Modelul poate fi definit ca o reprezentare abstracta si simplificata a unui proces economic.Metoda modelarii este un instrument de cunoastere stiintifica si are ca obiect construirea unor reprezentari care sa permita o mai buna intelegere si o mai profunda cunoastere stiintifica a diferitelor domenii. Esenta metodei modelari consta in inlocuirea procesului real studiat printr-un model mai accesibil studiului.Putem spune ca modelul este o reprezentare izomorfa a realitatii, care ofera o imagine intuitiva, dar riguroasa in sensul structurii ogice a fenomenului studiat, si permite descoperirea unor legaturi si legitati greu de stabilit pe alte cai.Principalele criterii pe baza carora facem gruparea modelelor economico-matematice sunt urmatoarele:
1. in functie de sfera de reflectare a problematicii economice:
- modele macroeconomice - modele de ansamblu ale economiei,
- modele mezoeconomice - la nivel regional, teritorial,
- modele microeconomice - la nivel de intreprindere, unitati, trust, companie, combinat.
2. in functie de domeniul de provenienta si conceptie (intre diferitele grupe de modele exista asemanari si intrepatrunderi):
- modele cibernetico-economice (relatii I/O cu evidentierea fenomenelor de reglare),-
- modele econometrice (elementele numerice sunt determinate statistic) -folosesc metoda de explicitare a unei tendinte (trend) sau metode de identificare a unei periodicitati
- modele ale cercetarii operationale - permit obtinerea unei solutii optime sau apropiate de optim pentru fenomenul studiat
- modele din teoria deciziei (cu luarea in considerare a mai multor criterii, factori de risc, incertitudine)
- modele de simulare - incearca sa stabileasca modul de functionare al unui organism macro sau microeconomic prin acordarea unor combinatii de valori intamplatoare variabilelor independente care descriu procesele
-modele specifice de marketing.
3. In functie de caracterul variabilelor:
- modele deterministe (marimi cunoscute),
- modele stochastice/probabilistice (intervin marimi a caror valoare este insotita de o probabilitate/variabile aleatorii).
4. In functie de factorul timp:
- modele statice
- modele dinamice.
5. In functie de orizontul de timp considerat:
- modele discrete - secventiale,
- modele continue.
6. In functie de structura proceselor reflectate:
- modele cu profil tehnologic,
- modele informational-decizionale,
- modele ale relatiilor umane,
- modele informatice.
REALIZARI Sl TENDINTE IN MODELAREA PROCESELOR ECONOMICE
Din multitudinea de metode ne referim in primul rand, la metoda analizei drumului critic (ADC), care sub aspectul aplicatiilor se detaseaza de toate celelalte. Ea pune la indemana decidentilor instrumente utile de mare eficienta pentru analiza, organizarea si conducerea actiunilor complexe, evidentiaza locul activitatii decizionale in ansamblul actiunii complexe si inlantuirea procesului decizional, modul de folosire a resurselor disponibile.
ELEMENTE DE LOGICA FORMALA
Logica matematica introduce si utilizeaza forme logice si calcule logice in scopul deducerii legilor gandirii corecte si aplicarii acestora in construirea de rationamente corecte.Logica formaIa este componenta a logicii matematice in care variabilele logice sunt propozitii.
Relatii logice
Cele doua stari pe care le poate cunoaste propozitia P pot fi inscrise in
tabele de adevar in felul urmator:Se exclude existenta unei alte posibilitati.Negarea propozitiei P se numeste non P si se noteaza ┌ P. Negarea P este adevarata cand P este fals si este falsa cand P este adevarat.
Relatia dintre doua propozitii P si Q realizata prin Sl se numeste "conjunctie " (Λ).
Conjunctia a doua propozitii P Λ Q este adevarata, daca cele doua propozitii sunt adevarate, ea este falsa daca cel putin una din propozitii este falsa.
Relatia dintre doua propozitii prin operatorul logic SAU se numeste disjunctie (v).Disjunctia este adevarata cand numai una din propozitiile care o acatuiesc este adevarata.Implicatia (->) are o deosebita importanta in studierea raportului cauza -efect.
In cazul in care propozitia P o numim premisa, atunci propozitia Q va fi numita concluzie. Acest lucru semnifica faptul ca daca P este adevarat, atunci si Q este adevarat (nu este implicit adevarat: daca P este fals si Q este fals). Tabela de adevar se prezinta astfel:Propozitia P este o conditie suficienta pentru propozitia Q, in timp ce Q este o conditie necesara pentru propozitia P.Daca ne propunem sa gasim o concluzie logica reciproca / inversa, atunci apelam la echivalenta (<->).P implica Q si Q la randul lui implica P. Propozitia rezultata va fi falsa daca una din propozitii este adevarata, iar cealalta este falsa, deoarece se implica una pe alta. In celelalte doua cazuri propozitia rezultata va fi adevarata.Tabela de adevar in cazul de echivalenta:Fiecare din cele doua propozitii P si Q este atat necesara cat si suficienta pentru cealalta.
Procesul de perfectionare a metodei axiomatice a parcurs urmatoarele etape:
. Axiomatica intuitiva cand conceptele fundamentale, axiomele sunt date ca evidente, iar procedeele de inferenta sunt cele ale logicii naturale.
. Axiomatica abstracta cand conceptele fundamentale sunt definite in mod explicit, prin proprietatile lor, iar axiomele nu mai sunt evidente.
. Axiomatica formala in care sensul conceptelor fundamentale este stabilit exclusiv prin relatiile dintre ele, conform axiomelor. Axiomele utilizeaza limbajul curent si sensurile date de intuitie.
. Sistemul formal pur. Se utilizeaza un limbaj simbolic precis definit, orice referire la un domeniu exterior acestuia fiind exclusa. Intuitia, care nu poate fi eliminata, este limitata la manipularea riguroasa a unui sistem de semne.