Alte institutii de dreptul securitatii sociale

ALTE INSTITUTII DE DREPTUL SECURITATII SOCIALE

I. PRESTATIILE FAMILIALE

Sectiunea I-a

Consideratii generale

"Prestatiile de asistenta sociala pot fi acordate in bani, sub forma de compensatii, indemnizatii speciale, alocatii sau ajutoare sau in natura, sub forma unor servicii sociale diverse.

Cele mai importante si extinse ajutorare in bani sunt "prestatiile familiale". Ele reprezinta principalul instrument al politicilor familiale care urmaresc sa asigure familiei protectie, conditii de perpetuare si dezvoltare care sa-i permita sa-si exercite plenar functiile."[1]

Problema prestatiilor a fost abordata in plan international, mai intai, in Recomandarea nr. 67/1944 a Organizatiei Internationale a Muncii si apoi a fost reluata si in Conventia nr. 102/1052 a Organizatiei Internationale a Muncii.

In continuare, vom prezenta succint alocatia de stat pentru copii si alocatia suplimentara pentru familiile cu copii.

Sectiunea a II-a

Alocatia de stat pentru copii

2.1. Definitie. Titularii si beneficiarii acestui drept

Aceasta institutie a dreptului securitatii sociale este reglementata prin Legea nr. 61/1993, pe care o defineste ca fiind "o forma de ocrotire a statului acordata tuturor copiilor, fara discriminare".[2]

De remarcat ca aceasta lege acrediteaza principiul universalitatii prestatiilor familiale, ca principal criteriu legal de acordare a alocatiei de stat pentru copii.[3]

Potrivit Legii nr. 61/1993, beneficiaza de alocatie toti copiii, fara discriminare, indiferent de calitatea de salariat sau nu a parintelui sau, in varsta de pana la 18 ani[4].

Datorita caracterului universal al dreptului la alocatie, de acesta beneficiaza si copiii cetatenilor straini si a apatrizilor, rezidenti in Romania, daca locuiesc impreuna cu parintii (art. 2 din Legea nr. 61/1993, modificata).

Legea nr. 61/1993 mai stabileste urmatoarele reguli principale:

marimea varstei copilului pana la care se acorda alocatia de stat;

eliminarea plafonului de venit in raport cu care se plateste;

indexarea periodica a sumelor;

posibilitatea incasarii alocatiei de stat direct de catre copii.

Titularul dreptului la alocatia de stat pentru copii si beneficiarul acesteia

Titularul dreptului la alocatie este intotdeauna copilul, avandu-se in vedere caracterul si finalitatea dreptului.

Beneficiarul alocatiei de stat pentru copii este persoana care incaseaza efectiv alocatia si anume[5]:

unul dintre parinti, pe baza acordului acestuia, iar in caz de neintelegere pe baza deciziei autoritatii tutelare ori a hotararii judecatoresti, parintele caruia i s-a incredintat copilul spre crestere si educare;

tutorele, curatorul, persoanei careia i-a fost incredintat copilul in plasament familial, sau persoana careia i-a fost incredintat copilul spre crestere si educare in conditiile legii;

reprezentantului legal al copilului in situatia copiilor pentru care s-a stabilit masura de protectie speciala prevazuta la art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului cu modificarile ulterioare.

Alocatia de stat pentru copiii prevazuti la alin. (2)[6] se vireaza in conturile personale deschise pentru acestia de catre reprezentantii legali .

In situatia copiilor prevazuti la art. 4 alin. (2), dupa implinirea de catre titulari a varstei de 14 ani alocatia de stat poate fi platita direct acestuia, cu incuviintarea reprezentantului legal sau in functie de optiunea minorului, poate fi capitalizata in continuare in contul personal al acestuia pana la implinirea varstei de 18 ani.

In cazul in care pentru copilul prevazut la art. 4 alin. (2) masura de protectie speciala prevazuta art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004, cu modificarile ulterioare inceteaza sau se modifica (s.n.) alocatia de stat se va acorda potrivit situatiei in care se va afla copilul.[8]

2.2. Categoriile de copii care au dreptul la alocatie[9]

Alocatia nu se plateste in lunile in care copiii titulari ai dreptului se afla mai mult de 15 zile in institutiile de ocrotire ori asistenta sociala sau institutii de invatamant care le asigura intretinerea completa din partea statului.

Lunar, serviciile de stare civila ale consiliilor locale comunale, orasenesti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti au obligatia de a comunica directiilor de munca si protectie sociala si respectiv a municipiului Bucuresti, denumite in continuare directii teritoriale, situatia privind  copiii care au decedat .

2.3. Stabilirea si plata alocatiei de stat pentru copii

Aceasta se realizeaza pe baza cererii si a actelor din care rezulta indeplinirea conditiilor de acordare[11].

Cererea se face in numele copilului de catre persoanele prevazute la art. 4 alin. (1) si (2) si (2¹) adica unul din parinti, parintele la care s-a stabilit, prin hotarare judecatoreasca domiciliul ori caruia i s-a incredintat spre custodie si educare, tutorele sau curatorul, persoana careia i-a fost dat in plasament familial copilul, reprezentantul legal al copilului[12].

Dupa implinirea varstei de 14 ani, cererea se poate face si de catre copil, cu incuviintarea reprezentantului legal.

Cererile si actele doveditoare ale indeplinirii conditiilor legale se vor depune la:

consiliile locale comunale, orasenesti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti, unde isi au domiciliul sau resedinta, dupa caz, reprezentantii legali ai copiilor care nu urmeaza o forma de invatamant;

la unitatile scolare unde sunt inscrisi copiii titulari ai dreptului de alocatie;

la inspectoratele teritoriale de stat pentru persoanele cu handicap.

Cuantumul alocatiei de stat pentru copii este de 32 lei lunar incepand cu 1.01.2008 si se majoreaza anual prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.

Dreptul la alocatia de stat pentru copii se stabileste incepand cu luna urmatoare celei in care s-a nascut copilul iar plata drepturilor se face incepand cu luna urmatoare depunerii cererii[13].

Plata alocatiei de stat pentru copii se face incepand cu luna urmatoare celei in care s-a nascut copilul, aceasta putandu-se face si pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni[14].

Incetarea platii alocatiei de stat pentru copii are loc incepand cu luna urmatoare celei in care nu mai sunt indeplinite conditiile de acordare.

Persoanele carora li se face plata alocatiei de stat pentru copii sunt obligate sa comunice imprejurarile care au determinat incetarea conditiilor de acordare in termen de 15 zile de la aparitia acestora.

Sumele platite necuvenit cu titlu de alocatie de stat pentru copii se recupereaza pe baza deciziei emise de persoana juridica care a efectuat plata alocatiei de stat pentru copii sau prin angajament de plata scris al persoanei care le-a incasat necuvenit.

Alocatia de stat pentru copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit decat in vederea recuperarii sumelor platite necuvenit.

Contestatiile formulate impotriva modului de stabilire si de plata a alocatiei de stat pentru copii se solutioneaza potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.[15]

Plata alocatiei de stat pentru copii se realizeaza prin mandat postal, cont curent personal sau cont de card.

Fondurile pentru plata alocatiei de stat pentru copii, precum si pentru cheltuielile de administrare si transmiterea drepturilor se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.[16]

De retinut ca prin art. II al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2007, plata alocatiei de stat pentru copii se face pentru toti copii (s.n.) de catre Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse sens in care pana la 1.11.2007 Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, institutiile din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale care au in subordine unitati de invatamant, prin structurile teritoriale deconcentrate, precum si directiile generale si de protectia copilului judetene, respectiv ale Municipiului Bucuresti, sunt obligati sa puna la dispozitia directiilor teritoriale bazele de date complete cu beneficiarii alocatiei de stat pentru copiii si reprezentantii legali ai acestora.

Elevii inscrisi in unitatile de invatamant private acreditate ori autorizate vor fi cuprinsi in baza de date furnizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

In cazul in care achitarea drepturilor de alocatie de stat pentru copii se face prin mandat postal plata acesteia se suspenda daca timp de 3 luni reprezentantul legal al copilului nu a incasat drepturile cu titlu de alocatie de stat. Reluarea in plata, inclusiv cu plata drepturilor restante se face pe baza de cerere scrisa intocmita de reprezentantul legal al copilului care se inregistreaza la directia teritoriala.

Sectiunea a III-a

Alocatia familiala complementara

si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala

3.1. Alocatia familiala complementara

Aceasta institutie juridica este reglementata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2003[17] si este definita ca fiind "o prestatie familiala de asistenta sociala" ce consta intr-o suma de bani suportata din bugetul de stat in favoarea familiilor cu copii, in scopul atenuarii consecintelor reformei in domeniul economic.

Ca natura juridica, alocatia familiala complementara face parte din categoria "prestatiilor necontributive", finantarea fiind asigurata de la bugetul de stat si este destinata familiilor cu copii.

Titulari ai drepturilor la alocatia familiala complementara sunt familiile formate din sot, sotie si copii in varsta de pana la 18 ani, aflati in intretinerea acestora, care locuiesc impreuna[19].

Alocatia familiala complementara se acorda lunar familiei asa cum a fost definita mai sus, daca aceasta realizeaza venituri nete lunare pe membru de familie de pana la 176 lei.

Cuantumul alocatiei familiale complementare este de:

a) 36 lei (RON) pentru familia cu un copil[20];

b) 42 lei (RON) pentru familia cu doi copii[21];

c) 47 lei (RON) pentru familia cu 3 copii[22];

d) 52 lei (RON) pentru familia cu patru sau mai multi copii[23].

De mentionat ca pentru familiile beneficiare de ajutorul social in baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare,cuantumul alocatiei familiale complementare prevazut la art. 3 din Ordonanta de urgenta nr. 105/2003 se majoreaza cu 25%.

3.2. Alocatia de sustinere pentru familia monoparentala

Alocatia de sustinere pentru familia monoparentala este o institutie juridica de asistenta sociala avand aceeasi finalitate ca alocatia familiala complementara si face parte din categoria "prestatiilor necontributive", finantarea asigurandu-se din bugetul de stat, fiind destinata, de aceasta data, familiilor formate din persoana singura si copiii in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinerea persoanei si care locuiesc impreuna cu aceasta, denumiti familii monoparentale.

Persoana singura[24] este  acea persoana care se afla in una din urmatoarele situatii:

a) este necasatorita;

b) este vaduva;

c) este divortata;

d) al carei sot/sotie este declarat/declarata disparut/disparuta prin hotarare judecatoreasca;

e) al carei sot/sotie este arestat/arestata preventiv pe perioada mai mare de 30 de zile sau executa o pedeapsa privativa de libertate si nu participa la intretinerea copiilor;

f)  nu a implinit varsta de 18 ani si se afla in una din situatiile prevazute la lit. a-e;

g) a fost numita tutore sau i s-a incredintat ori dat in plasament unul sau mai multi copii si se afla in una din situatiile prevazute la lit. a-c, cu exceptia asistentului maternal profesionist.

In vederea acordarii alocatiei de sustinere lunara familiilor monoparentale este necesar ca acestea sa realizeze venituri nete lunare pe membru de familie de pana 176 lei[25].

Cuantumul alocatiei de sustinere este de:[26]

a) 52 lei pentru familia cu un copil[27];

b) 62 lei pentru familia cu doi copii;

c) 70 lei pentru familia cu 3 copii;

d) 79 lei pentru familia cu patru sau mai multi copii.

In ceea ce priveste beneficiarii[28] categoriilor de prestatii familiale prezentate mai sus, acestia sunt familiile ai caror membri sunt cetateni romani care locuiesc in Romania, precum si cetateni ai altor state ori apatrizi care au domiciliul sau, dupa caz, resedinta in Romania, in conditiile legislatiei romane.

Copiii adoptati, incredintati sau aflati in plasament familial ori pentru care s-a instituit tutela potrivit legii, sunt considerati ca facand parte din familie, asa cum a fost definita aceasta institutie mai sus.[29]

De mentionat ca legea conditioneaza acordarea acestor prestatii familiale (alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere) familiilor care au in intretinere copii de varsta scolara, de frecventarea de catre acestia a formei de invatamant organizata conform legii.

Aceasta este o forma prin care statul intervine in reducerea abandonului scolar, fenomen ce a crescut in intensitate in perioada de tranzitie.

De asemenea, mai trebuie mentionat ca limitele cuantumurilor celor doua categorii de prestatii familiale se indexeaza anual prin hotarare de Guvern.

3.3. Stabilirea si plata alocatiei suplimentare si a alocatiei de sustinere a familiei monoparentale

Drepturile de prestatii familiale se acorda in baza unei cereri insotita de actele doveditoare privind componenta familiei si veniturile acesteia, care se intocmesc de catre reprezentantul familiei si se inregistreaza la primaria localitatii in a carui raza teritoriala locuieste familia.

In cazul cetatenilor straini sau apatrizilor, cererea se inregistreaza la primaria localitatii in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta familia.

In situatia familiilor fara locuinta cererea se inregistreaza la primaria localitatii in a carei raza teritoriala acestea traiesc.

Livretul de familie[30] este documentul prin care se dovedeste componenta familiei, filiatia copiilor si situatia juridica fata de reprezentantii legali.

Pentru situatiile care nu sunt evidentiate in livretul de familie, reprezentantul familiei prezinta, in mod obligatoriu, actele doveditoare necesare.

Familiile beneficiare de ajutor social au dreptul la cele doua categorii de alocatii numai pe baza cererii intocmite de reprezentantul familiei, iar documentele justificatoare sunt cele pe baza carora s-a acordat dreptul la ajutor social.

Demn de mentionat este faptul ca la stabilirea veniturilor pe baza carora se acorda cele doua categorii de prestatii familiale se iau in considerare toate veniturile pe care membrii familiei le realizeaza, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat (pensii, pensii de urmas etc.) asigurari pentru somaj (indemnizatii de somaj), obligatii legale de intretinere, indemnizatii cu caracter permanent, precum si alte creante legale.

In cazul in care familia are in proprietate terenuri, cladiri, spatii locative sau alte bunuri mobile sau imobile, la stabilirea venitului net lunar se iau in considerare arenda, chiriile, alte fructe civile, naturale sau industriale, produse de acestea.

Ancheta sociala[31] dispusa obligatoriu de primar are ca finalitate verificarea indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a alocatiilor familiale complementare sau a alocatiei de sustinere.

In cazul in care solicitantul refuza sa furnizeze informatiile necesare pentru intocmirea anchetei asociale se considera ca familia acestuia nu indeplineste conditiile de acordare a alocatiei familiale complementare sau a alocatiei de sustinere.

Stabilirea[32] dreptului la alocatia familiala complementara sau la alocatia de sustinere si a cuantumului acestora se face prin dispozitia scrisa a primarului si se acorda incepand cu luna urmatoare inregistrarii cererii.

Titularul[33] alocatiei  familiale complementare sau a alocatiei de sustinere este reprezentantul familiei, iar beneficiarul este familia.

Plata[34] drepturilor pentru cele doua tipuri de alocatii se asigura de catre directiile de dialog familie si solidaritate sociala judetene (directii teritoriale), pe baza de mandat postal sau in cont curent personal.

In situatiile in care componenta familiei si/sau a veniturilor realizate de membrii acestora survin modificari[35], titularul alocatiei familiale complementare sau al alocatiei de sustinere are obligatia ca in termen de maxim 5 zile sa comunice, in scris, primarului, modificarile intervenite.

Daca aceste modificari nu conduc la pierderea dreptului la alocatia familiala complementara sau la alocatia de sustinere, titularul poate solicita modificarea cuantumului dreptului printr-o noua cerere, insotita de actele doveditoare privind modificarile intervenite.

Si aceste modificari sunt verificate de catre primar printr-o ancheta sociala.

Modificarea cuantumului se face incepand cu luna urmatoare celei in care  a intervenit modificarea.

Pentru a se cunoaste permanent daca sunt respectate conditiile de acordare a drepturilor la alocatia familiala complementara sau la alocatia de sustinere, primarii dispun efectuarea de anchete sociale din 6 in 6 luni, iar cand se constata modificari care conduc la diminuarea cuantumului celor doua tipuri de alocatii, se va emite o noua dispozitie scrisa de catre primar privind noul cuantum.

Familiile cu copii de varsta scolara beneficiare de alocatie familiala complementara sau de alocatie de sustinere au obligatia de a prezenta dovada frecventarii cursurilor din 3 in 3 luni.[36]

Suspendarea platii[37] alocatiei familiale complementare sau a alocatiei de sustinere are loc in luna urmatoare celei in care se constata una din urmatoarele situatii:

a) nerespectarea prevederilor art. 29 (dovada frecventarii cursurilor - daca in trei luni de la data suspendarii se face dovada de catre titular a indeplinirii conditiilor prevazute de art. 29, plata drepturilor se reia.;

b) pe perioada incredintarii copilului unei institutii de asistenta sociala sau a unui asistent maternal profesionist;

c) directia teritoriala constata ca dreptul la alocatia familiala complementara sau la alocatia de sustinere a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componenta familiei ori veniturilor realizate sau pe parcursul acordarii au intervenit modificari ale acestora;

d)    pe o perioada de 3 luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate pentru titularul alocatiei familiale complementare sau, dupa caz, al alocatiei de sustinere.

Incetarea dreptului la alocatia familiala complementara sau la alocatia de sustinere are loc in luna urmatoare celei in care se constata una din situatiile:

a)    beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege;

b) plata a fost suspendata si in termen de 3 luni de la data suspendarii nu au fost prezentate dovezi ca sunt intrunite cerintele prevazute de art. 29.

Sectiunea a IV-a

Raspunderea juridica

In tratarea acestei probleme vom avea in vedere numai formele raspunderii contraventionale si a cele penale, celelalte aspecte de raspunderi juridice fiind tratate in detalii la alte capitole prezentate anterior.

Contraventiile[38] la regimul privind alocatiile familiale complementare sau a alocatiei de sustinere a familiei monoparentale constau in nerespectarea prevederilor:

art. 19 alin. 1 (neefectuarea anchetei sociale)

art. 20 alin. 2 (necomunicarea, in termen de 5 zile, de la efectuarea anchetei sociale a dispozitiei primarului de acordare a drepturilor sau de respingere a cererii privind cele doua tipuri de alocatii)

art. 25 (netrimiterea, pana la data de 5 ale lunii urmatoare, la directiile teritoriale, documentele prevazute la art. 24)

art. 27 alin 3 si 4 (neverificarea prin ancheta sociala a modificarilor intervenite, netransmiterea directiilor teritoriale a documentelor prevazute la art. 24)

art. 28 alin. 1 si 2 (neefectuare anchetei sociale din 6 in 6 luni; netrimiterea de decizii scrise prin care se constata diminuarea cuantumului celor doua tipuri de drepturi);

art. 32 alin. 2 (necomunicarea deciziei de suspendare a platii celor doua tipuri de alocatii titularilor);

art. 33 alin. 2 (necomunicarea dispozitiei de recuperare a debitului titularului)

Faptele de mai sus se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Constatarea  contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele cu atributii de control ale Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.

Contraventiilor prezentate mai sus le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

Infractiunea[39] specifica la regimul privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinerea familiei monoparentale consta in "declararea unui numar mai mare de membri de familie sau declararea unor venituri mai mici decat cele reale, in scopul obtinerii de foloase  necuvenite."

Este evident faptul ca autor al acestei infractiuni poate fi numai reprezentantul familiei, intrucat el are obligatia prezentarii documentelor justificative necesare dobandirii unuia dintre cele doua drepturi de prestatii familiale.

II. AISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR VARSTNICE

Sectiunea I-a

Notiunea de persoana varstnica. Reglementare

1.1. Definirea notiunii de persoana varstnica

"Batranetea reprezinta un proces biologic normal, o etapa obligatorie in viata fiecarui om. Din pacate, ea este insotita de pierderea unor functii si scaderea capacitatii de adaptare la mediul inconjurator.

In tara noastra se estimeaza ca in anul 2025, din totalul  populatiei prezente, aproximativ 21% vor fi batrani, cu alte cuvinte unul din mai putin de 5 locuitori fa fi trecut de varsta de 60 de ani .

In conformitate cu prevederile art. 1 alin. 4 din Legea nr. 17/2000[41], "sunt considerate persoane varstnice persoanele care au implinit varsta de pensionare stabilita de lege ".

1.2. Reglementarea masurilor de asistenta sociala a persoanelor varstnice

In plan european, reglementarea drepturilor persoanelor varstnice la protectie sociala prin promovarea unor masuri in cooperare cu serviciile publice sau private este realizata prin Carta Sociala Europeana, revizuita[42].

In plan intern, persoanele varstnice au dreptul la asistenta sociala in raport cu situatia socio-medicala si cu resursele economice de care dispun[43].

Asistenta sociala pentru persoanele varstnice se realizeaza prin servicii si prestatii sociale care sunt complementare celor reglementate prin sistemul asigurarilor sociale[44].

Pentru a putea beneficia de masurile de protectie sociala prevazute de Legea nr. 17/2000, varstnicii trebuie sa se afle in una din situatiile de mai jos[45]:

a)    nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;

b) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii;

c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare;

d) nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata;

e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile socio-medicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice.

Sectiunea a II-a

Evaluarea persoanelor varstnice

si serviciile comunitare ce se asigura acestora

2.1. Evaluarea persoanelor varstnice care necesita asistenta sociala

Ancheta sociala efectuata in baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective si potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii  nevoilor curente ale vietii este aceea care sta la baza evaluarii.

Nevoile persoanelor varstnice aflate in situatia de pierdere totala sau partiala a autonomiei, care pot fi de natura medicala, socio-medicala, psiho-afectiva se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, care prevad criteriile de incadrare in grade de dependenta[46].

Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse si a Ministerului Sanatatii Publice si poate fi revizuita anual si in mod obligatoriu o data la 3 ani[47].

Prima grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice a fost aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 886/2000[48].

2.2. Serviciile comunitare ce se asigura persoanelor varstnice

Aceste servicii comunitare se realizeaza cu consimtamantul persoanelor varstnice si au in vedere[49]:

a) ingrijirea temporara sau permanenta la domiciliu;

b) ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice;

c) ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si locuinte sociale, precum si altele asemenea.

In situatia in care starea de sanatate a persoanei varstnice nu permite obtinerea consimtamantului acesteia, pentru acordarea ingrijirilor medicale decizia se ia de serviciul social al consiliului local sau de directia de asistenta sociala din cadrul directiilor generale de munca, solidaritate sociala si familie judetene si a municipiului Bucuresti, pe baza anchetei sociale si a recomandarilor medicale facute de medicul de familie, prin consultare si a medicului specialist, cu acceptul rudelor de gradul I ale persoanei varstnice sau, in lipsa acestora, cu acceptul unui alt membru al familiei.

In cazul decesului persoanei varstnice lipsite de sustinatori legali sau cand acestia nu pot sa isi indeplineasca obligatiile familiale datorita starii de sanatate sau a situatiei economice precare, serviciile comunitare asigura inmormantarea.

Sectiunea a III-a

Stabilirea, suspendarea si incetarea drepturilor de asistenta sociala pentru persoanele varstnice

3.1. Stabilirea drepturilor de asistenta sociala pentru persoanele varstnice

Asistenta sociala se acorda la cerere persoanei varstnice interesate, a reprezentantilor legali ai acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in Romania sau a organizatiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice[50].

Dreptul la asistenta sociala se stabileste pe baza anchetei sociale, cu respectarea criteriilor prevazute in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice.

Pe baza analizei situatiei sociale, economice si medicale a persoanei varstnice, prin ancheta sociala, se propun masuri de asistenta sociala justificate de situatia de fapt constatata[51].

Aprobarea, respingerea, suspendarea sau incetarea dreptului la servicii de asistenta sociala pentru persoane varstnice se face de catre:

a) primar, pentru serviciile de asistenta sociala organizate pe plan local, pentru ingrijirea in caminele aflate in administrare si pentru ingrijirea la domiciliu;

b) directorul general al directiei generale de munca, solidaritate sociala si familiei, pentru asistenta sociala acordata de asociatiile si fundatiile si de unitatile de cult recunoscute in Romania, care au primit transferuri din fondurile gestionate de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse[52].

3.2. Incetarea drepturilor de asistenta sociala a persoanelor varstnice

Incetarea dreptului la serviciile de asistenta sociala are loc atunci cand nu mai sunt indeplinite conditiile acordarii acestora.

3.3. Suspendarea drepturilor de asistenta sociala pentru persoanele varstnice

Suspendarea dreptului de acordare a serviciilor de asistenta sociala are loc in situatia n care asistenta sociala a persoanelor varstnice este temporara, dar nu mai mare de 6 luni. Se ia prin decizie motivata de cel care a stabilit dreptul. La incetarea suspendarii, reluarea acordarii serviciilor sau prestatiilor de asistenta sociala se face pe baza de ancheta sociala.

Sectiunea a IV-a

Finantarea asistentei sociale pentru persoanele varstnice

Finantarea asistentei sociale pentru persoanele varstnice se realizeaza din sursele urmatoare: fonduri bugetare; contributia persoanelor varstnice sau ai sustinatorilor legali ai acestora.

Finantarea din fondurile bugetare se asigura pe principiul impartirii responsabilitatii intre administratia publica centrala si cea locala[53].

De la bugetul de stat se aloca fonduri pentru:

a) finantarea activitatii de asistenta sociala desfasurate de asociatii si fundatii romane cu personalitate juridica, precum si unitatile de cult recunoscute in Romania;

b) cheltuieli de investitii si reparatii capitale pentru unitati de asistenta sociala in zone defavorizate;

c) completarea veniturilor extrabugetare ale caminelor atunci cand resursele bugetare locale devin insuficiente;

d) alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale.

De la bugetul local se aloca fonduri pentru:

a) subventii acordate in completarea veniturilor extrabugetare ale caminului;

b) finantarea activitatii de asistenta sociala a unor asociatii si fundatii romane cu personalitate juridica, precum si a unitatilor de cult recunoscute in Romania;

c) finantarea cheltuielilor pentru organizarea si functionarea serviciilor comunitare de asistenta sociala, precum si pentru ingrijirea la domiciliu;

d) cheltuieli pentru inmormantarea asistatilor.

Prevederile Legii nr. 17/2000[54] referindu-se la contributia personala precizeaza ca persoanele varstnice care dispun de venituri proprii si sunt ingrijite in caminele organizate potrivit legii, precum si sustinatorii legali ai acestora au obligatia sa plateasca, lunar, o contributie de intretinere, stabilita pe baza costului mediu lunar de intretinere .

Costul mediu lunar de intretinere se stabileste in functie de gradul de dependenta al persoanei varstnice ingrijite si are in vedere cheltuielile de intretinere, pentru hrana si gospodarie, obiecte de inventar, echipament si cazarmament, materiale sanitare si altele asemenea, in conformitate cu clasificatia bugetara specifica bugetelor autoritatilor administratiei publice locale.

La stabilirea costului mediu lunar de intretinere nu se iau in calcul cheltuielile aferente platii salariilor pentru personalul angajat in camine, platii medicamentelor si cheltuielile de capital.

Costul mediu lunar de intretinere trebuie sa asigure indeplinirea nivelului standardelor de calitate pentru serviciile oferite adoptate si aprobate in conditiile legii.

Contributia se stabileste de conducerea caminului, in functie de gradul de dependenta a persoanelor varstnice ingrijite, de veniturile acesteia si, dupa caz, de veniturile sustinatorilor ei legali.

Contributia lunara de intretinere pentru persoanele varstnice care au venituri proprii este de 60% din veniturile personale lunare, fara a se depasi costul mediu lunar de intretinere aprobat pentru fiecare camin.

Persoanele varstnice care nu au venituri si nici sustinatori legali nu datoreaza contributia de intretinere.

Obligatia privind plata contributiei lunare de intretinere se stabileste printr-un angajament de plata, semnat de persoana varstnica care urmeaza a fi ingrijita in camin sau, daca aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu, de catre reprezentantul sau legal.

Angajamentul de plata constituie titlu executor al obligatiei privind plata contributiei. Se poate stabili si prin hotarare judecatoreasca.

Sectiunea a V-a

Consiliul national al persoanelor varstnice

In vederea institutionalizarii dialogului social dintre persoanele varstnice si autoritatile publice pentru protectia dreptului si libertatilor acestor persoane, prin Legea nr. 16/2000[56] a fost infiintat Consiliul National al Persoanelor Varstnice, organism autonom, consultativ, de interes public. (art. 1)

Acest organism are ca principale atributii:

a)    sprijina institutiile statului in aplicarea recomandarilor Adunarii Nationale a Persoanelor Varstnice si urmareste realizarea lor;

b) propune Guvernului programe privind  imbunatatirea continua a conditiilor de viata a persoanelor varstnice;

c) urmareste aplicarea reglementarilor legale privind persoanele varstnice si sesizeaza organele competente despre abaterile  constatate;

d) elaboreaza, impreuna cu institutiile specializate, studii si analize sociologice in domeniu;

e) sprijina buna functionare a institutiilor de asistenta sociala si propune masuri de imbunatatire a activitatii acestora;

f)  sprijina organizarea asociativa a persoanelor varstnice si participarea lor activa la viata sociala;

g) elaboreaza puncte de vedere la proiectele de acte normative care vizeaza persoanele varstnice;

h) reprezinta persoanele varstnice din Romania in relatiile cu organizatii similare din alte tari sau cu organizatii internationale ale persoanelor varstnice.