sex, destinatie, stare fiziologica etc. pentru satisfacerea functiilor vitale si obtinerea productiei planificate.

Cerealele folosite in ratiese vor macina la mori cu ciocane, dupa care se vor amesteca cu unele componente, conform retetelor prestabilite.

La crapul tanar, ratia zilnica de furaje reprezinta 2-3% din masa corporala a pestelui, pe cand la cel mai in varsta, atinge 3-5%. Reproducatorii consuma cu predilectie hrana naturala, care favorizeaza dezvoltarea organelor genitale, fapt ce impune fertilizarea sistematica a bazinelor in care se intretin reproducatorii (Rebreanu si colab.,1991).

Necesarul de furaje

In helesteiele de vara a III-a, necesarul de furaje se stabileste cu ajutorul urmatoarei formule:

H = N(G - g) - P * K

H = cantitatea totala de furaje (kg)

N = numarul exemplarelor de pesti care se furajeaza (buc.)

G = greutatea individuala catre care se tinde (kg)

g = greutatea individuala la populare (kg)

P = prod. piscicola care se poate obtine pe baza hranei naturale (kg)

K = consumul mediu specific al amestecului de nutreturi

Rezulta:   H = [ 54600(1,2 - 0,4) - 700 x x

H = 19180 kg furaje

Intrucat o data cu cresterea temperaturii apei, creste atat cantitatea de hrana consumata, cat si gradul ei de asimilatie, administrarea furajelor se va face dupa urmatorul tabel.

Tabelul 11

Distribuirea pe luni a furajelor la crapul de vara a-III-a

In helesteiele de vara a-II-a necesarul de furaje este:

H = [ 59000 (0,4 - 0,05) - 700 x 12] x 3,87

H = 12250 kg furaje

Tabelul 12

Distribuirea pe luni a furajelor la crapul de vara a-II-a

In helesteiele de vara I necesarul de furaje este:

H = [ 68000 (0,05 - 0,003) - 700 x 0,68 ] x 3,66

H = 9955 kg furaje

Tabelul 13

Distribuirea pe luni a furajelor la crapul de vara I

Necesarul de furaje pe zi se determina impartind cantitatea lunara de hrana la numarul de zile de furajare din luna respectiva. Pentru o mai buna valorificare a bazei trofice (fapt ce contribuie la scaderea pretului de cost pe unitatea de produs),a saptea zi din saptamana nu se vor administra furaje.

Graficul 3

Reprezentarea grafica a necesarului de furaje pe luni in helesteiele de crestere

In hrana puietului se va administra furaje combinate de tip Prestarter:

R₁    pentru perioada de varste cuprinsa intre 5-21 de zile

R₂ pentru perioada 22-120 de zile

Tabelul 14

Structura ratiilor Prestarter

Inainte de administrare, furajul combinat din reteta Prestarter R₁ se macina, se trece prin site de 0,1 mm si se administreaza in stare uscata, in 6-8 tainuri / zi, in zona malului. Reteta Prestarter R₂ se distribuie in 2-4 tainuri / zi la 10 mese / ha

Tabelul 15

Reteta de furajare a puietului

Pentru o buna dezvoltare in hrana puietului cea mai mare pondere o detin substantele proteice.

Tabelul 16

Crapul in varsta de o vara se va furaja cu urmatoarea ratie:

In cazul crapilor de 2-3 veri, se reduce cantitatea de substante de natura proteica din ratie in favoarea celor care contin cantitati mai mari de hidrati de carbon.

Tabelul 17

Crapul in varsta de doua si trei vari se va furaja cu urmatoarea ratie:

Pentru atingerea productiei scontate de 1800 kg peste / ha trebuie sa se administreze 3,7-4,2 kg furaj / kg spor, 4,25-4,57 UN / kg spor (Alexandrescu 1983).

7. PREGATIREA NUTRETURILOR SI DISTRIBUIREA LOR

Pentru o mai buna utilizare a nutreturilor de catre crapi,acestea se vor distribui dupa o prealabila pregatire a lor. Leguminoasele se vor ditribui fie sub forma de faina, fie sub forma de urluiala. Inainte de a fi distribuite vor fi tinute in apa cel putin 2 ore. Prin acesta se va preantampina plutirea lor la suprafata apei si se va ridica gradul de digestibilitate a hidratilor de carbon.

Furajele se distribuie pe mese speciale, amplasate sub nivelul apei, in anumite puncte marcate prin pari.

Mesele se vor confectiona din scanduri (asezate sub apa la o adancime de 0,5 m) in suprafata de 1,5 / 1 m. Scandurile care alcatuiesc masa se vor fixa pe 4 stalpi ce sunt infipti pe fundul bazinului.

Pentru fiecare ha de helesteu se vor amplasa cate doua asemenea mese. In total se vor utiliza 96 de mese, conform tabelului numarul 16.

Distributia furajelor in helesteie se va efectua cu lopata din barca.

Tabel nr.18

Numarul de mese necesare amenajarii ciprinicole

CONCLUZII

Intr-o exploatare ciprinicola sistematica cu circuit inchis cu o suprafata a luciului de apa de 50 ha si o productie de 1800 kg crap/ha se poate recolta o productie anuala de 63000 kg crap C₂₊.

Pentru realizarea productiei scontate in circuit inchis, in ferma trebuie sa existe helesteie de crestere, care sa totalizeze 47,68 ha, din care 35 ha helesteie de crestere vara a III-a, 12 ha helesteie de crestere vara a II-a si 0,68 ha helesteie de crestere vara I.

In urma calculelor a rezultat ca sunt necesare 7 familii de reproducatori, pentru asigurarea fluxului tehnologic in circuit inchis.

In fiecare primavara, la populare, pentru realizarea productiei de 63000 kg crap, helesteiele trebuiesc populate cu 54600 exemplare C₂, 59000 exemplare C₁ si 68000 exemplare C₀ .

Prin cresterea linului ca specie suplimentara, anual se poate obtine o cantitate de 3180 kg lin, iar prin cresterea stiucii ca specie de rapitori, anual se poate obtine o cantitate de 2180 kg stiuca.

Pentru a se obtine o productivitate piscicola suplimentara de 1100 kg/ha, pestilor trebuie sa li se administreze o cantitate de 19180 kg amestec furajer in vara a III-a, 12250 kg amestec furajer in vara a II-a si 9955 kg amestec furajer in vara I.

BIBLIOGRAFIE

1. ALEXANDRESCU I. - 1973 - Calauza crescatorului de pesti in iazuri si helesteie; Ed. Ceres, Bucuresti.
2. BARCA Gh., SOILEANU B., - 1976 - Amenajarea si exploatarea apelor interioare piscicole, Ed. Agrosilvica, Bucuresti.
3. BURA M., CORNEA I., BUTILCA G., GROZEA A. - 1995 -Studiu privind maturarea produselor sexuale la reproducatorii de crap din rasele Lausitz si Galitian, injectati cu suspensie hipofizara; Lucr. St. Vol 28, Zootehnie si Biotehnologii, U.S.A.B. Timisoara.
4. BURA M., GROZEA A., - 1995 - Infiintarea unei crescatorii pentru crap (Cyprinus carpio); Agricultura Banatului, An II, nr. 4, U.S.A.B. Timisoara.
5. BURA M., GROZEA A., -1995 - Amenajarea unui iaz pentru cresterea dirijata a pestilor, Agricultura Banatului, An II, nr. 7, U.S.A.B. Timisoara.
6. GROZEA, A., BURA, M., Cresterea crapului, edit. De Vest, Timisoara, 2002
7. KASZONI Z. - 1974 - Cresterea pestilor in iazuri si helesteie, Ed. Ceres, Bucuresti.
8. POJOGA I., NEGRIU R., - 1982 - Metode si tehnologii noi aplicate in piscicultura; Biblioteca Agricola, Bucuresti.
9. POJOGA I., NEGRIU R., - 1988 - Piscicultura practica; Ed. Ceres, Bucuresti.
10. POJOGA, I., Piscicultura moderna in apele interioare, edit. Ceres, Bucuresti, 1977
11. REBREANU L. - 1984 - Curs de piscicultura; Lito I.A.T.
12. REBREANU L., BURA M. - 1986 - Indrumator de lucrari practice la piscicultura, Lito I.A.T.

13. REBREANU L., STAN T., BUD I., - 1991 - Tehnologia productiei piscicole (curs unic); Lito I.A.T.
14. VOICAN V. - 1973 - Valorificarea iazurilor prin cresterea crapului; Redactia revistelor agricole.
15. VOICAN V., RADULESCU I., LUSTUN L., -1981- Calauza piscicultorului; Ed. Ceres, Bucuresti.