Legea cererii

Legea cererii

Cererea reprezinta cantitatea dintr-o anumita marfa dorita, care poate fi cumparata de un individ, intr-o perioada determinata de timp, la un pret unitar dat. Insumandu-se cererea tuturor cumparatorilor de pe piata unui anumit bun, rezulta cererea totala de piata a acelui bun.

In functie de natura bunurilor ce fac obiectul cererii,  se disting:

cererea pentru bunuri substituibile;

cererea pentru bunuri complementare;

cererea derivata.

Modificarea pretului unitar in sensul reducerii sale, determina procesul de extindere a cererii, respectiv de crestere a cantitatii cerute, in timp ce cresterea pretului unitar determina contractia, respectiv scaderea cantitatii cerute pe piata unui produs.

Fig. nr. 1 Contractia si extinderea cererii

Raporturile de cauzalitate dintre modificarea pretului unitar al unui bun si schimbarea cantitatii cerute constituie continutul legii generale a cererii.

Corespunzator acestei legi:

cresterea pretului unitar al unui bun determina reducerea cantitatii cerute din bunul respectiv;

reducerea pretului unitar al unui bun determina cresterea cantitatii cerute din bunul respectiv.

Legea generala a cererii este valabila pentru bunurile normale si pentru majoritatea bunurilor inferioare. Pentru unele bunuri inferioare, cresterea preturilor este insotita de o extindere a cererii iar reducerea preturilor de o contractie a acesteia.

Paradoxul Giffen poate fi explicat prin cele doua efecte generale ale cresterii pretului unui bun si anume:

cresterea cantitatii cerute din alte bunuri, ale caror preturi nu au crescut (efectul de substituire);

reducerea venitului real (efectul de venit).

Pentru bunurile inferioare, intre modificarea veniturilor reale si cantitatea ceruta exista o relatie inversa. Cand pretul unui bun inferior creste, iar efectul de venit este mai mare decat efectul de substituire, cantitatea ceruta creste.

Exista situatii care numai aparent contrazic legea generala a cererii:

efectuarea cumparaturilor dupa criteriul economisirii de timp, de proximitate, compensandu-se diferenta de pret prin alocarea timpului economisit altor activitati;

cresterea pretului poate fi insotita de o crestere a calitatii, cantitatea ceruta crescand, deoarece diferenta de pret va fi compensata de diferenta de calitate castigata;

cresterea pretului poate fi insotita de o crestere a calitatii , in situatia cresterii venitului, a numarului de cumparatori, a preferintelor.

Activitatea B:

1. Presupunem ca bunurile x si y sunt substituibile si ca pretul bunului x creste. In aceasta situatie:

a) cererea pentru x creste si pentru y se reduce;

b) cererea pentru x se reduce si pentru y creste;

c) cererea pentru ambele bunuri se reduce;

d) cererea pentru ambele bunuri creste;

e) cererea pentru x creste si oferta pentru y se reduce.