Despre oferte de plata si consemnatii

Despre oferte de plata si consemnatii

Legislatia noastra civila a instituit in favoarea debitorului si posibilitatea de a se libera de datorie in acele cazuri, extrem de rare in practica, in care creditorul, din diferite motive, refuza sa primeasca plata. Un text de principiu al Codului civil consacra o atare posibilitate.

Potrivit art. 1114 alin. (1) C. civ.: "cand creditorul unei sume de bani refuza de a primi plata, debitorul poate sa-i faca oferte reale si, refuzand creditorul de a primi, sa consemneze suma". Asadar, daca oferta de plata este urmata de consemnatiuni acest fapt il libereaza pe debitor. Consemnatiunile facute tin loc de plata si suma depusa cu un atare titlu trece in rizico-pericolul creditorului.

Conditiile de fond si efectele ofertei reale sunt prevazute in Codul civil[1]. Procedura ofertei reale este prevazuta insa in Codul de procedura civila.

Cercetarea procedurii ofertei reale implica, in prealabil, o sumara prezentare a conditiilor de fond ale acestei institutii.

Potrivit art. 1115 C. civ. pentru ca oferta reala sa fie valabila se cer a fi intrunite urmatoarele conditii:

a) oferta sa fie facuta creditorului ce are capacitatea de a primi sau reprezentantului acestuia;

b) oferta sa fie facuta de o persoana capabila de a plati;

c) oferta sa fie facuta pentru intreaga suma ce a ajuns la scadenta, inclusiv dobanzile aferente, si pentru toate celelalte cheltuieli;

d) termenul de plata sa fie implinit, daca acesta a fost stipulat in favoarea creditorului;

e) daca s-a contractat sub o anumita conditie se cere ca aceasta sa se fi implinit;

f) oferta sa fie facuta la locul stipulat de parti; daca locul de plata nu s-a determinat printr-o conventie speciala, oferta trebuie facuta creditorului in persoana sau la domiciliul sau ori la domiciliul ales pentru executarea contractului;

g) oferta sa fie facuta prin organul competent pentru asemenea acte.

Conditiile enuntate sunt necesare pentru ca debitorul sa poata proceda apoi la consemnarea sumei. Oferta reala nu este insa decat o conditie prealabila a consemnatiunii; ea nu produce efecte liberatorii daca nu este urmata de consemnatiuni

Debitorul care voieste sa se libereze de datorie are posibilitatea de a se adresa in acest scop executorului judecatoresc. In temeiul cererii debitorului executorul judecatoresc va initia procedura ofertei reale. Ea debuteaza prin somatia facuta de executorul judecatoresc si adresata creditorului cu invitatia de a se prezenta la locul determinat in acest scop spre a primi valoarea datorata.

Potrivit art. 587 alin. (2) C. proc. civ. somatia ca act de procedura va trebui sa cuprinda mentiuni privitoare la: ziua, ora si locul, cand si unde suma sau obiectul oferit urmeaza sa fie predat creditorului.

Dupa primirea somatiei creditorul poate adopta atitudini diferite, ceea ce prezinta importanta si sub aspectul continuarii sau finalizarii procedurii ofertei reale.

O prima ipoteza este aceea in care creditorul se prezinta la locul determinat prin somatie si primeste suma datorata. Intr-o atare imprejurare procedura ofertei reale si-a atins finalitatea si se desavarseste prin incheierea unui proces-verbal corespunzator de catre executorul judecatoresc. Prin acest act se constata primirea sumei de catre creditor si liberarea debitorului de datorie.

Se poate intampla insa - si este cea de-a doua ipoteza ce se poate ivi - ca, la termenul si la locul fixat, creditorul sa nu se prezinte sau infatisandu-se sa refuze primirea sumei datorate. Si aceste imprejurari se consemneaza in mod corespunzator de catre executorul judecatoresc intr-un proces-verbal.

Pentru a se libera de datorie debitorul va trebui sa consemneze suma oferita la C.E.C., iar recipisa o va depune la biroul executorului judecatoresc. Suma consemnata la C.E.C. se va afla la dispozitia creditorului pentru ca acesta sa o poata ridica. Procedura ofertei reale nu se finalizeaza o data cu consemnarea sumei la C.E.C. Debitorul va trebui sa se adreseze cu o cerere judecatoriei in scopul validarii platii. Creditorul are posibilitatea de a solicita anularea platii si a consemnatiunii. O atare cerere este tot de competenta judecatoriei.

Debitorul urmeaza sa fie considerat liberat de datorie pe data ramanerii definitive a hotararii de validare a platii si consemnatiunii. Atat timp cat instanta nu a validat, prin hotarare, plata oferita de debitor, acesta isi va putea retrage suma depusa (art. 1118-1119 C. civ.). Intr-o asemenea situatie obligatia debitorului fata de creditor se mentine.

Cheltuielile ofertei reale si ale consemnatiunii, daca sunt facute in conditii de legalitate, vor fi suportate de creditor, acesta aflandu-se in culpa procesuala.

Procedura ofertei reale se aplica in mod corespunzator si in cazul in care obligatia debitorului se refera la predarea[2] unui obiect determinat (corp cert). Daca creditorul refuza sa ridice bunul, iar debitorul are nevoie de locul unde acesta este situat, el va putea solicita instantei aprobarea pentru a-l depune in alta parte (art. 1121 C. civ.). De asemenea, regulile ofertei reale se aplica, cu adaptarile corespunzatoare, si pentru constatarea refuzului de plata din partea debitorului .