Asigurarile de sanatate

ASIGURARILE DE SANATATE[1]

Sectiunea I-a

Asigurarile sociale de sanatate.

Notiune. Trasaturi

"Asigurarile sociale de sanatate - ca institutie a dreptului, reprezinta un ansamblu de norme juridice prin care se reglementeaza ingrijirea medicala a salariatilor si a altor categorii de persoane prin intermediul unui pachet de servicii de baza ce cuprinde serviciile medicale, serviciile de ingrijire a sanatatii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale si alte servicii si produse la care au dreptul asiguratii ce se suporta din fondul national unic de asigurari sociale de sanatate"

Potrivit art. 208 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, "asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei, care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurati."

Din cuprinsul acestor definitii se desprind o serie de termeni a caror inteles este clarificat prin art. 210 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, astfel:

a)   serviciile medicale sunt acele servicii nominalizate in pachetele de servicii furnizate de catre persoane fizice si juridice in conditiile prezentului titlu[2];

b)   pachetul de servicii de baza se acorda asiguratilor si cuprinde serviciile medicale, serviciile de ingrijire a sanatatii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale si alte servicii si produse la care au dreptul asiguratii si se suporta din fond in conditiile contractului-cadru;

c)   dispozitivele medicale sunt utilizate pentru corectarea vazului, auzului, pentru protezarea membrelor, respectiv proteze, orteze, dispozitive de mers necesare in scopul recuperarii unor deficiente organice sau fiziologice.

Fondul national unic[3] de asigurari sociale este un fond special care se constituie prin contributia de asigurari de sanatate suportata de asigurati, de persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse - donatii, sponsorizari, dobanzi etc si alte sume din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice .

Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii si promovarii sanatatii populatiei, actioneaza ca un sistem unitar si sunt obligatorii.

Sectiunea a II-a

Obiectivele si principiile asigurarilor sociale de sanatate

Obiectivele sistemului de asigurari sociale de sanatate sunt:

a) protejarea asiguratilor fata de costurile serviciilor medicale in caz de boala sau accident;

b)    asigurarea protectiei asiguratilor in mod universal, echitabil si nediscriminatoriu in conditiile utilizarii eficiente a Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii si functioneaza ca un sistem unitar, iar obiectivele mentionate mai sus se realizeaza in baza unor principii.

Principiile asigurarilor sociale de sanatate sunt cele prevazute in alin. 3 al art. 208 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si anume:

a) alegerea libera de catre asigurati a casei de asigurari de sanatate.

b) solidaritate si subsidiaritate in constituirea si utilizarea fondurilor.

c) alegerea libera de catre asigurati a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente si de dispozitive medicale in conditiile prezente legi si a contractului-cadru;

d) descentralizarea si autonomia in conducere si administrare;

e) participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

f) participarea persoanelor asigurate, a statului si a angajatorilor la managementul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

g) acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, in mod echitabil si nediscriminatoriu, oricarui asigurat;

h) transparenta activitatii sistemului de asigurari sociale de sanatate.

i) libera concurenta intre furnizorii care incheie contracte cu casele de asigurari de sanatate.

De remarcat faptul ca in privinta prevederilor de la lit. "e" si "f" si alin. (6) ale art. 208 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, modificata si completata ulterior Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 56 din 26 iunie 2006[5], Decizia nr. 539 din 27 iunie 2006 , Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006 a statuat ca fiind constitutionale intrucat "obligativitatea asigurarii si a contributiei la asigurarile sociale de sanatate trebuie analizata in legatura cu un alt principiu ce sta la baza acestui sistem, anume cel al solidaritatii sociale".

De asemenea Curtea Constitutionala a apreciat ca "este firesc ca valoarea contributiei sa difere de la persoana la persoana, in functie de cuantumul veniturilor realizate. Aceasta diferenta este rezonabila si justificata de situatia obiectiv deosebita in care se afla persoanele care realizeaza venituri mai mari fata de cele ale caror venituri sunt mai reduse, precum si de principiul solidaritatii si subsidioritatii in colectarea si utilizarea fondurilor, aplicabil in materia asigurarilor sociale de sanatate".

Sectiunea a III-a

Persoanele asigurate

Asigurarile sociale de sanatate pot fi obligatorii si facultative. Potrivit prevederilor art. 211 alin. 1 din Legea nr. 95/2006[8] sunt asigurati obligatoriu:

- toti cetatenii romani cu domiciliul in tara;

- cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond in conditiile legii.

In aceasta calitate, persoana in caza incheie un contract de asigurare cu casele de asigurari de sanatate, direct sau prin angajator.

Anumite categorii de persoane beneficiaza de asigurare fara plata contributiei[9].

Acestea sunt:

a) toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca. Dovada se face cu actul de identitate pentru copiii pana in 18 ani, cu carnetul de elev sau student vizat la zi si cu declaratie pe proprie raspundere in sensul ca nu realizeaza alte venituri din munca;

b) tinerii cu varsta de pana la 26 de ani, care provin din sistemul de protectie a copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat in temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat[10], cu modificarile si completarile ulterioare, sotul, sotia si parintii fara venituri proprii aflati in intretinerea unei persoane asigurate. Dovada acestei situatii se face cu documente care atesta calitatea de asigurat a acesteia si a declaratiilor pe proprie raspundere din care sa rezulte ca se afla in ingrijirea unei persoane asigurate si ca nu realizeaza venituri impozabile;

c)[11] persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite prizonieri, republicat cu modificarile si completarile ulterioare, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 189/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar in cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii in perioada 1950-1964, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si persoanelor prevazute la art. 3 alin. 1 lit. b din Legea recunostintei fata de eroii martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare , daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii. Dovada ca apartine acestei categorii de asigurat se face pe baza documentatiei doveditoare si a declaratiei, daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi si cele provenite din pensii;

d) persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse, cu exceptia celor obtinute in baza Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap[13]. Apartenenta la aceasta categorie de persoane asigurate prin efectul legii fara plata contributiei trebuie dovedita cu certificatul de incadrare intr-un grad de handicap si a declaratiei pe proprie raspundere in sensul ca nu realizeaza alte venituri impozabile decat cele provenite din drepturile banesti acordate de legile speciale prin care li se stabileste aceasta calitate, precum si cele provenite din pensii sau alte surse si se afla in ingrijirea familiei;

e) bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii Publice, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte surse;

f) femeile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara[14]. Aceasta calitate se dovedeste printr-o adeverinta medicala si a certificatului de nastere - pentru lauze, precum si o declaratie pe proprie raspundere ca nu realizeaza alte venituri sau pe baza documentelor justificative ca realizeaza venituri sub salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata;

Persoanele asigurate cu plata contributiei din alte surse sunt acelea care se afla in una din urmatoarele situatii[15]:

a)    satisfac serviciul militar in termen ;

b) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, acordat in urma unui accident de munca sau boala profesionala;

c) se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani;

d) executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv;

e) persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;

f)  sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane si se afla in timpul procedurilor necesare stabilirii identitatii;

g) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;

h) pensionari, pentru veniturile din pensie pana la limita supusa impozitului pe venit;

i)  persoanele care se afla in executarea masurilor prevazute la art. 105, 113, 114 din Codul penal[17], persoanele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei privative de libertate, daca nu au venituri.

De mentionat ca titularii acestui drept beneficiaza de aceasta forma de asigurare numai pe durata situatiilor de mai sus in care acestea se afla.

Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, precum si cetatenii statelor cu care Romania a incheiat acorduri, intelegeri, conventii sau protocoale internationale cu prevederi in domeniul sanatatii beneficiaza de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul Romaniei in conditiile prevazute de acordurile, intelegerile, conventiile sau protocoalele incheiate intre Romania si tara respectiva[18].

Asigurarea sociala de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de persoane care nu se incadreaza in prevederile alin. 1 al art. 214 din Legea nr. 95/2006:

a) membrii misiunilor diplomatice acreditate in Romania;

b) cetatenii straini si apatrizii care se afla temporar in tara, fara a solicita viza de lunga sedere;

c) cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care se afla temporar in tara.

Prin sintagma "care se afla temporar in tara" se intelege[19] vizita, turismul, misiunea, transportul, activitatile sportive, activitatile culturale, stiintifice, umanitare, tratamentul medical de scurta durata sau alte situatii asemanatoare efectuate de cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, precum si cetatenii straini sau apatrizii.

Sectiunea a IV-a

Drepturile si obligatiile asiguratilor

A. Contractul-cadru

Asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de baza care cuprinde servicii medicale, servicii de ingrijire a sanatatii, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale.

Drepturile prezentate mai sus se stabilesc pe baza contractului-cadru care se elaboreaza de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), pe baza consultarii Colegiului Medicilor din Romania (CMR) si Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania (OAMMR), Colegiul Medicilor Dentisti din Romania (CMDR), Colegiul farmacistilor din Romania (CFR), Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor (OBBC), precum si a organizatiilor patronale si sindicale reprezentative din domeniul medical, pana la 30 septembrie a anului in curs pentru anul urmator. Proiectul se avizeaza de Ministerul Sanatatii Publice si se aproba prin hotarare a Guvernului. In cazul nefinalizarii elaborarii contractului-cadru in termenul prevazut, se prelungeste prin hotarare a Guvernului aplicabilitatea contractului-cadru din anul in curs.

Contractul-cadru reglementeaza, in principal, conditiile acordarii asistentei medicale cu privire la:

a) pachetul de servicii de baza la care au dreptul persoanele asigurate;

b) lista serviciilor medicale, a serviciilor de ingrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale si a altor servicii pentru asigurati aferente pachetului de servicii de baza prevazut la lit. a;

c) criteriile si standardele calitatii pachetului de servicii;

d) alocarea resurselor si controlul costurilor sistemului de asigurari sociale de sanatate in vederea realizarii echilibrului financiar al fondului;

e) tarifele utilizate in contractarea pachetului de servicii de baza, modul de decontare si actele necesare in acest scop;

f)  internarea si externarea bolnavilor;

g) masuri de ingrijire la domiciliu si de recuperare;

h)    conditiile acordarii serviciilor la nivel regional si lista serviciilor care se pot contracta la nivel judetean, precum si a celor care se pot contracta la nivel regional;

i)  prescrierea si eliberarea medicamentelor si materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor si a ortezelor, a dispozitivelor medicale;

j)  modul de informare a asiguratilor;

k) coplata pentru unele servicii medicale.

B. Drepturile asiguratilor

Asiguratii beneficiaza de pachetul de servicii de baza[20] in caz de boala sau de accident, din prima zi de imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare in conditiile prevazute de lege.

Asiguratii au urmatoarele drepturi[21]:

a) sa aleaga furnizorul de servicii medicale, precum si casa de sanatate la care se asigura, in conditiile legii si a contractului-cadru;

b) sa fie inscrisi pe lista unui medic de familie pe care il solicita, daca indeplinesc toate conditiile prezentei legi, suportand cheltuielile de transport daca optiunea este pentru un medic din alta localitate;

c) sa isi schimbe medicul de familie ales numai dupa expirarea a cel putin 6 luni de la data inscrierii pe listele acestuia;

d) sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii;

e) sa efectueze controale profilactice, in conditiile stabilite prin contractul-cadru;

f) sa beneficieze de servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

g)    sa beneficieze de servicii medicale in ambulatorii si in spitale aflate in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate;

h) sa beneficieze de servicii medicale de urgenta;

i)  sa beneficieze de unele servicii de asistenta stomatologica;

j)  sa beneficieze de tratament fizio-terapeutic si de recuperare;

k) sa beneficieze de dispozitive medicale;

l)  sa beneficieze de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu;

m)   sa li se garanteze confidentialitatea privind datele, in special in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul;

n) sa aiba dreptul la informatie in cazul tratamentelor medicale;

o) sa beneficieze de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in conditiile legii.

C. Obligatiile asiguratilor[22]

Pentru a beneficia de drepturile prevazute la art. 218, asiguratii au urmatoarele obligatii:

a) sa se inscrie pe lista unui medic de familie;

b)    sa anunte medicul de familie ori de cate ori apar modificari in starea lor de sanatate;

c)    sa se prezinte la controale profilactice si periodice stabilite prin contractul-cadru;

d) sa anunte, in termen de 15 zile, medicul de familie si casa de asigurari asupra modificarilor datelor de identitate sau a modificarilor referitoare la incadrarea lor intr-o anumita categorie de asigurati;

e) sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului;

f) sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar;

g) sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentand coplata, in conditiile stabilite prin contractul-cadru;

h) sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atesta calitatea de asigurat.

Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat, cel putin o data pe an, prin casele de asigurari, asupra serviciilor de care beneficiaza, a nivelului de contributie si a modalitatii de plata, precum si asupra drepturilor si obligatiilor sale.

Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauziei, servicii de planificare familiala in conditiile art. 223,in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale stabilit prin contractul-cadru[23].

Tarifele serviciilor hoteliere pentru persoana care insoteste copilul internat in varsta de pana la 3 ani, precum si pentru insotitorul persoanei cu handicap grav internate, se suporta de catre casele de asigurari numai daca medicul considera necesara prezenta lor pentru o perioada determinata.

Sectiunea a V-a

Servicii medicale suportate din fondul national unic de asigurari sociale de sanatate

a. Servicii medicale profilactice

Din fondul national unic de asigurari sociale de sanatate sunt suportate urmatoarele servicii medicale profilactice[24]:

monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauziei, indiferent de statutul de asigurat al femeii;

urmarirea dezvoltarii fizice si psihomotorii a sugarului si a copilului;

controalele periodice pentru depistarea bolilor ce pot avea consecinte majore in morbiditate si mortalitate;

servicii medicale din cadrul Programului national de imunizari;

servicii de planificare familiala, indiferent de statutul de asigurat al femeii.

b. Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta de catre casele de asigurari, astfel:

trimestrial, pentru copiii pana in varsta de 18 ani, individual sau prin formarea de grupe de profilaxie, fie la gradinita, fie la institutul de invatamant preuniversitar;

de doua ori pe an, pentru tinerii in varsta de la 18 ani la 26 de ani, daca sunt elevi, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca.

Asiguratii in varsta de peste 18 ani au dreptul la un control medical in fiecare an pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si mortalitate, stabilite prin Contractul-cadru.

In cazurile in care asiguratii in mod nejustificat nu efectueaza controalele medicale periodice preventive, acestia pot fi obligati de a suporta, dupa caz, unele costuri de tratament curativ si de recuperare pentru afectiunea nedepistata la timp. Prin contractul-cadru vor fi prevazute situatiile in care aceste costuri se suporta de asigurati, precum si stimulentele pentru asiguratii care efectueaza controalele medicale preventive.

c. Servicii medicale curative[25]

Serviciile medicale curative sunt acele servicii medicale la care au dreptul asiguratii pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor, recuperarea sau pentru ameliorarea suferintelor, dupa caz.

Tratamentul medical se aplica numai de catre medici[26] sau asistenti medicali si alt personal sanitar , la indicatia si sub supravegherea medicului.

Serviciile medicale curative ale caror costuri sunt suportate din fond sunt:

servicii medicale de urgenta;

servicii medicale acordate persoanei bolnave pana la diagnosticarea afectiunii: anamneza, examen clinic, examene de investigatii paraclinice;

tratamentul medical, chirurgical si unele proceduri de recuperare;

prescrierea tratamentului necesar vindecarii, inclusiv indicatiile privind regimul de viata si de munca, precum si igieno-dietetic.

Asiguratii mai beneficiaza si de activitati de suport, constand in acordarea de concedii medicale pentru incapacitate temporara de munca sau ingrijirea copilului bolnav, in conditiile legii.

De asemenea, asiguratii au dreptul la asistenta medicala si de specialitate ambulatorie, la indicatia medicului de familie, in conditiile contractului-cadru.

Sectiunea a VI-a

Medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice

In baza prescriptiilor medicale, asiguratii beneficiaza de medicamente cu sau fara contributie personala, pe baza prescriptiei medicale pentru cele cuprinse in Lista de medicamente prevazuta la art. 232 iar modalitatile de prescriere si eliberare a acestora sunt prevazute in contractul-cadru.

Lista cuprinde numai medicamentele prevazute in Nomenclatorul de produse medicale de uz uman.

Pentru corectarea vazului, auzului, pentru protezarea membrelor si alte materiale de specialitate, asiguratii au dreptul la materiale sanitare si servicii medicale a caror finalitate este protezarea unor deficiente organice sau fiziologice, pentru o perioada determinata sau nedeterminata, pe baza prescriptiilor medicale cu sau fara contributie personala, conform celor stabilite in contractul-cadru .

Pe baza prescriptiilor medicale, asiguratii beneficiaza de tratament fizio-terapeutic, cu sau fara contributie personala, in conditiile prevazute in contractul-cadru.

Sectiunea a VII-a

Servicii medicale si de ingrijire la domiciliu

Acest tip de servicii medicale si de ingrijire la domiciliu se acorda de un furnizor autorizat si evaluat conform legii in conditiile acordarii serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu ce se stabilesc prin contractul-cadru.

Potrivit acestui contract-cadru, ingrijirile medicale la domiciliu se acorda de catre persoane fizice sau juridice, autorizate si acreditate in conditiile legii, care incheie contracte cu casele de asigurari de sanatate pentru ingrijiri medicale la domiciliu.

Conditiile acordarii serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu se stabilesc prin Normele metodologice.

Sectiunea a VIII-a

Alte servicii speciale[30]

Asiguratii au dreptul la transport sanitar in urmatoarele situatii:

a) urgente medicale;

b) in cazurile prevazute in contractul-cadru.

Cheltuielile de transport sanitar necesare pentru realizarea unui serviciu medical pentru asigurat se suporta din fond.

Asistenta medicala de urgenta si transportul sanitar se acorda si se efectueaza de catre:

serviciile medicale specializate publice, autorizate si acreditate, si constau in servicii medicale de urgenta efectuate la locul accidentului sau al imbolnavirii si transportul pana la unitatea sanitara, precum si unele servicii de transport sanitar;

unitatile specializate autorizate si acreditate in efectuarea unor servicii de transport sanitar.

Modalitatile de contractare de catre casele de asigurari de sanatate a serviciilor medicale de urgenta si transport sanitar se stabilesc prin norme.

Sectiunea a IX-a

Serviciile medicale care nu sunt suportate din fondul national unic de asigurari sociale de sanatate

Prin lege[31] sunt prevazute si o serie de servicii medicale care sunt suportate de asigurat sau de unitatile care le solicita de la bugetul de stat sau din alte surse si acestea sunt:

a) servicii medicale acordate in caz de boli profesionale, accidente de munca si sportive, asistenta medicala la locul de munca, asistenta medicala pentru sportivi;

b) unele servicii medicale de inalta performanta;

c) unele servicii de asistenta stomatologica;

d) servicii hoteliere cu un grad inalt de confort;

e) corectii estetice efectuate persoanelor cu varsta de peste 18 ani;

f)  unele medicamente, materiale sanitare si tipuri de transport;

g)    eliberarea actelor medicale solicitate de autoritatile care prin activitatea lor au dreptul sa cunoasca starea de sanatate a asiguratilor;

h) fertilizare in vitro;

i)  transplantul de organe si tesuturi, cu exceptia cazurilor prevazute in contractul-cadru;

j)  asistenta medicala la cerere;

k) contravaloarea unor materiale necesare corectarii vazului si auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere;

l)  contributia personala din pretul medicamentelor a unor servicii medicale si a dispozitivelor medicale;

m)   servicii medicale solicitate de asigurat;

n) unele proceduri de recuperare si de fizioterapie;

o) cheltuielile de personal aferente medicilor si asistentilor medicali si cheltuielile cu medicamente si materiale sanitare din unitatile medico-sociale;

p) serviciile acordate in cadrul sectiilor/clinicilor de boli profesionale si ale cabinetelor de medicina a muncii;

q) serviciile hoteliere solicitate de pacientii ale caror afectiuni se trateaza in spitalizare de zi;

r)  cheltuielile de personal pentru medicii farmacisti si medicii dentisti pe perioada rezidentiatului;

s) serviciile de planificare familiala acordate de medicul de familie in cabinetele de planing din structura spitalului;

t)  cheltuielile de personal pentru medicii si personal sanitar din unitatile sau sectiile de spital cu profil de recuperarea distroficii, recuperare si reabilitare neuropsihomotorie sau pentru copiii bolnavi HIV/SIDA, reorganizate conform legii;

u) activitati de interes deosebit in realizarea obiectivelor strategice de sanatate publica, definite in Contractul-Cadru.

Cheltuielile pentru activitatile prevazute la alin. (1) lit. r), s), t) si u) si cheltuielile pentru activitatile prevazute la alin. (1) lit. o) se asigura prin transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale prin Bugetul Ministerului Sanatatii Publice[32].

Sectiunea a X-a

Finantarea serviciilor medicale, a medicamentelor si dispozitivelor medicale

1. Constituirea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate

Fondul se formeaza din:

a) contributii ale persoanelor fizice si juridice;

b) subventii de la bugetul de stat;

c) dobanzi, donatii, sponsorizari, venituri obtinute din exploatarea patrimoniului CNAS si caselor de asigurari, precum si alte venituri, in conditiile legii;

d) sume din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice.

Colectarea contributiilor persoanelor fizice si juridice care au calitatea de angajator se face de catre Ministerul Finantelor Publice prin ANAF, in contul unic deschis pe seama CNAS, in conditiile legii, iar colectarea contributiilor persoanelor fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF, se efectueaza de catre casele de asigurari.

2. Contributia de asigurari sociale de sanatate

Contributia de asigurari sociale de sanatate reprezinta o cota procentuala aplicata asupra veniturilor din salarii sau asimilate acestora, care sunt supuse impozitului pe venit - in cazul asiguratilor persoane fizice sau raportat la fondul de salarii realizat - in cazul angajatorilor.

Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote procentuale de 6,5% care se aplica asupra:

a)  veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

b)  veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara lunar;

b) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b;

c) indemnizatiilor de somaj;

d) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende dobanzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai in cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit. a-d, dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara lunar;

e) veniturilor realizate din pensii

Neplata contributiei de catre persoana asigurata, duce la diminuarea pachetului de servicii de baza la un pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru. Diminuarea pachetului de servicii medicale are loc dupa trei luni de la ultima plata a contributiei.

Contributia angajatorului[33]

Angajator, in sensul Normelor metodologice privind contributia de asigurari sociale de sanatate, este persoana fizica sau juridica la care isi desfasoara activitatea asiguratii, pe baza de contract individual de munca sau in baza unui statut special prevazut de lege.

Angajatorii au obligatia sa calculeze, sa retina si sa vireze lunar, in contul deschis la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului in a caror raza sunt luati in evidenta, ca platitori de impozite si taxe, contributia de 7% datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva, raportat la fondul de salarii realizat.

Prin "fond de salarii realizat" se intelege totalitatea sumelor, utilizata de o persoana fizica si juridica pentru plata drepturilor salariale sau asimilate salariilor[34].

Sectiunea a XI-a

Persoanele asigurate pentru concedii si indemnizatii de asigurari

sociale de sanatate

1. Introducere

Persoanele asigurate pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in sistemul de asigurari sociale de sanatate - asiguratii - au dreptul la concedii medicale si indemnizatii de asigurari de sanatate pentru perioada in care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, daca:

A. desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau in baza unui raport de serviciu;

B. desfasoara activitati in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, cu ale persoanelor de la lit. A;

C. beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii.

De aceleasi drepturi beneficiaza si persoanele care nu se afla in una din situatiile de mai sus dar sunt:

a) asociati comanditari sau actionari;

b) administratori sau manageri care au incheiat un contract de administrare ori de management;

c) membri ai asociatiilor familiale;

d) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

e) persoane care incheie un contract de asigurari sociale pentru concedii si indemnizatii pentru maternitate si concedii si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav in conditiile in care au inceput stagiul de cotizare pana la 1 ianuarie 2006[36].

De retinut ca persoanele prevazute la alin. 2 al art. 1, daca au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2004, cu exceptia pensionarilor de invaliditate gradul III si a pensionarilor nevazatori care se afla in una din situatiile prevazute la lit. c si d.

Asiguratii au dreptul, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005,la urmatoarele categorii de concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate:

a) concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii;

b) concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale.

Dupa cum se poate observa de la cele doua categorii de concedii medicale si indemnizatii prezentate mai sus, lit. a si b, sunt excluse expres cele cauzate in timpul si din cauza procesului muncii, deoarece aceste tipuri de incapacitati, concedii si indemnizatii sunt pe larg reglementate de un alt act normativ si au un alt regim juridic.[37]

c) concedii medicale si indemnizatii de maternitate;

d) concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;

e) concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.

Dreptul la concediile si indemnizatiile prevazute mai sus (art. 2 alin. 1) este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de sanatate destinate suportarii acestor indemnizatii, denumita contributia pentru concedii si indemnizatii.

Incepand cu data de 1.01.2006, cota de contributie pentru concedii si indemnizatii este de 0,85% aplicata la fondul de salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatia de somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit si se achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Demn de retinut este faptul ca prin lege se prevede in mod expres ca aceasta contributie este destinata exclusiv finantarii cheltuielilor cu plata drepturilor prevazute in aceasta Ordonanta de urgenta a Guvernului[38].

2. Cota de contributie de 0,85%, incepand cu intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005 (1.01.2006), se datoreaza si se achita de catre:

a) angajatori pentru asiguratii prevazuti la art. 1 lit. A si B (adica asiguratii care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau in baza raportului de serviciu; desfasoara activitati in functii elective sau sunt numiti in cadrul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti; membri cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti);

b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj pentru asiguratii prevazuti la art. 1 alin. 1 lit. C (Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, cu sucursalele sale judetene);

c) persoanele prevazute la art. 1 alin. 2 (adica asociatii comanditari, asociatii, actionarii, administratorii sau managerii care au incheiate contracte de administrare sau management, membrii asociatiilor familiale, autorizate sa desfasoare activitati independente).

Toate persoanele juridice sau fizice prevazute mai sus au obligatia sa calculeze si sa vireze casei de asigurari de sanatate cota de contributie pentru concedii si indemnizatii; acestea mai au si obligatia de a anunta lunar casa de asigurari de sanatate schimbarile de natura sa modifice elementele de calcul pentru plata contributiei.

Angajatorii (persoane fizice si juridice) au obligatia platii cotei de contributie pentru concedii si indemnizatii de 0,85% aplicata asupra fondului de salarii realizat, cu respectarea legislatiei financiare in materie.

Prin fond de salarii realizat se intelege totalitatea sumelor utilizate de angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natura salariala.

Persoanele prevazute la art. 5 lit. a) au obligatia de a depune lunar la casele de asigurari de sanatate declaratii privind evidenta obligatiilor de plata catre Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pentru concedii si indemnizatii si privind evidenta normala a asiguratilor care au beneficiat de concedii si indemnizatii, dupa caz.

Cota de distributie pentru concedii si indemnizatii de 0,85% in situatia persoanelor prevazute la art. 1 alin. (1) lit. c), se datoreaza asupra drepturilor reprezentand indemnizatia de somaj.

In situatia persoanelor prevazute la art. 1 alin. (2) lit. a-d), cota de contributie pentru concedii si indemnizatii de 0,85% se datoreaza asupra veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, sau asupra veniturilor declarate in contractele de asigurare sociala pentru persoanele prevazute la art. 1 alin. (2) lit e).

Contributia pentru concedii si indemnizatii se aplica si asupra indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca urmare a unui accident de munca sau boala profesionala si se suporta de catre angajator sau din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale constituite.

Baza de calcul a contributiei pentru concedii si indemnizatii pentru persoanele prevazute la art. 1 alin. (1) nu poate fi mai mica decat produsul dintre numarul asiguratilor din luna in care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 12 salarii minime brute pe tara.

Baza de calcul a contributiei pentru concediu si indemnizatii pentru persoanele prevazute la art. 1 alin. (2) nu poate depasi plafonul a 12 salarii minime brute pe tara.[39]

3. Stagiul minim de cotizare

In vederea acordarii drepturilor prevazute la art. 2 alin. 1 lit. a-d (concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate, pentru ingrijirea copilului bolnav) este necesar parcurgerea unui stagiu minim de 6 luni realizate in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.

In sistemul de asigurari sociale de sanatate stagiul de cotizare prevazut mai sus se constituie din insumarea perioadelor:

a) pentru care s-a achitat contributia pentru concedii medicale si indemnizatii de catre angajator sau, dupa caz, de catre asigurat, respectiv de catre fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sau bugetul asigurarilor pentru somaj[40];

b) pentru care plata contributiei de asigurari sociale de sanatate se suporta din alte surse, in conditiile prevazute de art. 213 alin. 2 lit. a din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii (adica persoanele care satisfac serviciul militar in termen);

c) pentru care pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, plata contributiei de asigurari sociale de sanatate s-a facut din alte surse, potrivit prevederilor art. 213 alin. 2 lit. b si e din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.[41]

In sistemul asigurarilor sociale de sanatate sunt asimilate stagiului de cotizare perioadele in care asiguratul beneficiaza de concediile si indemnizatiile prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2007.

De asemenea, sunt asimilate stagiului de cotizare si perioadele in care asiguratul:

a) a beneficiat de pensie de invaliditate;

b) a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizate potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora.

In cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infecto-contagioase din grupa A, neoplaziilor si SIDA, asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara conditii de stagiu de cotizare.

4. Indemnizatia de asigurari sociale de sanatate

Baza de calcul a indemnizatiilor prevazute la art. 2 se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza carora se calculeaza, conform legii, contributia pentru concedii si indemnizatii din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.

In situatia in care la stabilirea celor 6 luni din care se constituie baza de calcul a indemnizatiilor se utilizeaza perioade asimilate, stagiile de cotizare sau perioade dintre cele prevazute la art. 8 alin. 1 lit. b si c[42], veniturile ce se iau in consideratie sunt:

a) cuantumul indemnizatiilor, pentru situatiile prevazute la art. 8 alin. 1 lit. c si alin. 2;

b) salariul de baza minim brut pe tara garantat, aflat in plata din perioadele respective, pentru situatiile prevazute la art. 8 alin. 1 lit. b si alin. 3.

Baza de calcul a indemnizatiei pentru pensionarile de invaliditate gradul III, al persoanelor nevazatoare pentru perioada in care se afla in situatiile prevazute la art. 1 alin. 1 lit. A si B si alin. 2 lit. c si d se calculeaza in conditiile prevazute la art. 10 alin. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005.

In situatia in care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, pentru situatiile prevazute la art. 9 (urgentele medico-chirurgicale, tuberculozei, bolile infecto-contagioase din grupa A, neoplaziile si SIDA) si art. 31 (concediu si indemnizatie de risc maternal), baza de calcul a indemnizatiilor o constituie media veniturilor lunare la care s-a calculat contributia pentru concedii si indemnizatii din lunile respective sau, dupa caz, venitul lunar din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit sa se plateasca contributia cu respectarea prevederilor alin. 2 al art. 10 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005.

De retinut este si faptul ca din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate in zile calendaristice, se platesc numai zilele lucratoare. La stabilirea numarului de zile ce urmeaza a fi platite se au in vedere prevederile legale cu privire la zilele de sarbatoare declarate nelucratoare, precum si cele referitoare la programul de lucru, prevazute prin contractele colective de munca.

Asiguratii beneficiaza de concedii si de indemnizatii in baza certificatului medical eliberat de medicul curant; acesta este orice medic aflat in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate, precum si orice alt medic cu autorizatie de libera practica valabila si care incheie o conventie in acest sens cu casele de asigurari de sanatate, in conditiile prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005.

In situatia in care angajatul isi suspenda activitatea temporar sau activitatea acestuia inceteaza prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciara, lichidare judiciara, faliment sa prin orice alta modalitate prevazuta de lege, drepturile de concedii si indemnizatii care s-au nascut anterior ivirii acestor situatii se achita din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate de catre casele de asigurari de sanatate.

Prevederile de mai sus se aplica si in situatia in care a expirat termenul pentru care a fost incheiat contractul individual de munca, a expirat termenul pentru are a fost exercitata functia publica ori a expirat mandatul in baza caruia a desfasurat activitate in functii elective sau in functii numite in cadrul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti.

Pentru persoana asigurata care se afla in doua sau mai multe situatii prevazute la art. 1 alin. 1 lit. A si B, care isi desfasoara activitatea la mai multi angajatori, la fiecare fiind asigurata conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, indemnizatiile se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator.

Durata concediilor pentru tuberculoza, neoplazii, precum si a concediului pentru sarcina, lauzie si ingrijirea copilului bolnav nu diminueaza numarul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afectiuni.

Pentru plata indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, aferente concediilor medicale acordate cu intrerupere intre ele, acestea se iau in considerare separat, durata lor nu se cumuleaza, iar plata se suporta conform art. 12.

In situatia in care unui asigurat i se acorda, in aceeasi luna, doua sau mai multe concedii medicale pentru afectiuni diferite, fara intrerupere intre ele, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se calculeaza si se plateste separat, iar plata se suporta conform art. 12.[43]

5. Plata indemnizatiilor se face in baza certificatului de concediu medical eliberat in conditiile legii si care constituie document justificativ pentru plata[44].

Certificatul de concediu medical se prezinta platitorului pana cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediul.

Plata indemnizatiilor se face lunar de catre:

a) angajator, cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, pentru asiguratii prevazuti la art. 1 alin. 1 lit. A si B;

b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj, pana la data de 10 a lunii urmatoare celei pentru care s-a acordat concediul medical;

c)    casa de asigurari de sanatate, pana la data de 10 a lunii urmatoare celei pentru care s-a acordat concediul medical, pentru asiguratii prevazuti la art. 1 alin. 2 si pentru persoanele prevazute la art. 23 alin. 2 (de concediu de sarcina si lauzie beneficiaza si femeile care nu se mai afla, din motive neimputabilelor, in una din situatiile prevazute la art.1 alin. 1, daca nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat) si la art. 32 (situatiile in care angajatorul isi suspenda temporar activitatea sau activitatea acestuia inceteaza prin divizare, fuziune, dizolvare, reorganizare etc.).

Sumele reprezentand indemnizatii care se platesc asiguratilor si care, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, se retin de catre platitor din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva.

Sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajator asiguratilor care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva se recupereaza din contributiile datorate pentru lunile urmatoare sau din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite in cuantum de 6,5% si 7% pentru asigurarile sociale de sanatate.[45]

Indemnizatiile se achita beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procura de catre acesta.

Indemnizatiile cuvenite si neachitate asiguratului decedat se platesc sotului, copiilor, parintilor sau, in lipsa acestora, persoanei care dovedeste ca l-a ingrijit pana la data decesului.

Indemnizatiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, in termenul de prescriptie de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era indreptatit sa le solicite.

6. Incetarea platii[46] indemnizatiilor are loc incepand cu ziua urmatoare celei in care:

a) beneficiarul a decedat;

b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea indemnizatiilor;

c) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de asigurari sociale;

d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se platesc de catre celalalt stat.

Recuperarea[47] indemnizatilor incasate necuvenit de la beneficiari se face in termen de 3 ani de catre angajator sau, dupa caz, de institutia care efectueaza plata acestor drepturi.

Casele de asigurari de sanatate recupereaza sumele necuvenite de la platitorii prevazuti la art. 36 alin. 3.

Sumele platite necuvenit prin intermediul caselor de asigurari de sanatate se recupereaza de la beneficiari in baza deciziei casei respective care constituie titlu executor.

Sumele nerecuperate din cauza decesului beneficiarilor nu se mai urmaresc.

Sumele incasate necuvenit, cu titlu de indemnizatie, ca urmare a unei infractiuni savarsite de beneficiar se recupereaza de la acesta, inclusiv dobanzile aferente pana la recuperarea integrala a prejudiciului.

Sumele incasate necuvenit ca urmare a unei infractiuni, nerecuperate din cauza decesului asiguratului, se recupereaza de la mostenitori, in conditiile dreptului comun.

Debitele provenite din indemnizatiile prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 se recupereaza prin executorii proprii ai CNAS si ai caselor de asigurari de sanatate si constituie venituri ale bugetului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Contributia de asigurari de sanatate nu se datoreaza asupra indemnizatiilor reglementate de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata prin Legea nr. 399/2006.

Sectiunea a XII-a

Utilizarea si administrarea fondului national unic

de asigurari sociale de sanatate

Fondurile colectate de casele de asigurari se utilizeaza pentru:

a) plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare si dispozitivelor medicale, inclusiv a celor acordate in baza documentelor internationale cu prevederi in domeniul sanatatii la care Romania este parte, in conditiile stabilite prin contractul-cadru; in valoarea serviciilor medicale se poate include si amortizarea bunurilor achizitionate de unitatile sanitare publice supuse amortizarii potrivit legii, conform normelor elaborate de Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Finantelor Publice[49];

b) cheltuieli de administrare, functionare si de capital, in limita a maxim 3% din sumele colectate. Prin legile bugetare anuale se poate aproba depasirea limitei de 3%.[50]

c) fondul de rezerva in cota de 1% din sumele constituite la nivel de CNAS.

Veniturile fondului se utilizeaza si pentru plata indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate in conditiile legii.

Sectiunea a XIII-a

Raspunderea disciplinara

Pana in prezent nu s-a formulat o definitie a raspunderii disciplinare si s-a acceptat unanim, in literatura de specialitate[51], ca "raspunderea disciplinara intervine in cazurile in care un salariat (functionar public) savarseste cu vinovatie o abatere disciplinara."

Din textele legale rezulta elementele esentiale ale raspunderii disciplinare si acestea sunt:

- calitatea de salariat/functionar public;

- existenta unei fapte ilicite;

- savarsirea faptei cu vinovatie;

- un rezultat daunator;

- legatura de cauzalitate intre fapta si rezultat.

Conditiile raspunderii disciplinare

Unicul temei al raspunderii disciplinare, conditia necesara si suficienta pentru declansarea ei este abaterea disciplinara

In Codul muncii[52], abaterea disciplinara este definita ca fiind "o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractului individual de munca sau contractului colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici."

Aceiasi este, in esenta, si definitia abaterii disciplinare data in Statutul functionarilor publici[53], si anume "Incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici a indatoririlor corespunzatoare functiei publice care o detin si a normelor de conduita profesionala si civica prevazute de lege constituie abatere disciplinara si atrage raspunderea disciplinara a acestora."

Cauze de neraspundere disciplinara

De regula, aceste cauze de neraspundere sunt prevazute in dreptul penal[54] si sunt aplicate si in alte forme de raspundere juridice, inclusiv in cea disciplinara.

Cauzele de neresponsabilitate in legislatia muncii sunt: legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica sau constrangerea morala, cazul fortuit, forta majora, eroarea de fapt, executarea ordinului de serviciu emis legal.

In Legea nr. 188/1999 - Statutul functionarilor publici sunt enumerate, limitativ, faptele care constituie abateri disciplinare, ceea ce poate duce la concluzia unei incorsetari a conducerii institutiei in a aprecia abaterile disciplinare care nu pot fi altele decat cele expres prevazute in art. 65 alin. 2 din Statutul functionarilor publici.

Aceste abateri sunt:

a) intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;

b) neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor;

c) absente nemotivate de la serviciu;

d) nerespectarea, in mod repetat, a programului de lucru;

e) interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal;

f)  nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor cu acest caracter;

g) manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea;

h) desfasurarea, in timpul programului de lucru, a unor activitati cu caracter politic;

i)  refuzul de a indeplini atributiile de serviciu;

j)  incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri, incompatibilitati, conflicte de interese si interdictii stabilite prin lege pentru functionarii publici;

k)    stabilirea de catre functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii in vederea solutionarii cererilor acestora.

Personalului functionari publici din structurile CNAS si a caselor de asigurari de sanatate le sunt aplicabile urmatoarele sanctiuni[55]:

a) mustrare scrisa;

b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni;

c) suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare in functie publica pe o perioada de 1-3 ani;

d) trecerea intr-o functie publica inferioara pe o perioada de pana la un an cu diminuarea corespunzatoare a salariului;

e) destituirea din functia publica.

Potrivit art. 310 alin. 1 - teza a II-a din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, "personalului din cadrul CNAS si caselor de asigurari cu statut de functionare public ii sunt aplicabile si dispozitiile Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatii publice a functiilor publice si in mediul de afaceri prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare.[56]

Salariatilor (angajatilor) contractuali, in cazul savarsirii unei abateri (nu din cele prevazute pentru functionarii publici intrucat cei dintai nu au aceasta calitate) li se vor aplica sanctiunile din Codul muncii[57] si anume:

f)  avertismentul scris;

g) suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare;

h) retrogradarea din functie, acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;

i)  reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;

j)  reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;

k) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

Amenzile disciplinare sunt interzise.

Pentru aceeasi abatere disciplinara poate fi aplicata numai o sanctiune (art. 265 alin. 2 Codul muncii). Aceasta dispozitie face aplicabilitatea principiului "non bis in idem".

Aplicarea unei sanctiuni disciplinare este lasata, de regula, la aprecierea angajatorului (conducatorului institutiei publice) fiind o prerogativa exclusiv a acestuia, reiesita din raportul juridic de munca (respectiv raportul juridic de serviciu), in baza propunerilor unei comisii de cercetare.

Potrivit prevederilor art. 267 alin. 1 din Codul muncii, "Sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura (disciplinara, subl. ns.) cu exceptia celei prevazute la art. 264 alin. 1 lit. a (avertismentul scris, subl. ns.) nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile." (subl. ns.).

Statutul functionarilor publici, in art. 66 alin. 4, precizeaza ca "sanctiunile disciplinare nu pot fi aplicate decat dupa cercetarea prealabila a faptei savarsite si dupa audierea functionarului public. Audierea functionarului public trebuie consemnata in scris, sub sanctiunea nulitatii. Refuzul functionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare care i se imputa se consemneaza intr-un proces verbal.

Comisiile de disciplina, in cazul functionarilor publici sunt constituite si functioneaza in baza prevederilor art. 67 din Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici si a Hotararii Guvernului nr. 1210/2003 si sunt competente sa cerceteze si sa propuna sanctiunea disciplinara aplicabila.

In ceea ce ii priveste pe functionarii publici, la individualizarea[59] sanctiunii disciplinare se va tine seama de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, imprejurarile in care aceasta a fost savarsita, gradul de vinovatie si consecintele abaterii, comportarea generala in timpul serviciului a functionarului public, precum si de existenta, in antecedentele acestuia, a altor sanctiuni disciplinare care nu au fost radiate in conditiile legii.

La individualizarea sanctiunilor disciplinare in cazul personalului salariat (angajat) contractual, conducatorul institutiei (angajatorul) va tine seama de gravitatea abaterii savarsite de salariat, avandu-se in vedere:

a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;

b) gradul de vinovatie a salariatului;

c) consecintele abaterii disciplinare;

d) comportarea generala in serviciu a salariatului;

e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre salariat.

De retinut este faptul ca si in practica judiciara s-a statuat ca sanctiunile se aplica gradual, in functie de fapta comisa si de gradul de vinovatie al salariatului.[60]

De remarcat este faptul ca singura persoana abilitata prin lege de a aplica sanctiunile disciplinare este angajatorul, in cazul personalului salariat (angajat) contractual[61] si, respectiv, "conducatorul autoritatii sau institutiilor publice", in cazul functionarilor publici.

In cazul personalului salariat (angajat) contractual din sistemul CNAS, aplicarea sanctiunii disciplinare se dispune de angajator printr-o decizie emisa in scris, in termen de 30 de zile (termen de prescriptie) de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei[63] (termen de decadere)

Daca abaterea disciplinara a avut caracter continuu, termenul de aplicare a sanctiunii disciplinare trebuie calculat de la ultimul fapt de incalcare de catre salariat a obligatiilor de serviciu.[64]

In situatia personalului functionari publici, sanctiunile disciplinare se aplica in termen de cel mult 6 luni de la data savarsirii abaterilor.[65]

Sectiunea a XIV-a

Raspunderea patrimoniala

In cazul personalului salariat (angajat) contractual din structura CNAS, acesta "raspunde patrimonial", in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor."[67]

Dupa cum rezulta din prevederile legale prezentate mai sus, raspunderea patrimoniala este una reparatorie, ca si cea civila (contractuala sau delectuala), ori cea materiala. Este o raspundere patrimoniala intrucat salariatul care a produs o paguba angajatorului va fi obligat sa o repare cu bunurile apartinand patrimoniului sau[68], in primul rand cu salariul reintegrand patrimoniul afectat.

Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu pot fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.

Cand paguba a fost produsa de mai multi salariati, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei.

Daca aceasta masura nu poate fi determinata, raspunderea fiecaruia se stabileste proportional cu salariul sau net la data constatarii pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat la ultimul sau inventar.

Salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.

Daca salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau si care nu mai pot fi restituite in natura sau daca acestuia i s-au prestat servicii la care nu era indreptatit este obligat sa suporte contravaloarea lor care se stabileste potrivit valorii acestora la data platii.

Suma stabilita pentru acoperirea daunelor se retine in rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei in cauza din partea angajatorului la care este incadrat in munca.

Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fara a putea depasi, impreuna celelalte retineri pe care le-ar avea cel in cauza, jumatate din salariul respectiv.

In cazul in care contractul individual de munca inceteaza inainte ca salariatul sa il fi despagubit pe angajator si cel in cauza se incadreaza la un alt angajator ori devine functionar public, retinerile din salariu se fac de catre noul angajator sau noua institutie ori autoritate publica dupa caz, pe baza titlului executor transmis in acest scop de catre angajatorul pagubit.

Daca persoana in cauza nu s-a incadrat in munca la un alt angajator in temeiul unui contract individual de munca ori ca functionar public, acoperirea daunelor se va face prin urmarirea bunurilor in conditiile Codului de procedura civila.[70]

In cazul in care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se poate face intr-un termen de maxim 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rata de retineri, angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc, in conditiile Codului de procedura civila.[71]

In ceea ce priveste personalul functionar public din structurile CNAS, acesta raspunde civil[72] pentru:

a) pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza;

b) nerestituirea in termen legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

c) daunele platite de autoritatea sau institutia publica, in calitate de comitent, unor terte persoane, in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

In vederea repararii pagubelor aduse autoritatii sau institutiei publice in situatiile prevazute la lit. a si b, conducatorul autoritatii sau institutiei publice va emite un ordin sau o dispozitie de imputare in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei. Paguba poate fi reparata prin asumarea unui angajament de plata de catre functionarul vinovat de producerea pagubei.

Pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica in calitate de comitent, repararea pagubei de la functionarul vinovat se face in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Impotriva ordinului sau dispozitiei de imputare, functionarul public se poate adresa instantei de contencios administrativ.

Sectiunea a XV-a

Raspunderea contraventionala

In ceea ce priveste personalul salariat (angajat) contractual din sistemul CNAS, acesta va raspunde contraventional in conditiile reglementate de prevederile Codului muncii[74], unde sunt prevazute urmatoarele contraventii:

a) nerespectarea dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului minim brut pe tara;

b) incalcarea de catre angajator a prevederilor art. 34 alin. 5[75];

c) impiedicarea sau obligarea prin amenintari sau violente a unui salariat sau a unui grup de salariati sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei;

d) stipularea in contractul individual de munca a unor clauze contrare dispozitiilor legale[76];

e) e)[77] primirea la munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. 1 ;

f) incalcarea de catre angajator a prevederilor art. 134 si art. 137[79];

g) incalcarea obligatiei prevazute la art. 135 (adica incalcarea programului de lucru adecvat stabilit de Guvern pentru asigurarea asistentei sanitare si a aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate);

h) nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara;

i)  nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal;

j)  neacordarea indemnizatiei prevazute la art. 53 alin. 1[80], in cazul in care angajatorul isi intrerupe activitatea cu mentinerea raporturilor de munca;

k) incalcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte[81].

Constatarea contraventiilor prezentate mai sus se face de catre inspectorii de munca.

Facem precizarea ca institutia raspunderii contraventionale prevazuta in Codul muncii se extinde si la faptele de asemenea natura prevazute in unele legi speciale care au stransa legatura cu raporturile de munca sau raporturile de serviciu.

In acest sens pot fi luate in considerare si contraventiile prevazute in Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Aceste sunt (art. 305):

a) nedepunerea la termen a declaratiei prevazute la art. 215 alin. 2 ("persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii sunt obligate sa depuna lunar, la casele de asigurari, declaratii privind obligatiile ce le revin fata de fond");

b) nevirarea contributiei datorate, conform art. 258 alin. 1, de catre persoanele fizice si juridice angajatoare;

c) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale ANAF si ale caselor de asigurari a documentelor justificative si actelor de evidenta necesare in vederea stabilirii obligatiilor la fond;

d) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale caselor de asigurari documentele justificative si actele de evidenta financiar-contabila privind sumele decontate din fond.

Trebuie remarcat faptul ca o serie de contraventii specifice[82] sunt prevazute si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 si anume:

a) refuzul nejustificat de plata a indemnizatiilor;

b) calculul si plata eronate a indemnizatiilor;

c) eliberarea certificatelor de concedii medicale cu nerespectarea prevederilor legale in vigoare.

Contraventiile prevazute la art. 47 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei (RON) la 2.500 lei (RON).

Constatarea contraventiilor prevazute la art. 47 si aplicarea amenzilor corespunzatoare se fac de catre organele de control ale CNAS si ale caselor de asigurari.

Constatarea acestor contraventii si aplicarea sanctiunilor se face de catre organele de control ale caselor de asigurari si ANAF.

Dupa cum se poate observa, subiectul activ al acestor contraventii este, de regula, angajatorul - persoana fizica sau persoana juridica - caruia ii revine anumite obligatii stabilite prin Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

Raspunderea contraventionala a personalului functionar public din sistemul CNAS se angajeaza in cazul in care acestia au savarsit o contraventie in timpul si in legatura cu sarcinile de serviciu.

De remarcat este faptul ca atat in cazul contraventiilor prevazute in Codul muncii, cat si in cazul celor prevazute in Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, sau a celor prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, se face aplicabilitatea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor , aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002 , cu modificarile ulterioare.

Evidentiem faptul ca, potrivit legislatiei asigurarilor sociale de sanatate, contravenientul poate achita pe loc sau in termen de 48 de ore de la data incheierii procesului verbal jumatate din minimul amenzii, acest lucru fiind expres prevazut in art. 309 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

O asemenea posibilitate nu exista in cazul celor prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 si nici in cazul contraventiilor prevazute in Codul muncii, situatie care duce la concluzia ca cel care a savarsit contraventia, incalcand prevederile celor doua acte normative, va fi obligat la plata integrala a amenzii stabilita de agentul constatator, fara a putea avea posibilitatea instituita de art. 28 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 2/2001, de a plati jumatate din valoarea amenzii. (In actul normativ de stabilire a contraventiei se precizeaza ca aceasta posibilitate trebuie mentionata in mod expres).

In toate cazurile, atat cel al personalului salariat (angajat) contractual, cat si in cazul personalului functionar public, contravenientul nemultumit de sanctiunea aplicata se poate indrepta cu plangere la judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul sau domiciliul.

Sectiunea a XVI-a

Raspunderea penala

Raspunderea penala este una din formele raspunderii juridice[86], alaturi de raspunderea civila, administrativa, contraventionala sau disciplinara.

Personalul salariat contractual din cadrul sistemului CNAS va raspunde penal, doar in masura in care comite vreuna din faptele reglementate de Codul muncii - Legea nr. 53/2003, modificata si completata. Atunci va fi tras la raspundere pentru o asemenea fapta.

Faptele penale prevazute in mod expres de Codul muncii sunt:

neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind plata salariilor in termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesata;

neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind reintegrarea in munca a unui salariat.

In cazul infractiunilor prevazute mai sus[87], actiunea penala se pune in miscare la plangerea persoanei vatamate.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

nedepunerea de catre angajator in termen de 15 zile, in conturile stabilite a sumelor incasate de la salariati cu titlu de contributie datorata catre sistemul public de asigurari sociale, catre bugetul asigurarilor sociale, catre bugetul asigurarilor pentru somaj ori catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate;

incadrarea in munca a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de varsta sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitati cu incalcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munca al minorilor.[88]

Raspunderea penala in dreptul muncii este determinata de multiplicarea obligatiilor impuse celor doi parteneri sociali prin normele Codului muncii si a altor legi speciale care reglementeaza raporturile de munca (de exemplu cele referitoare sanatatea si securitatea in munca, negocierile si concediile colective, activitatea sindicatelor, conflictele de munca, greva, inspectia muncii).[89]

In Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii sunt prevazute doua fapte penale si anume:

v    fapta persoanei care dispune utilizarea in alte scopuri sau nevirarea la fond a contributiei retinute de la asigurati constituie infractiune de deturnare de fonduri si se pedepseste conform art. 302 din Codul Penal[90];

v    completarea declaratiei prevazuta la art. 215 alin. 2[91] cu date nereale, avand ca efect deturnarea evidentelor privind asiguratii, stagiul de cotizare sau contributiile fata de fond constituie infractiune de fals intelectual si se pedepseste conform prevederilor art. 289 Cod penal.

Raspunderea personalului functionar public pentru infractiunile savarsite in timpul serviciului sau in legatura cu atributiile functiei publice pe care o ocupa se angajeaza potrivit legii penale.[93]

Sectiunea a XVII-a

Asigurarile voluntare de sanatate.

Asigurarile voluntare de sanatate[94] reprezinta un sistem facultativ prin care un asigurator[95] constituie, pe principiul mutualitatii, un fond de asigurare prin contributia unui numar de asigurati expusi la producerea riscului de imbolnavire si ii indemnizeaza, in conformitate cu clauzele stipulate in contractul de asigurare, pe cei care sufera un prejudiciu, din fondul alcatuit din primele incasate, precum si din celelalte venituri rezultate ca urmare a activitatii desfasurate de asigurator si fac parte din gama asigurarilor facultative conform Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania cu modificarile si completarile ulterioare.

Asiguratii pot primi indemnizatii atat pentru acea parte a cheltuielilor cu serviciile medicale care excedeaza pachetului de servicii medicale de baza[97] acoperite de sistemul de asigurari sociale de sanatate, cat si pentru coplati, daca acest lucru este prevazut in contractul de asigurare voluntara de sanatate.

Nu fac obiectul asigurarilor voluntare de sanatate, asigurarile pentru boli profesionale si accidente de munca si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament.[98]

Asigurarile voluntare de sanatate pot fi:

a) asigurari voluntare de sanatate de tip complementar care suporta total sau partial plata serviciilor neacoperite partial din pachetul de servicii medicale de baza, coplati.
Coplata pentru asigurari voluntare de sanatate de tip complementar reprezinta diferenta intre tariful decontat de casa de asigurari de sanatate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si tariful maximal stabilit de Ministerul Sanatatii Publice.[99]

b) asigurari voluntare de sanatate de tip suplimentar care suporta total sau partial platite pentru orice tip de servicii necuprinse in pachetul de servicii medicale de baza, optiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, conditii hoteliere superioare, alte servicii medicale specificate in polita de asigurare.

De serviciile oferite de sistemul de asigurari voluntare de sanatate poate beneficia orice persoana, cetatean roman, cetatean strain sau apatrid care are dreptul la pachetul de servicii medicale de baza in temeiul asigurarilor sociale de sanatate, conform legii.

Angajatorii, persoane fizice sau juridice, pot sa incheie contracte de asigurare voluntara de sanatate pentru angajatii lor, individual sau in grup, acordate ca beneficii aditionale la drepturile salariale ale acestora, in scopul atragerii si stabilizarii personalului angajat.

Raporturile dintre asigurat[100] si asigurator, precum si drepturile si obligatiile acestora se stabilesc prin vointa partilor sub forma pachetelor de servicii si sunt mentionate in contractul de asigurare voluntare de sanatate.

Contractul de asigurare voluntara de sanatate, trebuie sa cuprinda, pe langa elementele obligatorii si urmatoarele clauze:

a) lista si volumul de acoperire ale coplatilor pentru asigurari voluntare de sanatate de tip complementar, in conformitate cu pretul de referinta stabilit de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate;

b) lista serviciilor din asigurarea voluntara suplimentara;

c) lista furnizorilor agreati[101];

d) modalitatea de contractare a acestora, direct sau prin intermediul unui departament de asistenta a asiguratilor;

e) drepturile si obligatiile partilor, cu evidentierea clara a riscului de imbolnavire individual;

f)  modalitatile de decontare a serviciilor medicale;

g) modalitatile de incetare a valabilitatii contractului;

h) modalitatile de solutionare a eventualelor litigii.

La incheierea contractului de asigurare voluntara de sanatate asiguratorii sunt obligati sa ofere asiguratului toate informatiile necesare privind drepturile si obligatiile rezultand din contract, in vederea protejarii intereselor asiguratilor.

La incheierea contractului de asigurare voluntara de sanatate, asiguratorul poate solicita pe cheltuiala proprie si cu consimtamantul pacientului informatii privind starea de sanatate a asiguratului, precum si efectuarea unui examen medical pentru evaluarea starii de sanatate a solicitantului de catre un furnizor de servicii medicale[102] desemnat de acesta.

Asiguratorul care practica asigurari voluntare de sanatate de tip suplimentar poate restrictiona pentru acest tip de asigurare accesul asiguratului, partial sau in totalitate la anumiti furnizori de servicii si pot conditiona utilizarea unor anumiti furnizori agreati.

De asemenea, mai trebuie precizat ca informatiile suprinse in contractul de asigurare voluntara, precum si informatiile privind starea de sanatate a asiguratului au caracter confidential si nu pot fi divulgate unor terti de catre asiguratori care practica asigurari voluntare de sanatate sau persoanele fizice, juridice care, prin natura relatiilor de serviciu, cum ar fi controlor, auditori si alte asemenea functii, intra in posesia informatiilor in cauza, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

De retinut si faptul ca nerespectarea prevederilor de mai sus atrage dupa sine raspunderea disciplinara, patrimoniala, contraventionala sau penala[103].