Efectele partajului

Efectele partajului

Hotararea de partaj are in dreptul comun, potrivit art. 949 alin. (1) din proiectul noului Cod de procedura civila, efect constitutiv.

Odata ramasa definitiv si investita cu formula executorie, hotararea de partaj constituie titlu executoriu si poate fi pusa in executare chiar daca nu s-a cerut predarea efectiva a bunului in mod expres aceasta predare.

Aceeasi concluzie rezulta din redactarea art. 680 alin. (1) C.civ. care prevede in "Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor, sau dupa caz al sumelor de bani care i-au fost atribuite numai cu incepere de la data stabilita in actul de partaj, dar nu mai devreme de data inchirierii actului, in cazul impartelii voluntare, sau dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.

In cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai daca actul de partaj incheiat in forma autentica sau hotararea judecatoreasca ramasa definitiva dupa caz, au fost inscrise in cartea funciara."

Hotararea de partaj este supusa numai apelului afara de cazul cand partajul a fost cerut pe cale accesorie, cand ea va fi supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea data asupra cererii principale.

Executarea cu privire la bunurile impartite poate fi ceruta in termen prevazut de art. 682 C.proc.civ. si anume 3 ani, in materia bunurilor mobile, si 5 ani, in cazul titlurilor emise in materia drepturilor reale.

In cazul in care partile declara in mod expres ca nu solicita predarea bunurilor, hotararea de partaj nu este susceptibila de executare silita.

Pentru a intra in posesia bunurilor atribuite si a caror predare i-a fost refuzata de ceilalti coproprietari, partea interesata va trebui sa exercite actiunea in revendicare.

De asemenea, este necesara introducerea unei actiuni in revendicare in cazul in care bunurile atribuite unui coproprietar sunt detinute de terte persoane.

Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, dupa caz al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu incepere de la data partajului.

In cazul imobilelor efectele juridice ale partajului se produc numai daca actul de partaj a fost inscris in cartea funciara.

Dispozitiile in materie de carte funciara raman valabile (art. 698 C.proc.civ.).

Ar parea ca noul Cod civil roman adopta conceptia dreptului roman potrivit careia partajul era un act translativ de proprietate, fiecare moste­nitor fiind considerat ca dobandeste bunurile intrate in lotul sau de la ceilalti comostenitori si paraseste conceptia efectului declarativ al partajului a vechiului cod civil.

In opinia noastra, partajul succesoral are insa si sub regimul noului Cod civil, ca si sub regimul codului civil anterior un efect declarativ, de la data deschiderii mostenirii, dispozitia art. 94 alin. (1) din proiectul noului Cod de procedura civila, fiind incompatibila cu regimul transmiterii succesorale, si lipsind de explicatie juridica suficienta, regimul mostenirii in intervalul de la deschiderea ei pana la ramanerea definitiva a hotararii de partaj.

O astfel de interpretare este in concordanta si cu efectele actelor de optiune succesorala (acceptarea mostenirii sau renuntarea la mostenire) care se produc retroactiv de la data deschiderii mostenirii.1

Efectul declarativ al partajului are drept conse­cinta ca actele de dispozitie (instrainare sau grevare) incheiate de unul dintre copartasi cu tertii, avand ca obiect un bun din indiviziunea succesorala, vor fi sau nu valabile, dupa cum prin imparteala bunul in cauza a cazut sau nu in lotul copartasului dispunator.

In primul caz, actul se consolideaza, in timp ce in cel de‑al doilea se desfiinteaza retroactiv.

Actele incheiate, in conditiile legii de un coproprietar cu privire la bunul comun, raman valabile si sunt opozabile celui care a dobandit bunul in urma partajului.

Garantiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale parti se stramuta de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, dupa caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj (art. 682 C.civ.).