Factori care duc la esecul micilor afaceri

Factori care duc la esecul micilor afaceri

Rata mortalitatii micilor afaceri este mult mai ridicata decat a celor de mare anvergura. Din acest motiv este deosebit de important sa cunoastem ce factori determina falimentul celor mai multe mici afaceri. Acesti factori pot fi grupati, in functie de natura lor, in doua categorii: generali si specifici.

1. Factori generali. Supravietuirea unei afaceri este influentata de cinci factori cu caracter general: ciclul economic, inflatia, rata dobanzii, accesul la capital si reglementarile guvernamentale.

Ciclul economic. Economia unei tari se caracterizeaza prin perioade de crestere (boom), intrerupte de perioade de recesiune si depresiune. Micile afaceri sunt afectate puternic de aceasta evolutie. Fiind mai predispuse oscilatiilor economiei, micile afaceri inregistreaza o rata de cadere mai mare in faza de recesiune.

Inflatia. Inflatia creeaza probleme deosebit de serioase micilor afaceri. Ea afecteaza toate aspectele functionale ale micilor afaceri: marimea costurilor stocurilor, costurile de functionare, fondul de rulment. Multe din micile afaceri nu pot rezista nivelurilor ridicate ale inflatiei pe perioade mari. Aflate pe piete puternic competitive, cele mai multe dintre micile afaceri nu pot avea un control asupra preturilor pe care le pot cere si, implicit, asupra costurilor. Consecinta o reprezinta marea vulnerabilitate la fluctuatiile preturilor inflationiste.

Rata dobanzii. Alaturi de inflatie, rata dobanzii afecteaza in cea mai mare masura micile afaceri. Acestea sunt vulnerabile in special in perioadele ratelor mari ale dobanzii, in situatia cand apeleaza la institutiile financiare pentru satisfacerea nevoilor financiare temporare.  Peste 80% din micile afaceri obtin bani din depozite bancare; prin urmare, cresterea ratei dobanzilor, care reflecta criza fondurilor de imprumut, tinde sa afecteze firmele mici intr-o masura mult mai mare decat pe cele mari. Cel mai afectat este fluxul de numerar si aceasta poate provoca dezastrul micilor afaceri. O explicatie a acestei situatii este aceea ca multe din micile firme au un capital insuficient, in timp ce sunt confruntate cu cerinte mari de capital pentru extindere. Pentru cei mai multi, costul capitalului are o pondere ridicata in costul de productie, iar ratele ridicate ale dobanzii maresc costurile generale de functionare la niveluri greu de suportat. Povara acestor dobanzi ameninta adesea supravietuirea firmei in perioade de incetinire a dezvoltarii economice.

Accesul la capital. Micile afaceri sunt dezavantajate, in mod normal, in competitia privind solicitarile de capital pentru crestere sau expansiune. Bancile doresc sa imprumute in special marile intreprinderi deoarece le considera pe cele mici vulnerabile. Un studiu efectuat in S.U.A. arata ca numai 39% din capitalul micilor intreprinderi este obtinut din surse externe.

Alt factor care contribuie la inaccesibilitatea la capital il constituie nivelul mai mic al fondurilor disponibile pentru afaceri in general. Inflatia si impozitele mari determina reducerea inclinatiei spre castig si economisirea unor sume mari de bani.

Adaugand la acestea si reglementarea riguroasa a ofertelor de actiuni publice, care fac aceasta optiune impracticabila pentru micile afaceri, avem tabloul complet al disponibilitatilor destul de reduse de imprumut ale micilor intreprinzatori.

Reglementarile guvernamentale. Desi reglementarile guvernamentale in activitatea micilor afaceri sunt bine intentionate, iar binefacerile lor nu pot fi puse la indoiala, costurile aferente au devenit destul de mari si sunt suportate in ultima instanta de consumatori, sub forma preturilor mai ridicate. Povara acestor reglementari este mai apasatoare pentru micile intreprinderi, deoarece lor le lipseste o baza financiara mai larga. Un studiu efectuat in S.U.A. a constatat o crestere exponentiala a costurilor reglementarilor guvernamentale pe unitate de vanzare la firmele cu mai putin de 50 de salariati.

2. Factori specifici. Alaturi de factori cu caracter general, exista si unii factori specifici controlabili care influenteaza insuccesul unei mici afaceri. In cele mai multe cazuri incompetenta manageriala si lipsa de experienta a intreprinzatorului sunt factori esentiali care determina falimentul micilor afaceri. Pe langa acestia, mai exista si alti factori de care viitorul intreprinzator trebuie sa tina cont pentru a evita falimentul si pe care ii vom prezenta in continuare.

Incompetenta manageriala. Potentialul intreprinzator trebuie sa ia in considerare abilitatea sa in luarea deciziilor si nivelul cunostintelor pe care le are in acest domeniu, conditii esentiale pentru a avea succes. Unii dintre viitorii intreprinzatori nu au pur si simplu cunostintele necesare derularii unei afaceri. Daca au intelepciunea necesara, nu vor intra in afaceri singuri. Intr-o statistica efectuata in S.U.A. se arata ca 50% din falimentele micilor intreprinderi se datoreaza incompetentei manageriale.

Lipsa de experienta. Micii intreprinzatori trebuie sa aiba experienta in domeniul in care vor sa actioneze. Experienta in afaceri este linia de demarcatie dintre succes si esec. Se poate ca uneori un intreprinzator sa aiba succes intr-un domeniu si apoi sa se extinda intr-altul adiacent, despre care nu stie prea multe lucruri. In aceasta situatie, esecul este inevitabil, daca nu se va retrage la timp din aceasta afacere. De asemenea, este necesara o experienta echilibrata a intreprinzatorului. In mod ideal, viitorul intreprinzator trebuie sa aiba abilitate tehnica adecvata (capacitatea de a realiza anumite lucrari fizice); abilitate conceptuala suficienta; puterea de a prevedea, coordona si integra diferite activitati ale afacerii intr-un tot unitar; priceperea de a conduce oamenii intr-o anumita organizatie si de a le crea motivatia pentru ridicarea nivelului performantelor. Intr-o cercetare condusa de Dun si Bradstreet, referitoare la experienta intreprinzatorilor, se arata ca acestia trebuie sa aiba cunostinte echilibrate in aprovizionare, productie si produse, atragerea consumatorilor si administrarea finantelor. Daca se pune accent numai pe productie, neglijand vanzarile, acestea vor scadea, iar clientii se vor instraina. Din falimentele anuale, 90% se datoreaza acestei cauze.

Controlul financiar precar. Orice afacere prospera reclama un control financiar eficient. Limitele erorilor in administrarea finantelor, pentru cele mai multe afaceri mici, sunt reduse. Cele mai obisnuite capcane care afecteaza activitatea financiara a micilor afaceri sunt lipsa capitalului, politica de creditare a clientilor si investitiile excesive in capital fix (bunuri imobiliare).

- Lipsa capitalului. Una dintre erorile fatale pe care le comit multi intreprinzatori este aceea ca incep o afacere cu bani putini. Fiind din fire optimist, intreprinzatorul adesea judeca gresit necesitatile financiare ale initierii unei afaceri, ceea ce il poate duce la faliment. Desigur, munca asidua poate evita aceasta capcana, insa aceasta se intampla destul de rar.

- Politica de creditare a clientilor. Pentru unii intreprinzatori vanzarea pe credit este o necesitate stringenta. Ea este practicata fie pentru a ajunge la un nivel competitiv, fie pentru ca este fortata de competitorii care o practica si ei. In orice caz, vanzarile pe credit trebuie controlate cu atentie, deoarece neglijarea acestui aspect poate duce la faliment.

- Investitii exagerate in fonduri fixe. Destul de multi intreprinzatori investesc capitaluri neobisnuit de mari in cladiri, echipamente etc. Banii pentru realizarea acestor investitii provin, in mod normal, din capitalul de lucru (fondul de rulment) sau din imprumuturi, asa incat daca apar necesitati suplimentare de fonduri pentru expansiune, nu vor mai exista posibilitati de finantare.

Absenta planului de afaceri. Nu putini sunt intreprinzatorii care nu-si dau seama de importanta elaborarii unui plan de afaceri. Omisiunea planificarii are un efect extrem de negativ care se manifesta in doua modalitati.

- Lipsa planului strategic. Prin planul strategic se traseaza directiile generale ale firmei si se identifica modalitatile de maximizare a punctelor sale forte si depasirea celor slabe. El cuprinde descrierea afacerii, consumatorii, competitorii, punctele slabe si forte etc.

- Expansiunea neplanificata. Expansiunea firmei este un proces dorit de orice intreprinzator, insa ea trebuie planificata cu atentie. In mod ideal, expansiunea trebuie finantata din castigurile realizate, insa cele mai multe firme contracteaza imprumuturi pentru cel putin o parte din capitalul investit. Expansiunea cere, in mod obisnuit, modificari esentiale in structura organizatorica, in procedurile de control financiar, in controlul stocurilor, in repartizarea personalului. Totusi, cele mai mari modificari se inregistreaza in experienta manageriala. Pe masura extinderii firmei, sporesc si problemele carora trebuie sa le faca fata managerul.

Amplasarea neadecvata. Desi alegerea amplasamentului corespunzator este considerata a fi atat o stiinta cat si o arta, in mod frecvent amplasarea afacerii se face fara un studiu propriu, investigatie sau planificare. Mai mult, unii intreprinzatori aleg o anumita amplasare doar pentru simplul motiv ca au gasit o cladire libera. Totusi, problema amplasarii este destul de critica pentru a o lasa pe seama sansei. Pentru comerciantii cu amanuntul alegerea amplasamentului este chiar determinanta in succesul afacerii.

Un alt element care trebuie luat in considerare la alegerea amplasamentului este nivelul chiriei care trebuie platita. Desi este prudent sa nu se plateasca o chirie mare, oamenii de afaceri vor mari costurile pentru anihilarea efectului amplasarii asupra volumului vanzarilor. Daca se prefera un loc mai modest, vanzarile pot fi diminuate, iar profiturile mai mici decat daca va fi ales un loc mai scump. Putem deci spune ca amplasarea are doua trasaturi: costul si efectele asupra volumului vanzarilor.

Lipsa controlului stocurilor. Desi cele mai mari investitii se fac, in mod obisnuit, in stocuri, totusi controlul acestora este in mod frecvent neglijat. Un nivel insuficient al stocurilor se va reflecta in criza sau lipsa stocurilor, ceea ce va avea un impact nefavorabil asupra clientilor. De asemenea, o alta consecinta a lipsei controlului stocurilor poate fi existenta prea multor feluri de marfuri care nu se vand. Acest gen de risipa prin demodari sau chiar deteriorari ale marfurilor nevandute se reflecta in costurile efective ridicate. In plus, aceste marfuri imobilizeaza fonduri importante care ar putea investite intr-un mod mai util.

O atitudine improprie. Pentru a avea succes, intreprinzatorul trebuie sa aiba o atitudine care sa contribuie la bunul mers al afacerii. Astfel, el trebuie sa fie pregatit sa munceasca mult si chiar sa faca sacrificii.

Parerea ca o mica afacere este usor de condus este total gresita. De asemenea, intreprinzatorul trebuie sa lucreze cu entuziasm si calauzire. Nici supraestimarea prin implicarea in prea multe afaceri nu este de bun augur pentru micul intreprinzator, dupa cum dintr-un comportament etic se poate castiga pe termen lung mai mult decat dintr-o inselatorie pe termen scurt.

Desigur, factorii specifici care pot duce la esecul unei afaceri actioneaza in mod diferentiat, in functie de natura afacerii. In tabelul nr. 2.3 se prezinta factorii de esec, grupati pe tipuri de afaceri.