Urmarirea penala

URMARIREA PENALA

Sectiunea I

Aspecte introductive privind urmarirea penala

1. Urmarirea penala - prima faza a procesului penal

2. Obiectul si limitele urmaririi penale

2.1. Obiectul urmaririi penale consta in :

- strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca este cazul sau nu sa se dispuna trimiterea in judecata

2.2. Limitele urmaririi penale :

- limita initiala marcata prin rezolutie sau proces verbal

- limita finala marcata prin momentul emiterii solutiei procurorului (trimiterea in judecata, scoaterea de sub urmarirea penala, incetarea urmaririi penale sau clasare)

3. Caracterele urmaririi penale

3.1. Caracterul nepublic al urmarii penale

3.2. Urmarirea penala nu este lipsita de contadictorialitate

3.3. Caracterul preponderent al formei scrise - au relevanta juridica in fata instantei de judecata numai actele cuprinse in dosar sub forma scrisa. Pe parcusul urmaririi penale partile nu pot actioana decat in scris in cereri sau memorii.

3.4. Subordonarea erarhica in efectuarea actelor de urmarire penala.

Dispozitiile date de procuror sunt obligatorii pentru organul de cercetare penala, dar daca acest organ are de facut obiectii poate sesiza procurorul sef al unitatii sau cand dispozitiile sunt date de acesta de procurorul erarhic superior cu conditia insa de a nu intrerupe executarea lor.

4. Dispozitii generale referitoare la urmarirea penala

- urmarirea penala se efectueaza de catre procurori si organele de cercetare penala.

Organele de cercetare penala sunt :

-organele de cercetare a politiei ;

-organele de cercetare speciale.

Organul de urmarire penala trebuie sa aiba rol activ.

In desfasurarea urmaririi penale organul de urmarire penala dispune asupra actelor sau masurilor procesuale, prin ordonanta acolo unde legea prevede, iar in celelalte cazuri prin rezolutie motivata.

Ordonanta trebuie sa fie motivatasi trebuie sa cuprinda totdeauna locul intocmirii, numele, prenumele si calitatea celui care o intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actului sau masurii procesuale, temeiul legal al acestuia si semnatura celui care a intocmit-o. De asemenea, va cuprinde mentiunile speciale prevazute de lege penrtu anumite acte sau masuri.

Sectiunea a II a

Competenta organelor de urmarire penala

1. Competenta organelor de cercetare a politiei

Organele de cercetare a politiei efectueaza cecertarea penala pentru orice infractiune care nu e data in mod obligatoriu in competenta altor organe de cercetare.

2. Competenta organelor de cercetare speciale

Organele speciale care efectueaza cercetarea penala sunt :

-ofiterii anume desemnati de comandantii unitatilor militare corp apatre si similare pentru militarii din subordine, precum si pentru infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de angajatii civili ai acestor unitati ;

-ofiterii anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana pentru infractiunile savarsite de militari in afara unitatilor militare ;

-ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare pentru infractiunile de competenta instantelor militare savarsite de persoanele civile in legatura cu obligatiile lor militare.

In aceste trei situatii cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandanti.

-ofiterii de graniceri, precum si ofiterii anume desemnati de Ministerul de Interne pentru infractiunile de frontiera;

-capitanii porturilor pentru infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apasi contra disciplinei si ordinii la bord, precum si pentru infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul prevazute in codul penal savarsite de personalul navigand al Marinei Civile daca fapta a pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta navei sau navigatiei.

3.Competenta procurorului in faza urmaririi penale

Supravegerea actelor de urmarire penala se exercita de catre procuror care conduce si controleaza activitatea de cercetare penala a politiei si a altor organe.

Orice acte de urmarire penala poate sa le efectueze procurorul in cauzele pe care le supravegeaza.

In cazurile prevazute de art.9 alin.3 Cod procedura penala urmarirea penala se executa obligatoriu de catre procuror.

In situatiile in care procurorul efectueaza urmarirea penala ordonanta prin care dispune arestarea preventivasi rechizitorul sunt confirmate de catre prim-procurorul parchetului iar cand acesta efectueaza urmarirea penala confirmarea se face de catre procurorul ierarhic superior.

4.Probleme ce se ridica in activitatea organelor de urmarire penala privind competenta

4.1 Verificarea competentei

In cazurile prevazute de art.221 Cod procedura penala (plangere, denunt sau sesizare din oficiu) organul de urmarire penala este obligat sa isi verifice competenta.

In situatia in care acesta nu este competent trebuie sa trimita cauza la procurorul care exercita supravegherea pentru a sesiza organul competent.

4.2 Extinderea competentei teritoriale

Organul de cercetare penala poate sa efectueze anumite acte de cercetare penala si in afara razei sale teritoriale cu conditia sa instiinteze in prealabil organul corespunzator din raza teritoriala in care efectueaza aceste acte.

De asemenea poate sa dispuna efectuarea acestor acte prin comisie rogatorie ori prin delegare.

Organul de cercetare penala efectueaza actele de cercetare penala pe teritoriul aceleiasi localitati chiar daca unele dintre acestea trebuie indeplinite in afara razei sale teritoriale cu instiintarea insa a organului corespunzator din raza teritoriala respectiva.

4.3 Lucrarile efectuate in cazuri urgente

In cazuri urgente, ce nu sufera amanare organul de cercetare penala este obligat sa efectueze acte de cercetare chiar daca este vorba despre o cauza ce nu este de competenta sa.cu conditia sa trimita de indata lucrarile efectuate procurorului competent prin procurorul care exercita supravegherea.

5.Actele incheiate de unele organe de constatare, de comandantii de nave si aeronave si de subofiterii trupelor de graniceri

5.1 Actele incheiate de organele de control.

Organele de control care pot incheia anumite acte de cercetare (luarea de declaratii de la faptuitor si de la martori) sunt:

-organele inspectiilor de stat, alte organe de stat, organele organizatiilor cooperatiste sau ale altor organizatii publice, in cazul infractiunilor care constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza potrivit legii.

-organele de control si cele de conducere ale administratiei de stat, ale intreprinderilor si organizatiilor economice de stat, cooperatiste sau ale altor organizatii publice, pentru infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de cei aflati in subordine ori sub controlul lor.

Aceste organe au urmatoarele drepturi:

-pot sa retina corpuri delicte;

-evalueaza pagubele;

-efectueaza orice acte cand legea prevede aceasta;

-incheie procese verbale care constituie mijloace de proba .

Toate actele incheiate se inainteaza procurorului in cel mult 3 zile de la descoperirea faptei care constituie infractiune afara de cazul cand legea dispune altfel.

Daca este o infractiune flagranta faptuitorul se inainteaza imediat procurorului impreuna cu toate lucrarile efectuate si cu mijloacele materiale de proba.

5.2 Actele incheiate de comandantii de nave si aeronave si de subofiterii de graniceri.

Comandantii de nave si aeronave pentru infractiunile savarsite pe acestea cand se afla in afara porturilor si aeroporturilor si subofiterii de graniceri pentru infractiunile de frontiera au aceleasi drepturi si obligatii ca si organele de control.

De asemenea, pot efectua perchezitii corporale asupra faptuitorului si pot verifica lucrurile pe care acestia le au asupra lor, il pot prinde pe acesta si il predau de indata impreuna cu lucrarile efectuate si mijloacele de proba procurorului sau organului de cercetare penala. In celelalte situatii termenul de inaintare este de 5 zile. Daca infractiunea s-a savarsit pe o nava sau aeronava termenele incep sa curga de la ancorarea navei sau la aterizarea aeronavei pe teritoriul roman.

Sectiunea a III a

Supravegherea exercitata de procuror in activitatea de urmarire penala (art.216-220)

1.Obiectul supravegherii

Consta in:

-descoperirea oricarei infractiuni;

-tragerea la raspundere penala a infractorilor ;

-nici o persoana sa nu fie urmarita penal fara sa existe indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

-nici o persoana sa nu fie retinuta sau arestata, decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Procurorul ia masuri si da dispozitii in scris si motivat organelor de cercetare penala.

2.Modalitatile de exercitare a supravegherii

2.1.Verificarea lucrarilor de cercetare penala

Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala a politiei si a altor organe si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale.

2.2. Participarea procurorului la efectuarea oricarui act de cercetare penala

Procurorul poate sa asiste la efectuarea oricarui act de cercetare penala sau sa-l efectueze personal. El poate sa ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penala, care este obligat sa-l trimita cu toate actele , materialele si datele privitoare la fapta care formeaza obiectul cercetarii.

2.3. Trecerea cauzei de la un organ la altul

Intr-o cauza in care cercetarea penala trebuie efectuata de un anumit organ de cercetare in functie de necesitate procurorul poate sa dispuna ca un alt organ de acelasi grad sa efectueze cercetarea.

Preluarea unei cauze de catre un organ de cercetare penala ierarhic superior se dispune de procurorul de la parchetul care exercita supravegherea acestuia, pe baza propunerii motivate a organului de cercetare penala care preia cauza si dupa incunostiintarea procurorului care exercita supravegherea acestuia.

Cand procurorul efectueaza obligatoriu urmarirea penala poate dispune ca anumite acte de cercetare penala sa fie efectuate de organele de politie.

2.4. Autorizarea, incuviintarea, confirmarea, aprobarea, avizarea unor acte de cercetare penala, precum si infirmarea actelor sau masurilor procesuale nelegale.

Organele de cercetare penala pot efectua acte de cercetare penala din proprie initiativa dar procurorul poate interveni in cazul in care un anumit act sau o anumita masura procesuala nu se justifica sau nu este in concordanta cu dispozitiile legale. Procurorul autorizeaza, confirma sau incuviinteaza efectuarea actelor de urmarire penala. Daca insa constata ca un act sau o masura procesuala a organului de urmarire penala nu este data cu respectarea legii poate sa o infirme motivat.

2.5.Dispozitii obligatorii date de procuror.

Procurorul are dreptul de a da dispozitii in legatura cu efectuarea oricarui act de urmarire penala, acestea fiind obliogatorii pentru organul de cercetare penala. Daca insa acesta are obiectii poate sesiza prim procurorul parchetului sau pe procurorul ierarhic superior care sunt obligati sa se pronunte in termen de 3 zile. In acest interval de timp organul de cercetare penala continua sa execute dispozitiile date.

Sectiunea a VI a

Efectuarea urmaririi penale

(art.221-260 Cod procedura penala)

1.Sesizarea organelor de urmarire penala(art.221-227 Cod procedura penala)

1.1 Notiuni preliminare

Organul judiciar prentru a declansa procesul penal trebuie sa fie instiintat despre savarsirea unei infractiuni. Numai dupa aceasta instiintare poate declansa activitatile procesuale sau procedurale specifice procesului penal.

1.2 Modurile generale de sesizare

1.2.1 Plangerea

Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana sau de o organizatie dintre cele prevazute in art.145 din Codul penal careia i s-a cauzat o vatamare prin infractiune.

Cuprinsul plangerii:

-numele, prenumele,calitatea si domiciliul petitionarului

-descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii

-indicarea faptuitorului (daca este cunoscut)

-mijloacele de proba

Poate fi facuta personal sau prin mandatar (mandatul trebuie sa fie special si sa fie atasat plangerii) Daca este facuta oral se consemneaza intr-un proces verbal.

Plangerea poate fi introdusa si de catre sot pentru celalat sot sau de catre copilul major pentru parinti. De asemenea reprezentantul legal poate introduce plangere pentru persoana lipsita de capacitate de exercitiu. Presoana cu capacitate de exercitiu restransa poate face plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.

1.2.2 Denuntul

Denuntul este incunostiintarea facuta de o persoana sau de catre o unitate dintre cele prevazute la art.145 Cod penal despre savarsirea unei infractiuni.

Spre deosebire de plangere el poate fi facut de catre orice persoana chiar daca contine aceleasi date ca si plangerea. Denuntul scris trebuie semnat iar cel oral se va consemna intr-un proces verbal.

1.2.2 Sesizarea din oficiu

Organul de urmarire penala are dreptul dar si obligatia de a se autosesiza, ori de cate ori a luat cunostiinta prin orice mijloc fara interventie din afara ca s-a savarsit o fapta penala. Sesizarea poate fi rezultatul zvonului public, sesizarilor din presa, radio-televiziune, constatarile proprii, date din descoperirea altor infractiuni sau ca urmare a unor controale efectuate.

Modurile speciale de sesizare a organelor de urmarire penala

1.3.1 Sesizarea la cererea organului competent

Atunci cand legea prevede ca inceperea urmaririi penale nu poate incepe fara sesizare speciala , aceasta trebuie facuta in scris si semnata de catre organul competent.

Astfel de cazuri de sesizari speciale sunt urmatoarele:

-sesizarea comandantului navei sau coducatorului unitatii navei

-sesizarea organelor competente ale cailor ferate

-sesizarea comandantului pentru infractiunile contra disciplinei si ordinii militare

-cererea Camerei Deputatilor , Senatului sau Presedintelui Romaniei in cazul infractiunilor savarsite in exercitiul functiunii de catre membrii Guvernului

-sesizarea camerei de comert si industrie teritoriala in cazul infractiunii prev.de art.5din Legea nr.11/1991 privind combatrea concurentei neloiale

-sesizarea Consiliului Concurentei in cazul infractiunilor prevazute de art.63 alin. 1 din Legea concurentei nr.88/1996

1.3.2 Exprimarea dorintei guvernului strain

Potrivit art.221 alin. 2 Cod.pr.pen.in cazul infractiunii prevazute de art.171 C.pen.urmarirea penala nu poate incepe fara exprimarea dorintei guvernului strain

1.3.3 Plangerea prealabila

Se poate adresa :

-instantei de judecata -art.279 alin.2 lit.a ;

-organului de cercetare penala sau procurorului-art.279 alin.2 lit.b ;

-organului competent sa efectueze urmarirea penala-art.279 alin.2 lit.c .

Continut:

-descrierea faptei ;

-indicarea autorului ;

-aratarea mijloacelor de proba ;

-indicarea adresei partilor si a martorilor ;

-precizarea daca persoana vatamata se constituie parte civila si atunci cand este cazul indicarea partii responsabile civilmente.

Actele premergatoare

1.4.1. Notiune si natura juridica

Actele premergatoare sau investigatiile prealabile se situeaza inaintea declansarii fazei procesuale a urmaririi penale. Ele sunt mijloace de investigatie prin care se verifica daca o sesizare este legala precum si daca exista sau nu unul din cazurile prevazute de art 10 Cod Procedura Penala sau vreun caz de nepedepsire. Actele premergatoare sunt facultative deoarece ele nu se efectueaza atata vreme cat sesizarea este suficienta pentru inceperea urmaririi penale. In ceea ce priveste natura juridica a actelor premergatoare s-au exprimat mai multe opinii in sensul ca acestea sunt:

- acte extraprocedurale ;

- acte procedurale;

- au o natura juridica apropiata de actele de constatare inheiate de organele prevazute de art.214 si 215 C.pr.pen.

Apreciem ca actele premergatoare au o natura juridica sui -generis, avand trasaturi proprii are le apropie de actele de procedura penala, dar le si deosebesc de acestea. Putem spune ca sub aspectul naturii juridice actele premergatoare se deosebesc nu numai de actele de procedura ci si de cele de constatare reglementate in art.214 si 215 C.pr.pen.

1.4.2. Organele care le pot efectua

Potrivit art.224 alin.1 si 2 C.pr.pen. actele premergatoare se pot efectua fie de catre organul de urmarire penala in vederea inceperii urmaririi penale fie de catre lucratorii operativi din Ministerul de Interne, precum si din celelalte organe de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale anume desemnati in acest scop in vederea strangerii datelor necesare organelor de urmarire penala pentru inceperea urmaririi penale.

1.4.3. Intinderea actelor premergatoare

In conformitate cu art.224 C.Pr.Pen. apreciem ca actele premergatoare se limiteaza numai la actele necesare la inceperea urmaririi penale. De asemenea, ele trebuie sa se limiteze la persoanele si faptele mentionate in actul de sesizare chiar daca acesta este plangere, denunt sau sesizare din oficiu. Ne intemeiem aceasta opinie avand in vedere prevederile art.124 C.pr.Pen. unde se arata ca ,, in vederea inceperii urmaririi penale, organul de urmarire penala poate efectua acte premergatoare ,, , iar ,,in vederea strangerii datelor necesare organelor de urmarire pentru inceperea urmaririi penale pot efectua acte premergatoare si lucratorii operativi din Ministerul de Interne precum si din celelalte organe de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop.

1.5. Desfasurarea urmaririi penale ( art.228-238 C.Pr.Pen.)

1.5.1. Inceperea urmaririi penale

Inceperea urmaririi penale se dispune prin rezolutie atunci cand din actul de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art.10 cu exceptia cazului prevazut la lit.b indice 1.In aceasta situatie organul de cercetare penala inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub urmarire penala.

Daca organul de urmarire penala s-a sesizat din oficiu atunci actul de sesizare este procesul verbal incheiat. In situatia in care din actul de sesizare sau din actele premergatoatre rezulta vreunul din cazurile prevazute la art.10 (cu exceptia celui de la lit. b indice 1, organul de urmarire penala inainteaza actele de urmarire penala procurorului cu propunerea de a dispune neinceperea urmaririi penale. Procurorul procedeaza astfel:

-daca constata ca nu sunt intrunite conditiile aratate restituie actele organului de urmarire penala pentru inceperea urmaririi penale.

-daca este de acord cu propunerea o confirma prin rezolutie motivatasi instiinteaza persoana care a facut plagerea. In situatia in care ulterior se constata ca nu a existat sau a disparut imprejurarea respectiva procurorul infirma rezolutia , restituie actele organului de urmarire penalasi dispune inceperea urmaririi penale.

1.5.2 Efectuarea actelor de urmarire penala

Persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste invinut .In momentul punerii in miscare a actiunii penale acesta capata calitatea procesuala de inculpat si devine parte in procesul penal..

Daca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni procurorul dispune prin ordonanta scoaterea de sub urmarire penalasi cand este cazul instiinteaza persoana care a facut sesizarea.

Procurorul poate restitui organului de urmarire penala dosarul sau actele caz in care acesta incepe ori dupa caz continua urmarirea penala procedand la efectuarea acesteia , potrivit legii si tinand seama de imprejurarile speciale ale fiecarei cauze.

Organul de cercetare daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile pentru luarea masurii arestarii preventive face propuneri si le inainteaza procurorului care urmeaza sa decida.

De asemenea, organul de urmarire penala poate face propuneri si pentru punerea in miscare a actiunii penale sau atunci cand sunt indeplinite conditiile luarea masurii arestarii preventive a inculpatului.

Asupra punerii in miscare a actiunii penale procurorul se pronunta prin ordonanta. Dupa punerea in miscare a actiunii penale daca constata ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pocedeazasi la luarea masurii arestarii preventive a inculpatului.

Procurorul poate dispune continuarea cercetarii penale iar organul de cercetare este obligat sa respecte dispozitiile date de procuror.

Cand s-a pus in miscare actiunea penala de catre organul de cercetare penala il cheama pe inculpat ii comunica fapta pentru care este invinuit si ii da explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are. Daca acesta este disparut ,se sustrage de la urmarirea penala sau nu locuieste in tara organul de cercetare penala continua urmarirea chiar daca nu-l poate asculta pe inculpat.

Daca se constata fapte sau imprejurari noi care pot duce la shimbarea incadrarii juridice a faptei sau date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea acelei fapte face propuneri procurorului in vederea extinderii cercetarii penale sau schimbarii incadrarii juridice a faptei.

.Suspendarea urmaririi penale (art.239-241)

Cazuri de suspendare

Cand invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava care il impidica sa i-a parte la procesul penal organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile impreuna cu dosarul in vederea suspendarii urmaririi penale.

Procedura

Asupra suspendarii procurorul se pronunta prin ordonanta. Masura suspendarii se comunica partii civile iar pe timpul suspendarii organul de urmarire penala continua sa efectueze acte de cercetare care nu necesita prezenta invinuitului sau inculpatului si sa se intereseze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmaririi penale.

.Incetarea urmaririi penale

Cazuri de incetare

Atunci cand:

- exista unul din cazurile prevazute de art.10 lit.f-i Cod pr.pen.

-exista invinuit sau inculpat in cauza

Procedura

Daca sunt indeplinite conditiile de incetare , organul de urmarire penala inainteaza procurorului dosarul impreuna cu propuneri de incetare a urmaririi penale. Procurorul se pronunta prin ordonanta (daca in cauza este un invinuit sau inculpat arestat pronuntarea se face in 24 de ore de la primirea dosarului)

Ordonanta de incetare a urmaririi penale cuprinde pe langa mentiunile prevazute la art.203 si pe cele din art.244 si 245 Cod pr.pen.

Despre incetarea urmaririi penale se instiinteaza persoanele interesate si administratia locului de detinere cand invinuitul sau inculpatul este arestat preventiv.

Daca se constata de catre procuror ca nu este cazul sa dispuna incetarea sau cand a dispus incetarea partiala restituie dosarul organului de cercetare penala cu dispozitia de a continua cercetarea.

.Scoaterea de sub urmarire penala (art.249-249 Cod procedura penala)

Cazuri de scoatere

Atunci cand:

-exista unul din cazurile prevazute de art.10 lit.a-e Cod pr.pen.

-exista invunuit sau inculpat in cauza

Procedura

Dispozitiile prevazute la incetarea urmaririi penale se aplica si in cazul scoaterii de sub urmarire penala.

.Clasarea

Conditii

Clasarea se dispune daca nu exista invunuit in cauza si suntem in prezenta unui caz de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale din art.10 Cod pr.pen.

Procedura

Se dispune de catre procuror prin rezolutie.

1.10. Procedura prezentarii materialului de urmarire penala(art.250-254 Cod pr.pen.)

1.10.1. Notiune si conditii

Este o garantie a dreptului de aparare si consta in posibilitatea acordata invinuitului sau inculpatului de a studia dosarul de urmarire penala.

Pentru prezentarea materialului de urmarire penala trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

-sa fi fost administrate toate probele necesare pentru lamurirea cauzei

-sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege pentru trimiterea in judecata

1.11 Terminarea urmaririi penale (art.255-260 Cod pr. pen.)

1.11.1 Aspecte preliminare

Terminarea urmaririi penale nu semnifica finalizarea urmaririi penale ci doar terminarea cercetarii penale. Este reglementata diferit dupa cum este vorba de urmarire penala fara punere in miscare a actiunii penale sau cu actiunea penala pusa in miscare.

1.11.2 Terminarea urmaririi penale in cazul urmaririi fara punerea in miscare a actiunii penale.

In aceasta situatie organul de cercetare dupa efectuarea actelor de cercetare penala prevazute de art.232 Cod pr.pen.procedeaza la o noua ascultare a inviniutului cand acesta existasi ii aduce la cunostinta invinuirea intrebandu-l daca are noi mijloace de proba. Daca nu are noi mijloace de proba sau daca cercetarea a fost completata cercetarea se considera terminata inaintandu-se procurorului dosarul cu un referat in care consemneaza rezultatul cercetarii. Procurorul il cheama pe invinuit si ii prezinta materialul de urmarire penala.

1.11.3.Terminarea urmaririi penale in cazul urmaririi cu actiunea penala pusa in miscare.

Daca actiunea penala a fost pusa in miscare dupa completarea cecetarii cercetarea penala se considera terminata iar organul de cercetare penala inainteaza de indata dosarul procurorului insotit de un referat.

1.11.4.Referatul intocmit de organul de cercetare penala

Trebuie sa se limiteze la fapta care a format obiectul punerii in miscare a actiunii penale, la persoana inculpatului si la ultima incadrare juridica data faptei. Cuprinde fapta retinuta in sarcina inculpatului, probele administrate si incadrarea juridica. De asemenea, referatul trebuie sa cuprinda si datele suplimentare prevazute in art.260 Cod pr. pen.

Sectiunnea a V a

Trimiterea in judecata

(art.261-269Cod pr.pen)

1.Trimiterea in judecata

1.1Verificarea lucrarilor de urmarire penala de catre procuror

La primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala in maximum 15 zile procurorul este obligat sa verifice lucrarile urmaririi penale si sa se pronunte asupra acestora. Daca inculpatul se prezinta, este prins sau adus dupa inaintarea dosarului la parchet, procurorul procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala. Daca in cauza sunt arestati rezolvarea acestei se face de urgenta si cu precadere.

1.2 Rezolvarea cauzelor de catre procuror

1.2.1 Rezolvarea cauzei cand au fost respectate dispozitiile legale prin: trimiterea in judecata, clasare, scoatere, incetare sau suspendare a urmaririi penale

Situatii:

-daca fapta exista, a fost savarsita de invinuit sau inculpat si acesta raspunde penal;

-da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penalasi dispune trimiterea in judecata in cazul in care actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale ;

-da rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecata daca actiunea penala a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale;

-da ordonanta prin care :-claseaza, scoate de sub urmarire penala sau inceteaza urmarirea penala potrivit dispozitiilor art.11 Cod pr. pen. ;

-suspenda urmarirea penala, atunci cand constata existenta unei cauze de suspendare a urmaririi.

1.2.2 Rezolvarea cauzei cand nu au fost respectate dispozitiile legale .

1.2.2.1.Restituirea sau trimiterea cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale

Daca urmarirea penala nu este completa sau nu s-au respectat dispozitii legale care garanteaza aflarea adevarului procurorul restituie cauza organului care a efectuat urmarirea penla pentru completare si refacere. Daca completarea si refacerea este necesara numai cu privire la unele fapte sau la unii invinuiti sau inculpati procurorul dispune restituirea sau trimiterea intregii cauze daca disjungerea nu este posibila.

1.2.2.2 Trimiterea cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea penala

Daca in cazul infractiunilor sau infractorilor aratati in art.207,208 si 209 alin.3 si 4 urmarirea penala s-a efectuat de un alt organ decat cel prevazut procurorul ia masuri ca urmarirea sa fie efectuata de organul competent. Raman valabile in aceasta situatie masurile asiguratorii, actele sau masurile procesuale confirmate sau incuviintate de procuror si actele procesuale care nu pot fi refacute.

Organul competent procedeaza la ascultarea invinuitului sau inculpatului si dispune in ce masura trebuie refacute actele procesuale care nu raman valabile si ce acte mai trebuie efectuate in vederea completarii.

1.4. Rechizitoriul

Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata. El trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala.

Rechizitoriul pe langa mentiunile din art.203 trebuie sa cuprindasi date referitoare la persoana inculpatului , fapta retinuta in sarcina sa , incadrarea juridica a faptei, probele pe care se intemeiaza invinuirea, masura preventiva luatasi durata acesteia precum si dispozitia de trimitere in judecata. De asemenea se arata numele si prenumele persoanelor care trebuie citate , calitatea acestora si locul unde urmeaza a fi citate.

Daca urmarirea penala se efectueaza de catre procuror rechizitoriul cuprinde si datele suplimentare prevazute in art.260. Rechizitoriul dat de procurorul de la un parchet ierarhic inferior celui corespunzator instantei competente sa judece cauza in fond este supus confirmarii procurorului de la parechetul corespunzator acestei instante. Se intocmeste un singur rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte sau mai multi invinuiti sau inculpati .

Sesizarea instantei de judecata se face de catre procurorul care a dat sau dupa caz a confirmat rechizitoriul. In termen de 24 de ore de la darea sau confirmarea rechizitorului procurorul inainteaza instantei competente dosarul impreuna cu numarul de copii de pe rechizitoriu, pentru a fi comunicat inculpatilor aflati in stare de detinere.

Sectiunea a VI-a

Reluarea urmaririi penale

(art.270-274 C.pr. pen.)

1.1.Conditii

Pentru reluarea urmaririi penale trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

-sa ne aflam in prezenta uneia din situatiile de reluare a urmaririi penale prevazute de art.270 C.pr.pen.;

-sa nu fi intervenit vreunul din cazurile de impiedecare a punerii in miscare sau a exercitarii actiunii penale;

-sa se fi dispus in mod expres reluarea urmaririi penale de catre organul judiciar competent.

1.2. Cazurile de reluare

1.2.1. Reluarea dupa suspendare

Cand se constata ca a incetat cauza care a determinat suspendarea ,organul de urmarire penala care a constatat aceasta inainteaza dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluarii.

Reluarea se dispune prin ordonanta.

1.2.2. Restituirea cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii sau completarii urmaririi ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal.

Cand inatanta de judecata a dispus restituirea cauzei in vederea refacerii sau completarii urmaririi penale , ori in caz de extindere a actiunii penale sau a procesului penal, urmarirea se reia pe baza hotararii prin care instanta a dispus restituirea.

1.2.3.Reluarea in caz de redeschidere a urmaririi penale

In cazul in care s-a dispus incetarea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala daca anterior se constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat luarea acestor masuri sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia incetarea sau scoaterea de sub urmarire se dispune redeschiderea urmaririi penale.

1.3 Durata arestarii inculpatului dupa reluare

Termenul de o luna in cazurile prevazute de art.270 lit.a si c, curge de la data luarii acestei masuri.

In cazul cand dosarul se restituie de catre inatanta si inculpatul este arestat, termenul curge de la data primirii dosarului de catre procuror. Prelungirea duratei arestarii inculpatului se face potrivit art.155. 159 si 160 C.pr. pen.

Sectiunea a VII-a

Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala

1.1. Aspecte preliminare

Conditiile generale care trebuie respectate in mod cumulativ pentru exercitarea plangerii impotriva actelor si masurilor de urmarire penala sunt urmatoarele:

-dosarul cauzei sa se afle in faza de urmarire penala

-plangerea sa fie indreptata impotriva masurilor si actelor de urmarire penala.

-masurile si actele de urmarire penala atacate sa fi cauzat o vatamare intereselor legitime ale unei persoane

1.2. Plangerea impotriva masurilor luate sau actelor efectuate de organele de cercetare penala

Orice persoana care a fost vatamata intr-un drept al sau printr-o masura sau act de urmarire penala poate face plangere impotriva acestora. Cand plangerea a fost introdusa la organul de cercetare acesta este obligat ca in termen de 48 de ore sa o inainteze procuorului cu explicatiile sale cand sunt necesare.

1.3.Plangerea impotriva masurilor sau actelor efectuate de procuror

Rezolvarea plangerii impotriva masurilor luate sau actelor efectuate de procuror pe baza dispozitiilor date de acesta cade in sarcina prim-procurorului parchetului. Daca chiar acesta a dispus masurile sau a luat actele ori acestea au fost efectuate pe baza dispozitiilor sale atunci plangerea se rezolva de catre procurorul ierarhic superior.

1.4.Procedura

Plangerea se adreseaza procurorului care supravegheaza activitatea de urmarire penalasi se depune fie direct la acesta fie la organul de cercetare penala. Introducerea acesteia nu suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau a actului care formeaza obiectul plangerii

Organul de cercetare penala este obligat sa inainteze in termen de 48 de ore plangerea procurorului iar acesta este obligat sa o rezolve in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata.