Efectul de substitutie si efectul de venit

Efectul de substitutie si efectul de venit

Echilibrul consumatorului nu are caracter rigid. Acesta se modifica daca preturile bunurilor cumparate se schimba, sau daca venitul destinat consumului capata alta dimensiune. Astfel:

daca pretul unui bun creste sau preturile ambelor marfuri care fac obiectul cumpararii cresc, indiferent de proportia dintre aceste majorari, nivelul optim al consumatorului se reduce; aceasta, deoarece scumpirea unui bun sau a ambelor produse genereaza scaderea cantitatii de marfuri ce poate fi achizitionata cu acelasi venit. Acelasi efect il manifesta si reducerea venitului de consum;

invers, scaderea pretului unui bun, sau a ambelor preturi determina cresterea nivelului optim al satisfactiei, deoarece ieftinirea marfurilor ofera posibilitatea cumpararii de catre consumator a unor cantitati suplimentare de marfuri. Acelasi efect il genereaza si cresterea veniturilor disponibile pentru consum.

Fata de variatiile celor doi factori (bugetul si preturile), consumatorul manifesta un anumit comportament, adica raspunde la modificarile de venit sau de preturi[1].

In acest context, o marfa este considerata:

normala (superioara), daca consumul sau creste ca raspuns la o majorare a venitului si invers, scade ca raspuns la reducerea bugetului. In acest caz, elasticitatea cererii in functie de venit este cuprinsa in intervalul (0.,1);

inferioara, daca consumul bunului descreste ca raspuns la cresterea venitului si invers, daca creste ca raspuns la reducerea acestuia. Aici elasticitatea cererii fata de venit este negativa;

ultrasuperioara, daca elasticitatea cererii fata de venit este supraunitara, bunurile intrand in categoria celor de lux.

In teoria economica, alegerea de echilibru a consumatorului la variatia pretului unui bun cumparat genereaza doua efecte:

efectul de substitutie;

efectul de venit.

Efectul de substitutie al variatiei pretului unui bun cumparat se manifesta prin substituirea bunurilor de catre consumator, astfel: la cresterea pretului unui bun, consumatorul alege marfurile care il substituie pe acesta, daca preturile noilor produse nu s-au modificat. La scaderea pretului unui bun, consumatorul il alege pe acesta si renunta la marfurile care il substituie, daca preturile acestora din urma nu s-au modificat.

Efectul de venit al variatiei pretului unui bun cumparat se concretizeaza in dinamica venitului real al consumatorului, respectiv a puterii de cumparare reale a acestuia, astfel: la cresterea pretului unui bun, venitul real se micsoreaza, daca bugetul de consum nu se modifica. La scaderea pretului unui bun, venitul real creste, daca bugetul de consum nu se modifica.

Pentru demonstrarea acestor efecte, se presupune ca situatie initiala doua bunuri 1 si 2 cu preturile 5 u.m. si respectiv 3 u.m., pentru ale caror prime patru unitati consumate, utilitatile marginale sunt 35, 20, 15, 10 utili si respectiv 18, 15, 12, 9 utili, in conditiile unui buget de consum de 20 u.m. Ulterior, pretul bunului 1 se majoreaza la 7 u.m., celelalte conditii ramanand aceleasi. Echilibrul consumatorului se modifica, pe baza noilor corelatii dintre utilitatea marginala si pret pentru ambele bunuri (vezi tabelul nr. 4).

Ca urmare, reluarea rationamentului de determinare a echilibrului consumatorului conduce la decizia de cumparare: prima unitate din bunul 2, care costa 3 u.m., prima unitate din bunul 1 si ce-a de-a doua din bunul doi, fata de care consumatorul este indiferent, care costa ambele 10 u.m., a treia unitate din bunul 2 care costa 3 u.m., a patra unitate din bunul 2, care costa din nou 3 u.m., suma totala  de cheltuit ajungand la 19 u.m. Altfel spus, consumatorul atinge echilibrul atunci cand cumpara 1 unitate din bunul 1 si 4 unitati din bunul 2.

Tabelul nr. 4

In acest caz, efectul de substitutie se manifesta datorita cresterii pretului bunului 1 de la 5 u.m. la 7 u.m., care astfel devine mult mai scump fata de bunul 2 si consta in reactia cumparatorului de a substitui bunul 1 cu marfa 2; astfel, el nu mai cumpara 2 unitati din bunul 1 si 3 din bunul 2, ci 1 unitate din bunul 1 si 4 din bunul 2.

Efectul de venit apare in acest caz sub forma neputintei consumatorului de a cumpara aceeasi combinatie de bunuri, datorita majorarii pretului bunului 1 de la 5 u.m. la 7 u.m., care duce la scaderea venitului real al consumatorului; ca sa-si mentina echilibrul initial, el ar trebui sa cumpere 2 unitati din bunul 1 si 3 din bunul 2, ceea ce l-ar costa 23 u.m., peste nivelul bugetului sau de consum. De aceea, consumatorul rational accepta scaderea veniturilor reale si isi modifica echilibrul in consum, potrivit noilor nivele de preturi.