Faza procesual penala a judecatii

Faza procesual penala a judecatii

Explicatii prealabile. In cadrul reglementarilor din Partea speciala a Codului de procedura penala dispozitiile din titlurile I-III se refera la cele trei faze de desfasurare a procesului penal: urmarirea penala (art.200-286), judecata (art.287-414), executarea hotararilor penale (art.415-464).

Necesitatea fazei de judecata rezulta din dispozitiile constitutionale intitulate marginal "instantele judecatoresti" - art.126 alin.1 potrivit carora justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti.

In sistemul procesual penal roman faza judecatii reprezinta o activitate principala, deoarece are caracter jurisdictional, intreaga desfasurare procesuala a judecatii avand ca scop (finalitate) solutionarea cauzei penale si ca functiune aflarea adevarului in privinta cauzei penale deduse judecatii.

Potrivit lui Vintila Dongoroz[1] in procesul penal termenul judecata semnifica, in sens larg, acea parte a procesului penal care se desfasoara in fata instantei de judecata de la sesizare si pana la solutionarea definitiva a cauzei penale.

In vorbirea curenta termenul judecata se confunda cu proces. In terminologia Codului de procedura penala sensurile celor doua cuvinte sunt diferite, notiunea de proces incluzand: urmarirea penala, judecata si executarea hotararilor judecatoresti.

Judecata incepe din momentul sesizarii instantei si dureaza pana la pronuntarea unei hotarari definitive. In aceasta faza procesuala conducerea activitatii judiciare revine instantei care este compusa din numarul de judecatori prevazut de lege.

In afara instantei mai participa la judecata, procurorul, partile, aparatorul si alti subiecti procesuali: martori, experti, interpreti, etc.

Solutionarea unei cauze penale in mod definitiv constituie obiectul judecatii. Judecata priveste raportul de conflict adica raportul juridic nascut din savarsirea faptei penale, inclusiv subiectii acestui raport: (persoana care a savarsit infractiunea si victima infractiunii) - raportul procesual principal. Judecata poate avea ca obiect si rezolvarea unui raport procesual adiacent privind cauza penala: arestarea preventiva, conflictele de competenta etc. In vederea solutionarii cauzei penale instanta indeplineste indatoririle cuprinse in dispozitiile partii generale si indeosebi ale partii speciale.

Judecata constituie cea mai importanta faza a procesului penal pentru ca in acest cadru se realizeaza solutionarea propriu zisa a cauzei penale cu ajutorul probelor administrate in cursul urmaririi penale completate cu probele administrate in cursul judecatii. Gradele de jurisdictie . Judecarea cauzei penale pana la ramanerea definitiva a hotararii instantei se desfasoara intr-o procedura dispusa in scara, fiecare treapta realizandu-se in fata unor instante de grade diferite.

In procedura penala romana judecata ca faza procesuala se infaptuieste in doua sau trei grade de jurisdictie, cauza penala judecandu-se in prima instanta (in fond) cu posibilitatea judecarii in apel si in recurs, respectiv numai in recurs - ciclul procesual ordinar. In mod exceptional judecata cunoaste un singur grad de jurisdictie (ex.: in cazul declinarii competentei, ori stramutarii cauzei). Sistemul fazei de judecata cunoaste si ciclul procesual extraordinar cand impotriva unei hotararii judecatoresti ramasa definitiva se exercita o cale de atac extraordinara: contestatia in anulare, revizuirea, etc.

Aceasta compartimentare a judecatii isi are justificarea in necesitatea realizarii controlului jurisdictional.

Parcurgerea tuturor gradelor de jurisdictie nu este obligatorie. Daca hotararea pronuntata in prima instanta este legala si temeinica judecata in caile de atac ordinare si extraordinare nu mai are loc.

Structura fazei de judecata. Reglementarea consacrata judecatii cuprinde in conformitate cu structura titlului al II-lea din partea speciala a Codului de procedura penala etapa judecatii in prima instanta si etapa judecatii in caile de atac (ordinare si extraordinare) .

La randul lor etapele judecatii sunt structurate, potrivit profesorului GRIGORE THEODORU[4] in stadii procesuale; ca regula generala o etapa a judecatii parcurge urmatoarele stadii procesuale: stadiul de pregatire a sedintei de judecata, stadiul de desfasurare a sedintei de judecata, stadiul deliberarii si adoptarii hotararii; fiecare stadiu cuprinde diferite momente cu relevanta procesuala (ex.: prima infatisare - art.300; terminarea cercetarii judecatoresti - art.339; pronuntarea hotararii - art.310 etc.).

Desfasurarea sedintei de judecata (judecata propriu zisa) constituie nucleul central al intregului proces penal.