Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Sfera de cuprindere a micilor afaceri
De regula, micile afaceri se infiinteaza in cinci domenii de activitate si anume: servicii; comertul cu amanuntul; comertul cu ridicata; constructii generale; industria prelucratoare.
Serviciile Acest fel de afaceri ofera servicii specializate, adesea cu caracter tehnic, clientilor si oamenilor de afaceri. Exemple de astfel de afaceri sunt: frizeriile, coafurile, repararea aparatelor electrocasnice, spalatoriile, agentiile de turism. Cele mai obisnuite firme prestatoare de servicii realizeaza activitati asupra bunurilor proprietatea clientilor sau asupra persoanei clientului. Multe alte firme presteaza servicii de alta calitate ca banci, societati de asigurare, consultanta manageriala etc. Peste 3/4 din firmele prestatoare de servicii folosesc mai putin de cinci salariati. Cele mai multe cer numai investitii initiale mici si depind in mare masura de modul personal in care sunt realizate.
Serviciile au capatat o importanta crescanda in economie. Unul din factorii care au contribuit la acest fenomen l-a constituit cresterea veniturilor si implicit a puterii de cumparare care a permis clientilor sa dispuna de mai multi bani pentru realizarea de servicii personale si de afaceri. Un alt factor il reprezinta faptul ca multe servicii sunt dificil, daca nu imposibil, de mecanizat si automatizat, productivitatea muncii neputand creste atat de repede ca in alte ramuri. In consecinta, o anumita crestere a cantitatii serviciilor prestate genereaza mai multe intreprinderi prestatoare de servicii si implicit o mai mare folosire a fortei de munca decat in industrie sau agricultura. Acest fenomen este evident in special in activitatile de reparatii, servicii personale si cele de odihna si divertisment.
In Romania, domeniul serviciilor este divizat in patru sub categorii: comert, turism, transporturi si alte servicii
IMM-urile din domeniul
serviciilor sunt mai flexibile deoarece sunt predominate de microintreprinderi
cu activitati de comert care indeplinesc functia de
intermediari pe piata, ceea ce se reflecta si in
numarul de de personal anagajat. Prin urmare, acestea
sunt caracterizate simplu ca avand o volatilitate suplimentara (se
restructureaza si se reorienteaza mult mai rapid).
Grafic 1.1. Ponderea IMM-urilor active
in sectorul serviciilor, pe sub-sectoare de servicii
Din grafic rezulta ca ponderea IMM-urilor din domeniul comertului scade semnificativ si din ce in ce mai rapid in perioada considerata, de la 64,1% in 2000 la 47,4% in 2004. In acelasi timp, turismul isi majoreaza ponderea, usor dar continuu, de la 3,1% la 4,3%. Ponderea IMM-urilor din transporturi creste destul de mult, de la 3,9% la 6,2% in 2004 dovedind ca este un domeniu atractiv pentru micii intreprinzatori si in care barierele la intrare sunt mai reduse, atat natural, prin specificul sectorului, cat si cele administrative. Cea mai substantiala crestere se inregistreaza in sub-
Industria. Intr-o astfel de afacere se cumpara materii prime si componente pentru a se fabrica produse finite. Deoarece costurile de prelucrare sunt ridicate iar riscurile mari, destul de putini intreprinzatori initiaza o astfel de afacere, fara a avea un sprijin din partea unor investitori puternici. Desi in acest sector predomina marile firme, acestea sunt mai eficiente in ramurile bine stabilizate unde exista piete mari pentru produsele lor cu preturi scazute, unde tehnologiile si mecanizarea au atins un grad mare de eficienta si unde este cerut un capital mare pentru investitii si unde standardizarea si simplificarea sunt politici de dorit. Totusi, marile intreprinderi depind in mare masura de micile firme in ce priveste aprovizionarea cu unele componente. In acest fel, cresterea firmelor mari atrage dupa sine si cresterea celor de mica marime. Sanse pentru micile afaceri din acest domeniu sunt si in pietele consumatorilor locali. Unele din cele mai obisnuite exemple in acest sens sunt tipografiile, brutariile, firmele de prelucrarea laptelui etc.
In Romania, sectorul industrial este impartit in sase sub-domenii 5) : textile si imbracaminte, industrie mecanica, chimie, prelucrarea lemnului si mobila, industrie alimentara, alte industrii; Graficul 1.2. ilustreaza dinamica sectorului industrial in perioada 2000-2004.
Graficul 1.2.. Evolutia sectorului industrial in
perioada 2000- 2004
Sursa: ANIMMC, INS
In cadrul tendintei generale de crestere ce caracterizeaza sectorul industrial in ansamblu, aproape toate sub-ramurile industriei prelucratoare inregistreaza evolutii pozitive, oglindite de dinamica IMM -urilor care opereaza in domeniii cu valoare adaugata mai inalta care-si extind ponderea. Astfel, IMM -urile din industria alimentara scad ca pondere, fapt reflectat de diminuarea raportului de la 3,1 la 2,7 in 2004; chiar daca numarul absolut al firmelor creste incet. Industria prelucrarii lemnului si industria textila si imbracaminte isi mentin ponderea, dar ajung la acest rezultat intr-o maniera diferita, destul de constant in cazul primelor si ceva mai oscilatoriu pe parcursul intervalului monitorizat, in cel de al doilea caz. Industria chimica si mai ales industria prelucrarilor mecanice isi sporesc greutatea specifica in ansamblul sectorului IMM, fapt oglindit in majorarea cotelor lor de la 1,8 la 2,0 in chimie si, respectiv de la 2,0 la 2.5 in anul 2004 pentru celelalte.
Implicarea unui numar din ce in
ce mai mare de IMM-uri in sectorul industrial dovedeste ca acest
sector se afla in faza de dezvoltare. Pe de alta parte, din moment ce
concluzia este ca IMM-urile din sectorul industrial sunt companii mai mari
ca dimensiune, aceasta poate fi corelata si pusa pe seama
complexitatii sporite a proceselor organizatorice si de
productie care reclama infrastructura, personal mai mult si
stabilitate pe piata.
Constructii. Firmele care initiaza o astfel de afacere
construiesc sau reconstruiesc case, cladiri industriale si alte
structuri. In Romania, se constata dublarea ponderii
sectorului Constructii in perioada 2000-2004 (de la 3.7 % la 6,2% ).
Agricultura. Agricultura inglobeaza un numar scazut de IMM -uri (11.390 in 2004), ponderea firmelor din agicultura fiind de doar 2,8% si aceasta pe un fond de usoara reducere fata de anul 2000 (3,1%).
In concluzie, toate
sectoarele de activitate, asa cum rezulta si din graficul 2.2.,
inregistreaza valori pozitive in ultimul timp.
Grafic 1.2.. Structura IMM-urilor dupa sectorul
economic de activitate in anii 2000-2004
Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS
Asa cum rezulta din grafic, ponderea cea mai substantiala este detinuta de IMM-urile din Servicii (sector care inglobeaza si comertul cu ridicata si cu amanuntul), chiar daca in termeni relativi, greutatea sa specifica se reduce cu cateva puncte procentuale, respectiv de la 80,6% in anul 2000 la 77,4% in 2004. Se mai contata dublarea ponderii sectorului Constructii (de la 3.7 % in 2000 la 6,2% in anul 2004 si mentinerea ponderii sectorului IMM din Industrie la aproximativ aceleasi valori procentuale in intrega perioada, iar agricultura detine o participare de doar 2,8%).
Analiza pe sectoare si categorii de marime (graficul 1.3) scoate in evidenta carateristici suplimentare care completeaza si intregesc imaginea sectorului IMM din Romania s pozitia sa.
Grafic 1.3.. Distributia IMM-urilor dupa
sectoare de activitate si categorii de marime, in anul 2004
Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS
Astfel, se poate aprecia ca IMM-urile din Industrie sunt mai mari ca dimensiune decat cele implicate in alte tipuri de activitati, cum ar fi cele din sectorul serviciilor. Ponderea intreprinderilor mijlocii este cea mai ridicata in sectorul Industrial (7,8%) comparativ cu sub 1% in Servicii. La aceeasi constatare se ajunge daca se urmareste procentul cumulat al intreprinderilor mici si mijlocii din Industrie fata de alte sectoare. Astfel, in industrie ele cumulau 27,5% in 2004, in timp ce in Constructii ajungeau la 19,3% si la doar 7,5% in Servicii. Cu toate acestea, in toate sectoarele de activitate relevante majoritatea este reprezentata de micro-intreprinderi. Ponderea acestei categorii de intreprinderi evolueaza de la 73% in Industrie la 92,5% in Servicii, sector practic dominat de micro-intreprinderi. In randul micro-intreprinderilor, comertul ramane activitatea prioritara, in timp ce intreprinderile mici se regasesc in proportii comparabile, apropiate in constructii (14,7%) si in agricultura (13,4%).
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |