Metodele utilizate in analiza economico-financiara

METODELE UTILIZATE IN ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

METODA = reprezinta un proces teoretic abstract, prin care se fixeaza o anumita conceptie privind modul de studiere a unui obiect sau fenomen in vederea obtinerii de cunostinte asupra modului de formare a acestuia

METODOLOGIA ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE = cuprinde ansamblul de metode si procedee folosite pentru cercetarea activitatii intreprinderii si formarea rezultatelor activitatii economice

Metodele si procedeele pot fi grupate in :

1) metode ale analizei calitative = urmaresc cunoasterea in esenta a fenomenului, a legaturilor cauzale

2) metode ale analizei cantitative = urmaresc stabilirea marimii elementelor, a factorilor care explica fenomenul

1 PRINCIPALELE METODE ALE ANALIZEI CALITATIVE

1-modelarea

2-comparatia

3-gruparea

4-diviziunea si descompunerea rezultatelor

5-generalizarea

1.1-MODELAREA fenomenelor economico-financiare

MODELUL = instrument de cercetare bazat pe reprezentarea simplificata a realitatii;

= ocupa un loc important in analiza fenomenelor economice;

= reproduce intr-o forma simplificata fenomenul, facind abstractie de ceea ce este neesential, dar retinind esentialul, raporturile de conditionare ale acestuia;

= se elaboreaza cu ajutorul unor analize calitative;

= desi modelul evidentiaza numai aspecte esentiale ale fenomenului real, el trebuie sa fie destul de cuprinzator pentru a permite, pe de-o parte, caracterizarea cantitativa judicioasa a laturilor principale ale fenomenului analizat, iar pe de alta parte, determinarea legaturilor si dependentelor reciproce dintre diferitele elemente componente;

= poate fi constituit prin abstractizare sau cu ajutorul conceptelor.

Dupa modul de reprezentare a fenomenelor, modelele pot fi :

a) - imitative = fenomenul este reprezentat prin el insusi, dar la o alta scara (harti, fotografii, machete);

b) - analogice = se caracterizeaza prin faptul ca anumite proprietati ale fenomenului studiat sunt reprezentate prin alte modalitati folosite pentru vizualizarea fenomenelor economico-financiare (grafice, diagrame);

c) - simbolice = se caracterizeaza prin folosirea simbolurilor pentru a reprezenta fenomenele economico-financiare;

= se regasesc, de regula, sub forma unor ecuatii.

In analiza economico-financiara se folosesc modelele analogice si cele simbolice.

1.2-COMPARATIA

Pentru analiza fenomenelor economico-financiara nu este suficienta numai marirea in sine, la un moment dat, ci se impune si existenta unei baze de comparatie (criteriul de referinta).

Pentru ca informatiile obtinute, ca urmare a comparatiei, sa fie corecte, trebuie respectate urmatoarele conditii :

1 - sfera de cuprindere a indicatorilor folositi sa fie similara;

2 - sa existe cel putin doua marimi, doi indicatori care se compara;

3 - fenomenele si elementele care se compara trebuie sa aiba un continut omogen;

4 - masurarea sa se faca in aceeasi unitate de masura;

5 - sa se asigure permanenta metodelor de calcul.

In functie de criteriul ales, se intilnesc urmatoarele tipuri de comparatii :

a)-comparatii in timp

= presupune valorile fenomenului in diferite momente ale evolutiei sale;

= presupune analiza aceluiasi fenomen, insa in diferite momente sau intervale de timp ale evolutiei sale;

= in aceste comparatii este necesar sa se acorde toata atentia alegerii bazei de comparatie si, respectiv, a intervalului de timp in care se compara variatia fenomenului; baza de comparatie se indica sa fie aleasa acea perioada in care fenomenul manifesta o stare normala de dezvoltare;

= intervalul de timp in care se compara fenomenele trebuie sa fie cit mai scurt, deoarece astfel pot fi cunoscute cauzele modificarii; daca intervalul de timp in care se compara evolutia fenomenului este mai mare, atunci cauzele reale ale modificarii acestuia nu pot fi pe deplin cunoscute.

b)-comparatii in spatiu

= respectiv cu media sectorului de activitate, cu firmele concurente;

= aceasta analiza este utila activitatii de conducere, deoarece evidentiaza deosebirile in rezultatele economice obtinute de catre doua unitati.

c)-comparatii mixte = respectiv in timp si spatiu.

d)-comparatii in functie de un criteriu prestabilit

= de ex., bugetul de venituri si cheltuieli, norme, normative, standarde, clauze contractuale;

= prezinta importanta deoarece la aprecierea activitatii economice a intreprinderilor, un rol prioritar il are gradul de indeplinire a indicatorilor stabiliti prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala.

e)-comparatii cu caracter special = pentru care intervin alte criterii decit cele mentionate mai sus (de ex., compararea unor variante in cazul unui studiu tehnico-economic; comparatii pe baza metodei scorurilor).

1.3 GRUPAREA

Este o metoda de cercetare care presupune separarea colectivitatii studiate in grupe omogene de unitati dupa una sau mai multe caracteristici.

Caracteristicile de grupare se aleg in functie de specificul fenomenului studiat si de scopul analizei. De exemplu, in analiza potentialului uman se pot folosi mai multe criterii de grupare : pe categorii de personal, dupa virsta, vechime, sex, nationalitate, modalitati de formare profesionala.

2.21.4 DIVIZIUNEA SI DESCOMPUNEREA REZULTATELOR

Rezultatele activitatii intreprinderii sint masurate cu ajutorul unor indicatori economico-financiari care se divid si se descompun pentru a permite studierea aprofundata a acestora. Se disting urmatoarele forme :

a) - diviziunea dupa timpul de formare a rezultatelor = permite analiza abaterilor de la tendinta generala de desfasurare in timp a rezultatului studiat (de ex., ritmicitatea productiei, livrarilor, incasarilor pe zile, decade, luni);

b) - divizarea dupa locul de formare a rezultatelor = are rolul de a prezenta contributia structurilor organizatorice ale intreprinderii, precum si a abaterilor de la tendinta generala (de ex., analiza productiei obtinute pe sectii si pe zone geografice);

c) - descompunerea pe elemente componente = permite stabilirea contributiei acestora la formarea si modificarea rezultatului total (de ex., analiza cifrei de afaceri pe produse, analiza costurilor pe elemente de cheltuieli).

1.5 GENERALIZAREA presupune :

a) - semnalarea celor mai importante laturi pozitive si negative ale activitatii intreprinderii;

b) - desprinderea directiilor catre care trebuie indreptata atentia conducerii, in vederea stabilirii masurilor privind imbunatatirea rezultatului fenomenului analizat.

2 METODELE ANALIZEI CANTITATIVE

ANALIZA CANTITATIVA = se realizeaza in baza unor metode si procedee specifice, utilizind modele economico-financiare adecvate

2.1 METODA BALANTIERA

= poarta numele de "model structural" deoarece sunt scoase in evidenta elementele componente ale fenomenului economico-financiar analizat

= aplicabila in cazul unor modele de tip aditiv (intre elamentele a, b, c exista numai plus, numai minus, sau si plus si minus), care presupun studierea fenomenului economico-financiar dupa o relatie de forma :

F = a + b - c

F = fenomenul economico-financiar analizat; a, b, c = elemente

La timpul t₀ , F₀ = a₀ + b₀ - c₀

La timpul t₁ , F₁ = a₁ + b₁ - c₁

A-ANALIZA FENOMENULUI ECONOMICO-FINANCIAR IN MARIMI ABSOLUTE ESTE :

DF = F₁ - F₀

scris analitic : DF = (a₁ + b₁ - c₁) - (a₀ + b₀ - c₀)  T obtin o anumita valoare

Din care :

1-variatia fenomenului economico-financiar "F" in raport cu elementul "a" este :

DF_(a) = (a₁ + b₀ - c₀) - (a₀ + b₀ - c₀) = a₁ - a₀

T ne arata influenta pe care o exercita elementul "a" asupra fenomenului economico-financiar "F" analizat

2-variatia fenomenului economico-financiar "F" in raport cu elementul "b" este :

DF_(b) = (a₀ + b₁ - c₀) - (a₀ + b₀ - c₀) = b₁ - b₀

T ne arata influenta pe care o exercita elementul "b" asupra fenomenului economico-financiar "F" analizat

3-variatia fenomenului economico-financiar "F" in raport cu elementul "c" este :

DF_(c) = (a₀ + b₀ - c₁) - (a₀ + b₀ - c₀) = -c₁ + c₀

T ne arata influenta pe care o exercita elementul "c" asupra fenomenului economico-financiar "F" analizat

Verificam corelatia : DF = DF(a) + DF(b) + DF(c)

Un asemenea model se utilizeaza foarte des in analiza unei structuri de productie, structuri de activ, sau in cazul analizei financiare pe baza bilantului contabil si a contului de profit si pierderi.

Daca avem "n" elemente formula de calcul va fi : F = a₁ + a₂ + a₃ +..+ a_n =

EXEMPLU : Folosim datele din tabelul urmator :

Anul 0 = anul anterior sau ceea ce ne-am planificat

Anul 1 = anul curent sau ceea ce am realizat

Modelul structural este:

F = a + b - c

Variatia lui "F" presupune:

DF = F₁ - F₀ = - 2 - 10 = - 12 unitati de masura,

T fenomenul economico-financiar a variat din anul anterior pina in anul curent cu (-12) unitati de masura

Din care :

1) Ca urmare a influentei factorului "a":

DF (a) = a₁ - a₀ = 5 - 4 = 1

2) Ca urmare a influentei elementului "b":  

DF (b) = b₁ - b₀ = 3 - 8 = - 5

3) Ca urmare a influentei elementului "c":  

DF (c) = - c₁ + c₀ = - 10 + 2 = - 8

Verificam corelatia : DF = DF (a) + DF (b) + DF (c)

- 12 = 1 - 5 - 8

B-ANALIZA FENOMENULUI ECONOMICO-FINANCIAR IN MARIMI RELATIVE (PROCENTUALE) ESTE

F = a + b - c ,

La timpul t₀ :  F₀ = a₀ + b₀ - c_{0 ,}

La timpul t₁ :  F₁ = a₁ + b₁ - c_{1 ,}

DF % =

Din care :

1-variatia fenomenului economico-financiar "F" in raport cu elementul "a" este :

DF % (a) =

T ne arata influenta pe care o exercita elementul "a" asupra fenomenului economico-financiar "F" analizat.

2-variatia fenomenului economico-financiar "F" in raport cu elementul "b" este :

DF % (b) =,

T ne arata influenta pe care o exercita elementul "b" asupra fenomenului economico-financiar "F" analizat.

3-variatia fenomenului economico-financiar "F" in raport cu elementul "c" este :

DF % (c) =,

T ne arata influenta pe care o exercita elementul "c" asupra fenomenului economico-financiar "F" analizat.

Se verifica apoi relatia de egalitate : DF % = DF % (a) + DF % (b) + DF % (c)

EXEMPLU : Folosim datele din tabelul urmator :

Anul 0 = anul anterior sau ceea ce ne-am planificat

Anul 1 = anul curent sau ceea ce am realizat

Modelul structural este:

F = a + b - c

Variatia lui "F" este:

DF = F₁ - F₀ = - 2 - 10 = - 12 unitati de masura

T fenomenul economico-financiar a variat din anul anterior pina in anul curent cu (-12) unitati de masura, ceea ce procentual inseamna:

DF % = ,

Din care :

DF % (a) = ,

DF % (b) =,

DF % (c) =.

Verificam corelatia : DF % = DF % (a) + DF % (b) + DF % (c)

-120% = 10% + (-50) + (-80%)

2.2-METODA SUBSTITUIRILOR IN LANT

= una din cele mai utilizate metode in analiza economico-financiara;

= se aplica in cazul unui produs sau raport de factori;

= modelele utilizate sint de tip multiplicativ;

= pentru aceasta este necesara o analiza calitativa a fenomenului, punind in evidenta, in mod corect, relatiile de dependenta sau de cauzalitate dintre factori si fenomenul economico-financiar analizat;

= se foloseste atunci cind analiza se realizeaza :

1) in marimi absolute

2) in marimi relative

Aplicarea corecta a acestei metode presupune respectarea a 3 criterii esentiale, si anume :

1 - substituirea factorilor se realizeaza in ordinea urmatoare :

a) - factori cantitativi;

b) - factori de structura (structurali);

c) - factori calitativi.

2 - substituirea factorilor are loc in mod succesiv si nu simultan;

3 - un factor o data substituit, ramine in aceasta pozitie (ipostaza) in toate celelalte etape de calcul.

A-METODA SUBSTITUIRILOR IN LANT IN CAZUL UNUI PRODUS DE FACTORI

1. IN MARIMI ABSOLUTE

ETAPA 1 - consideram ca fenomenul economico-financiar este descris de modelul :

F = a x b x c x d, unde a, b, c, d = factori

ETAPA 2 - corespunzator acestui model, ii atasam o schema factoriala : 

∆F

Din schema rezulta ca fenomenul economico-financiar "F" este influentat direct de 4 factori. Pentru simplificarea noastra, ei sint de aceeasi natura, deci substituirea se va face in ordinea in care apar in relatie.

ETAPA 3 - determinarea influentelor (sau actiunii factorilor):

La timpul t₀ : F₀ = a₀ x b₀ x c₀ x d₀

La timpul t₁ : F₁ = a₁ x b₁ x c₁ x d₁

Variatia lui "F" este :

DF = F₁ - F₀ = a₁ b₁ c₁ d₁ - a₀ b₀ c₀ d₀

T obtin o anumita variatie (pozitiva sau negativa)

Din care :

DF (a) = a₁ b₀ c₀ d₀ - a₀ b₀ c₀ d₀ = (a₁ - a₀) b₀ c₀ d_0,

T ne arata influenta pe care o exercita factorul "a" asupra fenomenului economico-financiar "F" analizat;

DF (b) = a₁ b₁ c₀ d₀ - a₁ b₀ c₀ d₀ = a₁ (b₁ - b₀) c₀ d_0,

T ne arata influenta pe care o exercita factorul "b" asupra fenomenului economico-financiar "F" analizat;

DF (c) = a₁ b₁ c₁ d₀ - a₁ b₁ c₀ d₀ = a₁ b₁ (c₁ - c₀) d_0,

T ne arata influenta pe care o exercita factorul "c" asupra fenomenului economico-financiar "F" analizat;

DF (d) = a₁ b₁ c₁ d₁ - a₁ b₁ c₁ d₀ = a₁ b₁ c₁ (d₁ - d₀),

T ne arata influenta pe care o exercita factorul "d" asupra fenomenului economico-financiar "F" analizat.

ETAPA 4 - se verifica daca este respectata corelatia :

DF = DF (a) + DF (b) + DF (c) + DF (d), unde DF = variatia totala

EXEMPLU : Consideram datele din tabelul de mai jos :

ETAPA 1 :  Modelul factorial este : F = a x b x c x d

ETAPA 2 - Schema factoriala (este cea prezentata anterior)

La timpul t₀    F₀ = 8 x 15 x 20x 4 = 9.600 u.m (unitati de masura)

La timpul t₁    F₁ = 12 x 10 x 22 x 5 = 13.200 u.m.

T fenomenul economico-financiar "F" a inregistrat o crestere fata de anul anterior:

DF = F₁ - F₀ = 13.200 - 9.600 = 3.600 u.m.

ETAPA 3 - Determinam influentele factoriale (vrem sa vedem masura cu cit a contribuit fiecare factor) :

DF (a) = (a₁ - a₀) b₀ c₀ d₀ = (12 - 8) x 15 x 20 x 4 = 4.800 u.m.   

T factorul "a" a influentat pozitiv variatia fenomenului economico-financiar "F";

DF (b) = a₁(b₁ - b₀) c₀ d₀ = 12 (10 - 15) x 20 x 4 = - 4.800 u.m

T factorul "b"a influentat negativ variatia fenomenului economico-financiar "F";

DF (c) = a₁b₁ (c₁ - c₀) d₀ = 12 x 10 (22 - 20) x 4 = 960 u.m.

T factorul "c" influenteaza pozitiv, deci contribuie la cresterea fenomenului economico-financiar "F";

DF (d) = a₁ b₁ c₁(d₁ - d₀) = 12 x 10 x 22 (5 - 4) = 2.640 u.m.

T factorul "d" influenteaza pozitiv variatia fenomenului economico-financiar "F"

ETAPA 4 - Verificam corelatia :  DF = DF (a) + DF (b) + DF (c) +DF (d)

3.600 = 4.800 - 4.800 + 960 + 2.640 T 3.600 = 3.600

ETAPA 5 - Rescriem schema factoriala completa privind determinarile :

	∆F = 3.600

	∆F (a) = 4.800		∆F(b) = - 4.800		∆F(c) = 960		∆F(d) = 2.640

ETAPA 6 - CONCLUZII (analiza rezultatelor)

Fata de anul anterior, fenomenul economico-financiar "F" a inregistrat o crestere de 3.600 u.m., adica de 1,375 ori ( 13.200 : 9.600 = 1,375). Aceasta crestere s-a datorat actiunii a patru factori cu influenta directa : a, b, c, d. Dintre cei patru factori, trei au influentat pozitiv variatia fenomenului economico-financiar "F" (a, c, d), ceea ce inseamna ca au contribuit la cresterea acestuia, iar unul (b) a influentat negativ variatia fenomenului economico-financiar "F", ceea ce inseamna ca a contribuit la diminuarea lui.

In raport cu semnificatia fenomenului economico-financiar, influentele celor patru factori au fost favorabile sau nefavorabile.

2. IN MARIMI RELATIVE

Consideram ca fenomenul economico-financiar este descris de modelul :

F = a x b x c x d

La timpul t_0, F₀ = a₀ b₀ c₀ d₀

La timpul t_1, F₁ = a₁ b₁ c₁ d₁

Variatia procentuala a lui "F" este : 

DF % = ,

Din care :

DF % (a) = ,

DF % (b) =,

DF % (c) = ,

DF % (d) = .

Verificam corelatia : DF % = DF % (a) + DF % (b) + DF % (c) + DF % (d)  

EXEMPLU : Consideram datele din tabelul de mai jos :

ETAPA 1 :  Modelul factorial este : F = a x b x c x d

ETAPA 2 - Schema factoriala (prezentata anterior)

La timpul t₀ , F₀ = 8 x 15 x 20x 4 = 9.600 u.m (unitati de masura)

La timpul t₁ , F₁ = 12 x 10 x 22 x 5 = 13.200 u.m.

T fenomenul economico-financiar "F" a inregistrat o crestere din anul anterior

DF = F₁ - F₀ = 13.200 - 9.600 = 3.600 u.m.

ETAPA 3 - Determinam influentele factoriale:

DF % =

Din care :

DF % (a) =

DF % (b) =

DF % (c) =

DF % (d) =

ETAPA 4 - Verificam corelatia :   DF % = DF %(a) + DF %(b) + DF %(c) + DF %(d)

37,5% = 50% + (-50%) + 10% + 27,5 %

T 37,5% =37,5%

Regula = Influenta procentuala a actiunii factorilor are acelasi semn,intensitate si sens ca influenta in marime absoluta a acelorasi factori.

B - METODA SUBSTITUIRILOR IN LANT IN CAZUL UNUI RAPORT DE FACTORI

Consideram ca fenomenul economico-financiar este descris de modelul :

1. IN MARIMI ABSOLUTE

a) FACTORUL CANTITATIV SE AFLA LA NUMARATOR

; ,

Variatia fenomenului este:

DF = F₁ - F₀ =

Din care:

DF (a) = ;

∆F(b) = ;

Verificam corelatia:

F = ∆F(a) + ∆F(b)

EXEMPLU - Consideram datele din tabelul de mai jos :

ETAPA 1 - Consideram ca F este dat de raportul :   ;

;

DF = F₁ - F₀ =

Din care :

DF(a) =

DF(b) =

Verificam corelatia : DF = DF(a) + DF(b)  

T 0,67 = 0,67

T factorii "a" si "b" au influentat pozitiv cresterea fenomenului economico-financiar "F", contributia cea mai mare avind-o factorul "b"

b) FACTORUL CANTITATIV SE AFLA LA NUMITOR

; ,

Variatia fenomenului este:

DF = F₁ - F₀ =

Din care :

DF (b) = ;

∆F(a) =

Verificam corelatia : DF = DF (b) + DF (a)

Schema factoriala este :

∆F

T avem doi factori cu actiune directa care influenteaza fenomenul economico-financiar "F" .

EXEMPLU : Folosim aceleasi date ca si in exemplul anterior.

DF = F₁ - F₀ = ;

Din care :

DF(b) =

DF(a) =

Verificam corelatia : DF =   DF(b) + DF(a) ;

T ambii factori influenteaza pozitiv variatia fenomenului economico-financiar "F", influenta hotaritoare avind-o factorul "a".

2. IN MARIMI RELATIVE (PROCENTUALE)

F = _{; ;}

a)- FACTORUL CANTITATIV SE AFLA LA NUMARATOR

Calculam DF % = ;

Din care :

1) DF % (a) = ,

DF % (b) =    ;

Verificam corelatia :

DF % = DF % (a) + DF % (b)

EXEMPLU - Consideram datele din tabelul de mai jos :

ETAPA 1 - Consideram ca F este dat de raportul :

F = _{; ;}

∆F% = ,

Din care:

∆F% (a) = ,

∆F%(b) = .

Verificam corelatia : DF% = DF%(a) + DF%(b) ;  

b) - FACTORUL CANTITATIV SE AFLA LA NUMITOR

F = _{; ;}

Calculam   DF % =

Din care :

DF % (b) =,

DF % (a) = .

Verificam corelatia : DF % = DF % (b) + DF % (a)

EXEMPLU - Consideram datele din tabelul de mai jos :

ETAPA 1 - Consideram ca F este dat de raportul :

F = _{; = ;}

_,

Din care:

1) ,

2) .

Verificam corelatia : DF% = DF%(a) + DF%(b) ,

2.3 - METODA DETERMINARII ACTIUNII IZOLATE A FACTORILOR

= se utilizeaza in cazul unui produs sau raport de factori;

= se foloseste doar criteriul care afirma ca "substituirea factorilor are loc in mod succesiv si nu simultan"

Consideram un produs de factori : F = a x b x c x d

La timpul t_{0 ,}   F₀ = a₀ b₀ c₀ d₀

La timpul t_{1 ,}   F₁ = a₁ b₁ c₁ d₁

Variatia fenomenului este data de relatia:

DF = F₁ - F₀ = a₁ b₁ c₁ d₁ - a₁ b₀ c₀ d_{0 ,}

Din care :

DF(a) = a₁ b₀ c₀ d₀ - a₀ b₀ c₀ d₀ = ( a₁ - a₀ ) b₀ c₀ d_0;

DF(b) = a₀ b₁ c₀ d₀ - a₀ b₀ c₀ d₀ = a₀ ( b₁ - b₀) c₀ d_0;

DF(c) = a₀ b₀ c₁ d₀ - a₀ b₀ c₀ d₀ = a₀ b₀ ( c₁ - c₀ ) d_0;

DF(d) = a₀ b₀ c₀ d₁ - a₀ b₀ c₀ d₀ = a₀ b₀ c₀ ( d₁ - d₀).

Verificam corelatia : DF = DF(a) + DF(b) + DF(c) + DF(d) + R  

R = marime reziduala ce reprezinta :

a)-influenta altor factori decit cei mentionati;

b)-influenta interactiunii factorilor a, b, c, d.

EXEMPLU - Consideram datele din tabelul de mai jos :

ETAPA 1 :  Modelul factorial este : F = a x b x c x d

DF = F₁ - F₀ = 13.200 - 9.600 = 3.600 u.m.

Din care :

DF(a) = (a₁ - a₀) b₀ c₀ d₀ = (12 - 8) x 15 x 20 x 4 = 4.800 u.m.

DF(b) = a₀ (b₁ - b₀ ) c₀ d₀ = 8 (10 - 15) x 20 x 4 = - 3.200 u.m.

DF(c) = a₀ b₀ (c₁ - c₀) d₀ = 8 x 15 (22 - 20) x 4 = 960 u.m.

DF(d) = a₀ b₀ c₀ (d₁ - d₀) = 8 x 15 x 20 (5 - 4) = 2.400 u.m.

Verificam corelatia : DF = DF(a) + DF(b) + DF(c) + DF(d) + R

3.600 = 4.800 + (-3.200) + 960 + 2.400 + R

3.600 = 4.960 + R R = - 1.360

2.4 - METODA CORELATIEI

= se utilizeaza in situatia in care fenomenul economico-financiar este influentat de o serie de factori dupa modele economico-financiare de tip stochastic (statistic-probabilistic)

= relatiile de influenta sunt cu unul, doi sau mai multi factori, folosind in acest sens :

1) - regresia liniara cu un factor independent , y = ax + b ,

Unde x = factorul independent , y = fenomenul economico-financiar analizat;

2) - regresia liniara cu doi factori independenti, y = a₁x₁ + a₂x₂

Unde x₁, x₂ = factori independenti, y = fenomenul economico-financiar analizat;

3) - regresia liniara cu "n" factori independenti,  ;

4) - regresie parabolica cu un singur factor independent, y = ax² + bx + c ;

5) - regresie parabolica cu doi factori independenti,

y = a₀ + a₁x₁ + a₁₁x₁² + a₂x₂ + a₂₂x₂² + a₁₂x₁x_{2 ;}

6) - regresie logartimica,   ;

7) - regresie semilogaritmica, ;

8) - regresie hiperbolica, .

a, b, c = parametrii de regresie si se estimeaza (se determina) pe baza unor serii statistice, folosind metoda "celor mai mici patrate" ( = se calculeaza parametrii a, b, c, astfel incit, suma patratelor diferentelor dintre fenomenul economico-financiar real si cel teoretic sa fie cit mai mica)

In descrierea dependentei dintre factorii de influenta si fenomenul economico-financiar analizat sunt folosite o serie de regresii, iar intensitatea legaturii este data de raportul sau de coeficientul de corelatie, calculati dupa relatiile :

,

R_yx = raport de corelatie folosit in cazul regresiilor nelineare; valoarea lui este cuprinsa intre 0 si 1

Cu cat valoarea este mai apropiata de zero, cu atit demonstreaza o legatura mai putin stransa dintre factor si fenomenul economico-financiar analizat. Cu cat valoarea este mai apropiata de 1, cu atat demonstreaza o legatura mai stransa dintre factor si fenomenul economico-financiar analizat.

In cazul relatiilor lineare, intensitatea legaturii dintre factori si fenomenul analizat se determina cu ajutorul coeficientului de corelatie, calculat cu relatia :

,

Pentru valori apropiate de 1 si (-1) avem o legatura strinsa intre factori si fenomen.

Pentru valori apropiate de zero avem o legatura mai putin stransa intre factori si fenomen.

Valoarea coeficientului de corelatie cuprins intre 0 si (-1) semnifica existenta unei corelatii inverse T marirea factorului independent "x" contribuie la reducerea fenomenului economico-financiar sau atunci cand "x" scade, "y" creste.

Atunci cand raportul de corelatie este cuprins intre 0 si 1 avem o legatura directa Tfactorul "x" contribuie la cresterea lui "y".

2.5 - METODA SCORURILOR

Presupune folosirea unui model de regresie lineara cu "n" factori independenti de forma :

,

a₁..a_n = coeficienti de regresie

x₁..x_n = variabile independente (calculate sub forma ratelor)

STABILIREA SCORULUI = presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

1) - alegerea unui esantion de firme care sa cuprinda doua categorii de intreprinderi:

a) - falimentare sau aflate in dificultate;

b) - fara probleme financiare.

2) - compararea celor doua grupe de intreprinderi, pe un interval de timp suficient de mare, folosind o serie de indicatori economico-financiari;

3) - selectarea indicatorilor care realizeaza cea mai buna discriminare;

4) - elaborarea unui model linear al indicatorilor reprezentativi (functia scor).

Scorul constatat la nivelul unei firme permite estimarea riscului de faliment la un moment dat.

2.6 - METODA RATELOR

RATA = reprezinta un raport intre doi indicatori comparabili din punct de vedere economic, cu o semnificatie superioara celor doi termeni luati separat.

RATELE = se grupeaza in trei categorii :

a) - rate de structura = reprezinta contributia partilor la formarea fenomenului;

b) - rate de eficienta = reflecta corelatia dintre efort si efect:

1) - efect-efort :

- rata rentabilitatii economice;

- rata rentabilitatii financiare;

- rata rentabilitatii resurselor consumate;

- rata rentabilitatii capitalurilor.

2) - efort-efect:

- ratele de eficienta ale cheltuielilor;

- costul unitar.

c) - rate ale echilibrului financiar = reflecta corelatiile dintre posturi sau grupe de posturi din bilantul contabil al intreprinderii (elementele din activ si cele din pasiv ):

-rate de lichiditate;

-rate de solvabilitate.