Analiza cifrei de afaceri

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

CIFRA DE AFACERI:

= un indicator sintetic fundamental ce caracterizeaza activitatea unei intreprinderi;

= exprima totalitatea veniturilor obtinute din activitati comerciale curente, masurand in felul acesta performantele economice ale intreprinderii;

= practic, aceasta determina pozitia intreprinderii pe piata.

Exista mai multi indicatori operationali in privinta cifrei de afaceri :

1. CIFRA DE AFACERI NETA:

= este determinata din totalitatea veniturilor obtinute din vanzari de bunuri, lucrari si servicii aflate in categoria activitatilor curente ale intreprinderii, inclusiv subventiile pentru exploatare, dupa ce s-au scazut reducerile comerciale;

= acest indicator este cel mai des folosit in diagnosticarea activitatii unei intreprinderi.

2. CIFRA DE AFACERI MEDIE:

= venitul ce revine unei unitati de produs sau serviciu;

= raportul dintre cifra de afaceri totala (Ca) si volumul fizic al vinzarilor (Q):

3.CIFRA DE AFACERI MARGINALA

= variatia cifrei de afaceri de la un nivel de baza la un nivel realizat;

= raportul dintre variatia cifrei de afaceri (DCA) si variatia productiei fizice vindute, sau cati lei se obtin la o unitate de spor de productie (DQ):

4. CIFRA DE AFACERI CRITICA

= evidentiaza pragul de rentabilitate al intreprinderii;

= reprezinta acel nivel al veniturilor realizat din vinzari necesar acoperirii in intregime a cheltuielilor de exploatare:

:unde, = nivelul cheltuielilor fixe;

= cheltuieli variabile in total cifra de afaceri;

= nivelul cheltuielilor variabile,

Exemplu :

CA = 25.420 mii lei;  Ch f = 5.472 mii lei; Ch v = 12.520 mii lei

mii lei

CIFRA DE AFACERI se analizeaza in :

1-dinamica = de la o perioada la alta pentru a scoate in evidenta tendinta acestui indicator;

2-structural = pentru a pune in evidenta elementele componente in sensul cresterii acestora (vanzari de marfuri, prestari servicii, productie vanduta);

3-factorial = pentru a scoate in evidenta factorii care influenteaza variatia indicatorului "cifra de afaceri".

1 - ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI

Pentru o anumita perioada de timp, o asemenea analiza se realizeaza pe baza :

1 - variatiei in marimi absolute:

2 - indicilor de crestere a cifrei de afaceri:

sau , cu baza fixa;

sau , cu baza in lant.

3 - ritmului mediu anual de crestere :

, unde: n = numarul anilor

Exemplu :

Studiul cifrei de afaceri pe o perioada mai mare de timp ofera informatii despre activitatea intreprinderii si tendinta ei prin incadrarea acesteia sau a obiectului de activitate in una dintre fazele ciclului de viata ale produsului: lansare, crestere, maturitate, declin.

Pentru o apreciere corecta a realitatii este necesara corectarea indicatorului de exprimare valorica cu rata inflatiei, altfel compararile sunt hazardate. Aceasta corectare se face prin :

a) - deflatarea indicatorilor = cifra de afaceri corectata (reala) este de forma :

, unde: cifra de afaceri reala (corectata);

cifra de afaceri concreta;

indicele preturilor.

b) - inflatarea indicatorilor = presupune actualizarea indicatorilor valorici la ultimul an al perioadei implicate in analiza, conform relatiei:

2 - ANALIZA STRUCTURALA A CIFREI DE AFACERI

Structura cifrei de afaceri evidentiaza ponderea detinuta de anumite elemente componente in totalul incasarilor realizate de o intreprindere. Analiza structurala se poate realiza pe diferite trepte :

1 - pe tipuri de activitati = punand in evidenta astfel contributia activitatilor unor intreprinderi la realizarea cifrei de afaceri (productie, prestari servicii, comert, turism);

2 - pe grupe de produse = se scot in evidenta grupele de produse sau anumite produse care contribuie la cresterea cifrei de afaceri;

3 - pe tipuri de clienti = acesti parteneri conditioneaza dimensiunea si performantele activitatii oricarei intreprinderi.

3 - ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI

Scopul analizei factoriale este acela de a determina factorii directi si indirecti care influenteaza variatia cifrei de afaceri. Cifra de afaceri fiind un indicator valoric ce reprezinta efectul, in analiza factoriala vom depista factorii care influenteaza pozitiv si in sens favorabil si factorii care influenteaza negativ si in sens nefavorabil variatia cifrei de afaceri.

Utilizatorii acestor informatii sunt, in principal, agentii economici, institutiile finantatoare, actionarii, statul, salariatii.

Analiza factoriala a cifrei de afaceri se realizeaza diferentiat, in functie de obiectul de activitate al intreprinderii (productie, industrie, agricultura, prestari servicii, comert, turism).

3.1 - ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI IN CAZUL INTREPRINDERILOR CU ACTIVITATE DE PRODUCTIE

3.1.1 - IN CAZUL PRODUCTIEI DE NATURA INDUSTRIALA

Exista mai multe modele factoriale de analiza a cifrei de afaceri : in raport cu forta de munca, dotarea tehnica, volumul stocurilor, etc. Principalele tipuri de modele utilizate sunt :

a) - MODELUL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI CARE PUNE IN EVIDENTA CORELATIA DINTRE FORTA DE MUNCA (NUMARUL MEDIU DE PERSONAL) SI CIFRA DE AFACERI

Modelul factorial este urmatorul:

,   unde: numarul mediu de salariati;

productivitatea muncii;

gradul de valorificare al productiei fabricate.

Schema factoriala corespunzatoare este:  

∆CA

Determinarea actiunii factorilor:

DCa = Ca₁ - Ca_{0 ,}

Din care :   

1. ,

2. ,

3. .

Se verifica daca este respectata corelatia:

DCa = DCa_(Ns) + DCa_(Qf/Ns) + DCa_(Ca/Qf)

Se observa ca, orice modificare a unuia din cei trei factori cu actiune directa exercita o influenta in acelasi sens si asupra CA. In anumite perioade, daca indicele productiei obtinute destinate livrarii (I_Qf) devanseaza indicele de crestere a numarului de personal (I_Ns)) T I_Qf > I_Ns, productivitatea muncii va inregistra o crestere care se va reflecta favorabil si asupra CA.

Daca ritmul de crestere a CA este superior ritmului de crestere a productiei obtinute destinate livrarii (I_Ca > I_Qf ), gradul de valorificare a productiei marfa creste, determinand si o crestere a CA.

In anumite perioade este posibil ca gradul de valorificare a productiei marfa fabricate sa inregistreze si valori supraunitare, in situatia in care intreprinderea vinde si din productia stocata a anilor anteriori.

b) - MODEL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI ATUNCI CAND LUAM IN CALCUL SI INFLUENTA NUMARULUI MEDIU DE PERSONAL OPERATIV (ANGAJATI DIRECT PRODUCTIVI)

Pentru exemplificare folosim datele din tabelul de mai jos :

Determinarea actiunii factorilor:

= 125.399 - 90.000 = 35.399 ,

Din care:

1. ,

2. ,

  

Se verifica corelatia:

Acest model evidentiaza modul de utilizare a timpului de munca, aatat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ.

c) - MODEL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI DAT DE RELATIA:

   ,

unde: = numarul mediu de salariati;

= numarul mediu de zile lucrate intr-un an de un salariat;

= numarul mediu de ore lucrate intr-o zi de un salariat;

= productivitatea orara.

Acest model evidentiaza modul de utilizare a timpului de munca, atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ.

, T = fondul de timp de munca al intreprinderii exprimat in ore

, = timpul mediu de munca al unui salariat;

, = productivitatea medie zilnica pe un salariat;

, = productivitatea anuala pe un salariat.

d) - MODELE DE ANALIZA CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE POTENTIALUL TEHNIC SI CIFRA DE AFACERI

1., unde:

= numarul mediu de salariati;

= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe;

= dotarea tehnica sau inzestrarea tehnica a muncii (cite mijloace revin pe un salariat);

= eficienta utilizarii mijloacelor fixe sau valoarea productiei fabricate destinate vinzarii la 1 leu mijloc fix;

= gradul de valorificare a productiei fabricate.

2. , unde:

= ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe;

= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive.

Dupa cum se poate observa, cel de-al doilea model factorial este o forma dezvoltata a primului. In orice intreprindere nu toate mijloacele fixe sunt direct productive, de aceea este necesar sa se puna in evidenta ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe si influenta pe care o exercita aceasta pondere asupra variatieicifrei de afaceri.

Gradul de inzestrare tehnica este pentru intreprindere un indicator important care reflecta materializarea efortului investitional pe care intreprinderea l-a facut. Acest grad de dotare tehnica trebuie analizat insa in dinamica si corelat cu indicatorul CA, deoarece exista situatii cand ponderea mijloacelor fixe direct productive este redusa in total mijloace fixe, ca urmare a unor dezafectari de sectii, sectoare, ateliere, dar si ca urmare a unor deficiente in sistemul de aprovizionare tehnico-materiala.

Compozitia tehnologica a mijloacelor fixe reflecta ponderea mijloacelor fixe direct productive in totalul mijloacelor fixe si se recomanda ca in analiza in dinamica a acestui indicator (raport) sa se aprecieze pozitiv daca valorile lui tind catre 1, ceea ce ar insemna ca toate mijloacele fixe ar fi productive.

Pentru exemplificarea modelului factorial de analiza a CA care stabileste corelatia dintre nivelul acesteia si dotarea tehnica ne folosim de datele prezentate in tabelul urmator :

Model :   

DCa = Ca₁ - Ca₀ = 42.000 - 37.406,25 = 4.593,75 mil lei    , din care :

1. = (100-105) x 4,6 x 0,6 x 0,95 x 135,87

= -178,25 mil lei

2. = 100 x (4,9-4,6) x 0,6 x 135,87 x 0,95

= 2.323,37 mil. lei

3. = 100 x 4,9 x (0,7-0,6) x 135,87 x 0,95 = 6.324,74 mil. lei

4. =100 x 4,9 x 0,7 (116,62-135,87) x 0,95 = -6.272,61 mil

5. = 100 x 4,9 x 0,7 x 116,62 (1,05-0,95)

= 4.000 mil lei

Verificam corelatia :

DCa = DCa_(Ns) + DCa_(Mf/Ns) + DCa_{(Mf"/ Mf)} + DCa_(Qf/Mf') + DCa_(Ca/Qf)  

CONCLUZII :

Se constata o crestere a CA comparativ cu baza de raportare, cu 4.593,75 mil lei, adica 12,28%.

1- Reducerea numarului de angajati cu 5 persoane in conditiile mentinerii constante a celorlalti factori de influenta, a determinat in mod justificat si o diminuare a CA cu 1.781,25 mil lei. Scaderea numarului de salariati poate avea cauze diferite :

a)-restructurarea activitatii prin cresterea gradului de dotare tehnica;

b)-pensionari;

c)-transferuri;

d)-restringerea activitatii.

Asemenea cauze difera de la o intreprindere la alta.

2 - Comparativ cu perioada de baza, gradul de inzestrare tehnica a crescut si s-a reflectat favorabil asupra Ca, in sensul cresterii acesteia cu 2.323,37 mil lei.. Din datele prezentate in tabel se observa ca inzestrarea tehnica a crescut pe de o parte, datorita efectuarii de noi investiri, iar pe de alta parte, ca urmare a reducerii numarului de personal.

3 - Structura mijloacelor fixe s-a modificat in directia cresterii ponderii celor direct productive cu 10%. Aceasta a influentat CA pozitiv si in sens favorabil cu 6.324,74 mil lei.

4 - Randamentul mijloacelor fixe s-a diminuat cu 14,17% in anul curent fata de anul anterior, ceea ce a insemnat o influenta negativa si in sens nefavorabil asupra CA de 6.272,61 mil lei. O astfel de stare pe termen lung conduce la cresterea costurilor de productie si la diminuarea principalilor indicatori economico-financiari.

5 - Gradul de valorificare a productiei obtinute destinat vinzarii a crescut cu 0,52% deoarece in perioada curenta societatea a vindut produse si din stocurile perioadei precedente.

Pentru exemplificarea modelului 2, ne folosim de datele prezentate in tabelul urmator:

Model :

e) - MODELE CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE CIFRA DE AFACERI SI GRADUL DE ASIGURARE A RESURSELOR UMANE (FORTA DE MUNCA) CU ACTIVELE CIRCULANTE (STOCURI DE MATERII PRIME)

   , unde St= stocuri;

= volumul stocurilor ce revin in medie pe un salariat sau gradul de asigurare cu stocuri a angajatilor;

= viteza de rotatie a stocurilor;

= viteza de circulatie a activelor circulante.

Intr-o asemenea analiza este important sa cunoastem nu numai volumul stocurilor ce revin pe un salariat, ci si structura acestora.

Stocurile de resurse materiale reprezinta un element esential in procesul de productie, atata timp cat ele sunt optim dimensionate.

Depasirea unui anumit nivel poate crea serioase probleme de trezorerie intreprinderii, pentru ca inseamna imobilizari banesti nejustificate. In practica curenta se intalneste categoria de stocuri supranormative (acele stocuri create peste necesarul optim).

Stocurile supranormative se impart si ele in 2 categorii :

1-stocuri cu miscare lenta;

2-stocuri fara miscare.

O asemenea viteza de rotatie ofera o imagine asupra eficientei muncii, a calitatii si structurii stocurilor.

Corelatiile realizate prin analiza factoriala intre CA, numarul mediu de salariati, valoarea medie a mijloacelor fixe si stocurile medii evidentiaza in fapt contributia potentialului intern al intreprinderii la realizarea obiectului de activitate.

f) - MODELE FACTORIALE CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE VOLUMUL PRODUCTIEI VANDUTE SI CIFRA DE AFACERI

Modelele factoriale utilizate sint construite in cazul in care avem :

1-productie omogena

2-productie neomogena

A) - In situatia in care avem de-a face cu grupe de produse omogene, in care se calculeaza productia vinduta, se foloseste urmatorul model factorial :

, unde:

Q = productia grupei respective de produse;

= pretul mediu de vinzare pe unitatea de produs.

, unde:

g_i = structura productiei pe tipuri de produse;

p_i = pretul mediu de vinzare pe unitatea de produs pe tipuri de produse .

Modelul factorial devine:

    ,

Cu schema factoriala:

B ) - In situatia in care productia nu are caracter omogen :

, unde q_vi = volumul productiei vindute pentru produsele de tip "i".

1.2 -ANALIZA FACTORIALA A CA IN CAZUL FIRMELOR DIN COMERT SI TURISM

1) - Model factorial care exprima corelatia dintre CA si suprafata retelei comerciale :

, unde Ca = suprafata medie de vinzare;

= CA exprimata valoric la o unitate de suprafata de vinzare.

2) - Model factorial ce exprima corelatia dintre CA si unitatile cu activitate turistica:

, unde Nt = numarul de turisti;

= incasarile medii pe un turist .

APLICATIA 1 - Sa consideram o intreprindere industriala cu profil complex care produce 5 grupe de produse. Datele necesare sunt prezentate in tabelul urmator :

Cifra de afaceri realizata in perioada anterioara:

Cifra de afaceri realizata in perioada curenta:

Cifra de afaceri recalculata este data de productia fizica realizata in anul curent ori cea exprimata in preturi medii de vinzare ale anului anterior : S q_v1 x p₀

T Sq_v1 x p₀ = I_qv x S q_v0 x p₀

Modelul de analiza :

	∆CA

DCa = Ca₁ - Ca₀ = 4.150 - 3.700 = 450 mil lei din care :

1) = 3.646 - 3.700 = - 54 mil lei

T volumul fizic al productiei vindute a influentat negativ variatia CA;

2) = 4.150 - 3.646 = 504 mil lei

T pretul de vinzare a influentat pozitiv variatia CA si favorabil.

Verificam corelatia :  , 450 = - 54 + 504

CONCLUZII :

CA a crescut cu 450 mil. lei comparativ cu anul anterior, ceea ce inseamna in marimi relative o crestere de 12,16%. La aceasta variatie au contribuit 2 factori cu actiune directa : volumul fizic al productiei si pretul de vanzare. Din calculele efectuate rezulta ca variatia pozitiva a CA s-a datorat in exclusivitate influentei pretului de vanzare.

Volumul fizic al productiei vandute s-a redus la nivelul societatii cu 1- 0,985 = 0,015 adica cu 1,5% , iar in conditiile mentinerii constante a preturilor de vanzare a determinat in mod justificat o diminuare a CA cu 54 mil lei.

Analizand evolutia vanzarilor (CA) pe grupe de produse (A, B, C, D, E) se constata ca la grupele D si E volumul fizic al vanzarilor s-a diminuat semnificativ cu 50% si, respectiv 20%, anuland efectul favorabil al celorlalte 3 grupe de produse, ceea ce a insemnat o influenta negativa si nefavorabila ( - 54 mil lei). Printre cauze pot fi mentionate :

a)-reducerea cererii pentru anumite categorii de produse;

b)-aparitia unor produse de substitutie;

c)-cresterea concurentei;

d)-cresterea preturilor de vanzare peste nivelul mediu al sectorului de activitate.

Cel de-al doilea factor, pretul de vanzare (factor calitativ) a influentat direct si in sens favorabil CA cu 504 mil lei. Pretul de vinzare a crescut pe ansamblul celor 5 grupe de produse cu 13,8% (1,138 - 1 = 0,138)

La produsul D este posibil ca majorarea pretului de vanzare cu 60% sa fi generat diminuarea volumului vanzarilor si implicit a CA, ca urmare a reducerii cererii.

La produsul E se observa ca, desi pretul de vanzare s-a diminuat cu 37,5% volumul fizic al productiei s-a redus cu 20%. Rezulta ca pentru aceasta categorie cererea de asemenea produse se afla in declin.

La celelalte 3 produse (A, B, C) nu se impune o analiza de detaliu, deoarece cresterile de preturi nu au afectat substantial volumul fizic al productiei, produsele respective avand in continuare cautare pe piata.

Cai de crestere a CA :

a)-diversificarea productiei, ofertei;

b)-asigurarea unui raport optim intre calitate-pret;

c)-imbunatatirea imaginii firmei prin actiuni promotionale;

d)-prospectarea pietei;

e)-practicarea unor preturi sub nivelul concurentei;

f)-fidelizarea clientilor;

g)-asigurarea unor servicii suplimentare;

h)-certificarea produselor cu standardele internationale.

4. EFECTELE MODIFICARII CIFREI DE AFACERI ASUPRA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1) - Influenteaza profitul brut:

2) - Influenteaza cheltuielile salariale :

  

3) - Influenteaza rata rentabilitatii economice:

4) - Influenteaza viteza medie de rotatie a activelor circulante:

, unde: T = perioada de analiza (1 an, 1 trimestru, 1 luna)

5) - Influenteaza eficienta muncii

  

6) - Influenteaza suma cheltuielilor totale:

5. ANALIZA COTEI DE PIATA

In determinarea cotei de piata a activitatii unei intreprinderi, un rol important il are indicatorul valoric "cifra de afaceri". Cota de piata se calculeaza in baza a 2 indicatori :

a)-cota de piata absoluta (sau globala);

b)-cota de piata relativa.

COTA DE PIATA ABSOLUTA (GLOBALA) = reprezinta raportul dintre cifra de afaceri pe care o inregistreaza intreprinderea si suma totala a cifrelor de afaceri inregistrate de intreprinderile cu profil asemanator:

Evaluarea cotei de piata absolute depinde, pe de o parte, de dinamismul sectorului de activitate, iar pe de alta parte de satisfactia clientilor.

Cota de piata absoluta poate creste daca ritmurile de crestere ale sectorului de activitate si ale intreprinderii sunt pozitive, insa dinamica cifrei de afaceri a intreprinderii este mai mare decit dinamica cifrei de afaceri a sectorului.

Cota de piata a intreprinderii poate sa creasca si in conditiile in care ritmul de crestere al sectorului este negativ sau nul, iar ritmul de crestere al cifrei de afacere al intreprinderii este pozitiv.

Cota de piata absoluta poate sa creasca si in situatia in care ritmul de crestere al activitatii sectorului este negativ si ritmul de crestere al activitatii intreprinderii este de asemenea negativ, insa ritmul de crestere al intreprinderii este mai mare.

COTA DE PIATA RELATIVA = acest indicator pozitioneaza activitatea unei intreprinderi in raport cu principalii lideri din domeniul de activitate:

sau ,

unde: cifra de afaceri a celui mai important concurent de pe piata;

cifra de afaceri a primilor trei concurenti de pe piata.