 |  |
|
ECONOMETRIA SI INTERDEPENDENTELE DIN ECONOMIE
1 Variabile frecvent utilizate in modelele econometrice
In perspectiva econometriei ne intereseaza cu precadere abordarea teoretica de explicare a relatiilor, ca si cea legata de politica economica, date fiind posibilitatile modelelor econometrice de a genera variante ale unei astfel de politici.
Scopul economiei poate fi definit ca fiind acela de utilizare completa a resurselor la un nivel rezonabil de stabilitate si mentinere a resurselor naturale de baza.
Elementele (actorii) care constituie, prin deciziile luate si mai ales prin infaptuirea acestora, "comportamentul motor" al economiei il reprezinta agentii economici. Ei pot fi clasificati astfel:
persoane juridice (intreprinderi, institutii);
persoane fizice;
strainatatea
Economia privita ca un complex de elemente in interdependenta include o structura materiala (ramuri, subramuri), o structura tehnologica, de forta de munca, financiara, de proprietate. Aceste structuri includ procese, agenti si conexiuni scoase in evidenta de o serie de VARIABILE dintre care unele cu o mare putere de sinteza. Ne referim in cele ce urmeaza la acele variabile care apar frecvent in modelele econometrice, fiind verigi importante in lantul cauzal al demersului economic.
Produsul national brut (PNB) - indicator utilizat, de regula, pentru a ilustra evolutia economiei nationale. El reprezinta oferta nationala de bunuri si servicii evaluata la pretul pietii. Se obtine prin insumare (algebrica) la produsul intern brut a diferentei dintre productia finala bruta a agentilor nationali in strainatate si productia finala bruta a agentilor straini in tara.
Produsul intern brut (PIB) - valoarea bruta a bunurilor materiale si serviciilor realizate in tara. Calculul indicatorului presupune insumarea valorii totale a bunurilor si serviciilor (incluzand si alocatiile pentru consumul de capital fix) mai putin consumul intermediar.
Venitul national (VN) - suma veniturilor incasate de furnizorii nationali ai resurselor pentru realizarea productiei nete, sau, altfel spus, totalul veniturilor (mai putin impozitele indirecte si alocatiile pentru consumul de capital fix) destinate recompensarii factorilor de productie nationali.
Rata cresterii economice - modificarea procentuala a valorii productiei (PNB sau PIB) tarii in timp. Asadar: [(PNBt - PNBt - 1 PNBt - 1] .
Capital - suma de bani sau valori materiale (mijloace de productie) atrase intr-o actiune economica (afacere). Deosebim: capital propriu (care nu include imprumuturile), capital in actiuni, capital utilizat, etc.
Mana de lucru (M) - intalnita si sub denumirea de forta de munca sau resurse de munca - reprezinta numarul de salariati dintr-o anumita intreprindere, respectiv populatia ocupata (angajata) intr-un sector de activitate, ramura economica sau economia nationala.
Profit (PF) - excesul de venit peste cheltuielile asociate unei activitati intr-o perioada data sau dupa efectuarea unei tranzactii.
Venit (VEN) - inteles fie ca venit al menajelor (destinat cumpararii de bunuri, servicii, economii), venit al guvernului (venituri bugetare in principal), venit al firmei (profit brut inregistrat inainte de plata taxelor sau dobanzilor de catre o firma).
Consum (C) - termen care este intalnit si sub denumirea de cerere, include cheltuielile destinate consumului personal (al populatiei) la care se adauga uneori cheltuielile guvernamentale sau cele destinate investitiilor private.
Rata dobanzii (RD) - rezultatul raportului dintre cuantumul dobanzii si capitalul banesc imprumutat. Asadar RD = (D/B 100.
Rata inflatiei (RINF) - cresterea generala a preturilor urmare a unor dezechilibre atenuate pentru un timp de cresterea masei monetare.
Depreciere (DP) - scaderea valorii monedei nationale ca urmare a inflatiei sau a dezechilibrului balantei de plati.
Taxe (TX) - sume de bani percepute de guvern in vederea acoperirii cheltuielilor efectuate de catre acesta in diverse scopuri prestabilite.
Atunci cand este vorba de taxa corporatiilor intelegem taxa asupra profitului realizat de o firma intr-o perioada data.
Curs de schimb (CS) - pretul la care se vand sau se cumpara diverse hartii de valoare sau valori.
Stoc - volum de marfuri disponibile, gata a fi vandute, sau, in unele cazuri, indicatorul se refera la materiile prime stocate.
Soldul balantei comerciale - rezultatul diferentei dintre valoarea exportului si valoarea importului; soldul balantei de plati are in vedere diferenta dintre incasari si plati rezultate in urma schimburilor de marfuri, serviciilor, dobanzilor, turismului, donatiilor, creditelor.
2 Factori si conexiuni
Factorii primordiali in economie sunt considerati: capitalul, munca si pamantul. In perioada contemporana prezinta o importanta aparte anumite laturi ale factorilor amintiti in sensul ca sunt etichetati drept pioni de baza: capitalul-marfa, specializarea, banii. "Go ahead and make money" este dictonul de baza pentru majoritatea agentilor economici. In ce priveste SUA se considera ca ascensiunea acestei tari pe plan economic s-ar datora abundentei resurselor naturale, progresului tehnologic, factorului uman de inalta specializare ("America s-a cladit pe idei"), dar si actiunilor de promovare a cererii sau bazate pe factori extraeconomici.
Marile intrebari la care se cauta raspuns in economie sunt:
ce sa se produca?
cum sa se produca?
pentru cine sa se produca?
Asadar problemele care se pun si se repun periodic in economie privesc identificarea marfurilor si serviciilor care merita (prezinta avantaje) sa fie produse, tehnologiile si modalitatile de organizare a activitatii, solicitarile pietii, cerintele acesteia in diverse perioade de timp.
Raspunsurile la aceste probleme sunt date fie bazandu-ne pe:
a) instinct si obiceiuri, caz in care "motorul" il constituie elementul rational, invatarea din erori, flerul, ambitia;
b) coordonarea centralizata, impusa fie de stari de exceptie (calamitati naturale dar mai ales sociale), fie de instaurarea unei organizari statale totalitare;
c) imbinarea unui SISTEM DE PIETE SI DE PRETURI asa cum se procedeaza in economia moderna.
Indiferent de modul de organizare a economiei, important este sa "deconspiram" conexiunile care se stabilesc intre principalele grupe de agenti economici. Concret, este vorba de fluxurile de marfuri si servicii, fluxurile de bani si, am mai adauga, fluxurile de informatii. Redate prin scheme, astfel de fluxuri si de circuite exprima esenta vietii economice. In cele ce urmeaza, prezentam astfel de scheme, asa cum au fost ele infatisate in diverse epoci de dezvoltare economica de catre autori de notorietate precum Fr.Quesnay (fig.1.3.), J.M. Keynes (fig.1.4), P.A. Samuelson (fig.1.5).
Cheltuieli
Venituri Productie
Fig.1.3 Schema lui Fr.Quesnay
Banca
Economii Investitii
Menaje
Intreprinzatori
(Gospodarii)
(Firme, Companii)
Functia de
cheltuieli Investitii
proprii
Fig. 1.4 Schema lui J.M.Keynes
Descrierea principalelor circuite economice (fig.1.3; 1.4) este exprimata mai detaliat in fig.1.5 care, punand accentul pe actiunea procesului cerere-oferta, sugereaza si raspunsurile la cele 3 intrebari.
Astfel conexiunile (1), (3) scot in evidenta faptul ca pe piata marfurilor are loc"confruntarea "dintre cererea de marfuri (1) cu oferta de marfuri (3), ceea ce are drept urmare formarea pretului marfurilor, stabilindu-se indirect, in urma jocului preturilor, CE ANUME SǍ SE PRODUCǍ.
Conexiunile (2), (4) se refera la oferta populatiei de mana de lucru, terenuri, resurse naturale care intalneste pe piata factorilor, cererea intreprinderilor de astfel de resurse. "Confruntarea" determina marimea salariilor, rentei, cotatiilor si implicit PENTRU CINE SE PRODUCE.
Conexiunile (4), (3) sugereaza procesele concurentiale ce privesc, pe de o parte, cumpararea de factori de productie (cat mai convenabil) si de a vinde marfurile (cat mai profitabil) ceea ce determina, in ultima instanta, CUM SǍ PRODUCǍ ( cu ce resurse si prin ce tehnologii). Abordarea econometrica a proceselor economiei de piata trebuie sa tina seama atat de fluxurile si circuitele ilustrate in reprezentarile grafice (1.3) - (1.5) cat si de variabilele factoriale si rezultative care apar.
Din ultima schema prezentata (fig.1.5) rezulta si principalele puncte de plecare in intelegerea economiei:
cererea si oferta ;
mecanismul preturilor;
fluxurile de venituri si cheltuieli.
Preturi pe piata
marfurilor
(1) (3)
Populatia Intreprinderi
Preturi pe piata
Factorilor
(salarii, renta, cotatii)
Oferta de Cerere de
mana de mana de
lucru lucru
(2) (4)
Fig. 1.5 Schema lui P.A.Samuelson
Mai concret, ramanand in sfera conexiunilor, este necesar sa acordam importanta cuvenita relatiilor de ECHILIBRU fundamentale, si ele privesc: bugetul (veniturile si cheltuielile), moneda (masa de bani in circulatie si cantitatea de marfuri si servicii de pe piata), rezervele de devize. Legat de problema echilibrelor nu trebuie sa uitam egalitatile care privesc: productia de bunuri si veniturile, precum si marimea investitiilor si cuantumul economiilor.
Pentru mentinerea echilibrelor guvernul poate apela la MASURI ECONOMICE ce privesc impozitul progresiv pe venituri, stabilirea unui salariu minimal si a ajutorului de somaj, mentinerea unei inflatii moderate (ceea ce se considera ca mentine gradul ridicat de ocupare a mainii de lucru), modificari in ce priveste taxele vamale, investitiile bugetare, etc. Toate aceste instrumente economice apar, intr-un fel sau altul, in modelele econometrice sub forma de variabile exogene de comanda.
In cele ce urmeaza redam schematic implicatiile cele mai importante pe care le poate genera actionarea instrumentelor guvernamentale de felul celor mentionate:
Cresterea taxei vamale → scaderea cursului de schimb → cresterea exportului de marfuri → ameliorarea balantei de plati;
Cresterea ratei dobanzii → creste importul de capital → creste cursul de schimb → scade exportul de marfuri;
Cresc imprumuturile din rezervele statului → cresc disponibilitatile la banci → cresc investitiile → creste cererea de mana de lucru → cresc salariile → cresc costurile de productie → cresc preturile de vanzare cu amanuntul;
Scade oferta pentru produsul A →scad stocurile de produs A → creste cererea nesatisfacuta privind respectivul produs → creste pretul produsului A → creste productia privind produsul A sau cea privind inlocuitorii acestui produs.
Evident, pot fi descrise si alte reactii in lant de tipul celor prezentate, dar, este necesar sa mentionam, ca ele se desfasoara in maniera aratata indeosebi atunci cand conditiile in care se desfasoara viata economica sunt normale, neafectate de perturbatii majore.
Deosebim in cadrul reactiilor in lant prezentate:
politici financiare, reprezentand masurile exercitate de catre guvern pentru a influenta evolutia economiei si care privesc indeosebi orientarea productiei prin modificari privind activitatea in sectorul de stat, stabilirea cheltuielilor guvernamentale, modificarea taxelor bugetare sau a veniturilor institutiilor bugetare, etc.;
politici monetare, efectuate in deosebi prin intermediul bancii centrale in sensul modificarii ratei dobanzii, scumpirii sau ieftinirii creditului (taxa scontului), impunerea de restrictii in ceea ce priveste creditele (pentru a diminua masa de bani in circulatie), initierea, in cazuri extreme, de reforme monetare. In economia bazata pe sistemul de piete si preturi "moneda este in centrul relatiilor economice, ea confera ordine si ratiune lucrurilor in circuitul economic".
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |