Prezentarea potentialului turistic al municipiului Vatra Dornei

Prezentarea potentialului turistic al municipiului Vatra Dornei

Pontentialul turistic natural este un factor de atractivitate esential. De prezenta acestuia este legata nemijlocit existenta sau absenta activitatilor turistice. In cadrul sau intra componentele cadrului natural, cu un aport diferit, in functie de raporturile cantitative si calitative existente in structura sa.

Depresiunea Dornelor prezinta caractere particulare la nivelul tuturor compartimentelor cadrului natural, care confera posibilitati complexe de valorificare din punct de vedere turistic.

Relieful depresiunii include altitudini medii de 800-900 m, incadrate de munti. Geneza depresiunii - una dintre marile depresiuni din Carpatii Orientali - a suscitat numeroase discutii, adesea contradictorii. Cea mai plauzibila ipoteza este aceea a originii mixte, tectonice si de eroziune . Se evidentiaza un profil asimetric al depresiunii accentuat de dezvoltarea considerabila a teraselor pe dreapta Bistritei.

Natura imprejurimilor cat si cea a locurilor din depresiunea Dornelor este, prin peisajele unice, de o frumusete rara.

Fondul morfoturistic se impune  prin valentele, predominant peisagistice, din care a rezultat o diversitate de forme morfologice ce se constituie ca si categorii specifice de obiective turistice.

Climatul, influentat de etajarea reliefului, de la 500-2500m, este unul din factorii duali de maxima importanta: favorizanti sau dimpotriva, inhibanti ai activitatilor turistice. Elementele climatice specifice, fiecare in parte, sau ca un tot, actioneaza stimulativ sau restrictiv, alaturi de celelalte componente ale fondului turistic natural, in posibilitatile de practicare a unei anumite forme de turism. Pe de alta parte, elementele climatice, actionand diferentiat asupra organismului uman, introduc o selectie destul de riguroasa a categoriilor de persoane compatibile (din punct de vedere fiziologic) accesului sau sejurului intr-o anumita ambianta naturala montana.

Regimul radiatiei solare are implicatii directe in evolutia principalelor elemente climatice ce influenteaza nemijlocit activitatea turistica. Acestea sufera modificari importante osciland de la 105,7 kcal/cm² la 110 kcal/cm²/an la altitudini joase si 90 kcal/cm²/an la peste 1800 m. Inclinarea si expozitia versantilor influenteaza de asemenea direct distributia radiatiei solare.

Un fenomen specific cu implicatii in activitatile economice, il constituie inversiunile de temperatura, caracteristice mai ales in anotimpul rece, cu manifestare pronuntata in depresiunile intramontane inchise, care favorizeaza acumularea aerului rece. Frecventa cazurilor cu inversiuni termice este maxima in ianuarie, cand temperatura medie a lunii coboara sub -6sC si se mai produce sporadic in iulie, cand temperatura medie rar depaseste 14sC.

Regimul umezelii aerului influenteaza nebulozitatea. In depresiune, maximul de nebulozitate se produce iarna (6,3 - 6,6 zecimi) si minime vara (4,9- 5,3 zecimi). Acest fapt, face ca sezonul optim pentru practicarea turismului montan sa fie in intervalul august - septembrie.

Precipitatiile atmosferice au o distributie neuniforma, cu o crestere substantiala in altitudine si de la est la vest. Cantitatea medie anuala de precipitatii are valori de peste 600 mm (la Vatra Dornei - 672 mm), desi variatia de la un an la altul este destul de mare. Spre exemplu, in anul 1912, au cazut la Vatra Dornei 1033 mm precipitatii iar in 1921- numai 470 mm.

De o deosebita importanta, pentru activitatea turistica, sunt precipitatiile solide. La altitudini de 800 - 1200 m, unde sunt amplasate cea mai mare parte a statiunilor montane, grosimea medie a stratului de zapada este de 40 - 50 cm si are o durata de 100 de zile (din decembrie pana in martie).

Se intrunesc astfel, conditii favorabile si o perioada suficient de lunga pentru practicarea sporturilor de iarna.

Regimul temperaturii aerului este si el o componenta esentiala; in centrul depresiunii, la Vatra Dornei, temperatura medie anuala este de 5,2sC, temperaturile medii ale lunilor celor mai calde si celor mai reci variind intre 15sC in lunile iulie si august si -6,1sC in luna ianuarie. In depresiunea Neagra Sarului, mediile temperaturilor anuale oscileaza intre 4 si 6sC, cu temperaturi medii in lunile de vara de 15,7sC si de iarna de -5,1sC, fiind frecvente inversiunile termice. Numarul zilelor cu inghet este cuprins intre 170 si 195, umezeala relativa a aerului fiind de 80%. Minima absoluta, inregistrata la Vatra Dornei, a fost de -36,5sC (13.01.1950). Temperaturi ridicate in timpul verii s-au inregistrat la Vatra Dornei, 36,4sC (15.08.1957) si la Poiana Stampei 30,4sC (29.08.1950).

Depresiunea este dominata de vanturi care bat din sectoarele SV-V si E- NE, a caror viteza este in general redusa (rar egaleaza sau depasesc 20m/s); in mod frecvent se inregistreaza numeroase zile de calm (30-50%).

Ionizarea aerului este rezultatul radioactivitatii subsolului, al radiatiei cosmice ultraviolete si X si este un alt factor ce influenteaza activitatile fiziologice.

Dintre ionii pozitivi si negativi s-a ajuns la concluzia ca a doua categorie are o influenta favorabila in normalizarea parametrilor functionali ai organismului, legat de electroschimbul pulmonar.

In depresiune Dornelor predomina ionizarea negativa, aceasta fiind datorata radiatiilor ultraviolete si in special aerosolilor rasinosi produsi de padurile de conifere.

In aceste conditii climatice caracteristice, organismul uman reactioneaza diferentiat, mai ales la schimbarile bruste de vreme. Acesti factori, intre anumite limite, nu influenteaza starea organismului, sunt indiferenti sau sedativi, ori creeaza o stare de relaxare, de confort, destindere.

Reteaua hidrografica are un profil longitudinal diferit, inclinat, cu albii adeseori adancite, frecvente caderi (cataracte, cascade - in zona de munte) de latimi si debite variabile, in functie de categoria de marime si afluentii primiti. Acestia, precum si luncile si pasunile aferente zonelor sunt factori de atractie, valorificati cu deosebire in sectorul orasului Vatra Dornei si amenajati pentru turismul de sfarsit de saptamana si agrement (pe raul Dorna se practica river - rafting).  

Dorna este cel mai mare afluent din intregul curs al Bistritei, avand la varsare un debit mediu de circa 6,5 m3/s. Dorna izvoraste din muntii Caliman si parcurge un traseu de 50 km. Principalul sau afluent, Cosna, lung de 22 km, isi aduna numerosi afluenti din muntii Suhard si anume: Runcu, Dieciu, Zimbru, Pietrosu, Diaca, Bancusoru, Fagetelul si Ciotina.

Raul Neagra Sarului izvoraste din muntii Caliman si strabate partea estica a depresiunii pe 35 km.

Bistrita, denumita in amonte de Vatra Dornei, "Bistrita Aurie", izvoraste din muntii Rodnei si pana la confluenta cu Dorna, curge pe o lungime de 70 km, dupa care strabate depresiunea pana la Cheile Zugrenilor, unde formeaza un defileu spectaculos.

Raurile au fragmentat intens muntii pe care-i strabat, sculptand importante cai de acces spre varfurile cele mai inalte ale acestora. De-a lungul vailor, caile ferate si drumurile forestiere patrund adanc, usurand circulatia in toate sensurile.

Depresiunea Dornelor se afla in etajul padurilor de molid. Numeroase localitati au teritoriul acoperit in proportie de 60% cu paduri: Poiana Stampei (80,6%), Dorna Candrenilor (79,2%), Dorna Arini (68,1%), Iacobeni (68%), Vatra Dornei (67,9%), etc.

O anumita categorie de paduri serveste in exclusivitate functia turistica, acestea fiind incluse in nomenclatoarele silvice ca paduri de agrement, de recreere si protectie sanitara, amplasate in apropierea marilor centre urbane, a statiunilor balneoturistice, in areale montane de intensa circulatie turistica, in lungul unor artere rutiere majore. Acestea au un regim aparte, nefiind incluse practic in circuitul economic.

In statiunea Vatra Dornei, spatiile verzi, cu deosebire plantatiile arboricole, introduc varietate si pitoresc in geometricul cladirilor si strazilor, creand efecte spatiale particulare, precum si efecte de lumina si cromatica, ceea ce duce la cresterea puterii de atractie. Parcul orasului, de 50 ha, aflat pe dreapta raului Dorna si prelungindu-se pana sub Dealu Negru, este un obiectiv major, unde sunt concentrate sediul statiunii, clubul, vile, pensiuni, etc., reprezentand in acelasi timp si o rezervatie dendrologica.

Din suprafata spatiului intravilan de 365,4 ha, suprafata spatiilor verzi este de 70 ha.

Vegetatia preponderenta in bazinul Dornelor este cea din familia coniferelor. Insa in partea superioara a masivelor ce strajuiesc depresiunea Dornelor (Suhard, Caliman, Bistritei) la peste 1600 - 1700m, se dezvolta un complex de tufisuri si pajisti subalpine. Tufisurile sunt formate din jneapan, ienupar pitic, anin de munte si smardar, la care se adauga afinul si merisorul de munte.

Pajistile subalpine sunt alcatuite din graminee: parusca, paiusul, iarba vantului, firuta , pieptanarita, sa.

In timpul verii, pajistile din zona inalta, prin aspectul lor multicolor, dau peisajului un farmec aparte.

Foarte raspandite, sunt pajistile montane secundare care ocupa suprafete intinse, reprezentand o baza furajera de calitate.

Sub 1700 m, cea mai mare parte a muntilor este acoperita cu paduri de molid, care imbraca versantii de jur imprejur pana in zona depresionara. Elementul principal ce apare este molidul , specie boreala si boreal - montana (in Europa de Est). Mai rar apar si alte specii, ca scorusul, paltinul  si chiar zada. Pe alocuri se intalnesc palcuri de fag sau de mesteacan si salcia capreasca.

Plantele ierboase mai frecvente din zona padurii de molid sunt: macrisul iepurelui, degetarutul, perisorul, feriga; foarte frecvent este si muschiul verde.

In vatra depresiunii Dornelor, de-a lungul raurilor principale apare o vegetatie de lunca  reprezentata din specii de esente albe: salcii, rachite, plopi, catini, anini. La umbra plopisurilor se dezvolta arbusti (soc, sanger, calin) si un strat erbaceu.

La poalele Calimanului, spre Tara Dornelor, fanetele sunt dominate de molizi cu varful taiat, cunoscuti sub numele de "corle", care servesc ca adapost pentru vite. La Panaci se gasesc corle cu 15 - 20 de varfuri, cu trunchiul gros, care dau un aspect exotic intinselor fanete .Un specific al depresiunii Dornelor il constituie prezenta turbariilor acide, numite local "tinoave". Mlastini mai apar si in sectoarele plane ale culmilor inalte din muntii Caliman, sub forma de mlastini eutrofe, denumite "bahne".

In bahne intalnim o planta ocrotita - roua cerului, o planta carnivora micuta. Prin ochiurile de apa ale mlastinii de turba de langa Vatra Dornei se ivesc la suprafata floricele galbui ale altei plante carnivore- otratelul de balta.

Pe langa aceste specii mai rare, se intalnesc si relicte boreale care au gasit un loc de refugiu in bahne. Asa este vartejul pamantului sau mesteacanul pitic. Tinoavele de mare altitudine sunt acoperite cu pernite de muschi (o relicta glaciara), punctate de ochiuri de apa cu licheni, alge si bacterii adaptate la asemenea conditii de viata.

In bahne, exista de asemenea si plante comune, dar care atrag atentia fie prin coloritul lor, fie prin curiozitatea formei. Alaturi cresc rogozuri, salcii pitice, orhidee etc. Dintre orhidee, cea mai des intalnita este poroinicul cu flori violacee patate cu brun. Primavara apar floricele portocalii de calcea calului.

Printre arborii si plantele ocrotite enumeram: tisa, smardarul, bulbucii de munte, ghintura, crucea voinicului, vulturica, roua cerului, etc.

Fondul turistic zoogeografic este evident puternic influentat de clima si vegetatie. Astfel pe versantii muntilor ce incadreaza depresiunea, fauna este dispusa altitudinal, contribuind la individualizarea unor biocenoze specifice, cu rol determinant in mentinerea echilibrului ecologic si trofic. In aceasta zona montana se disting trei etaje principale: etajul faunistic al pajistilor alpine si al tufisurilor alpine, etajul faunistic al padurilor de conifere si etajul faunistic al fagetelor .

Etajul faunistic al pajistilor alpine si al tufisurilor apare pe inaltimile muntilor Suhard, Caliman si Bistritei. Temperaturile scazute, oscilatiile mari de temperatura din aer si de la suprafata solului, iernile lungi, zapezile mari, vanturile puternice determina numarul mic de specii din acest etaj faunistic.

Se intalnesc aici : soarecele de zapada, chitcarul de munte. Pe stancile inaccesibile cuibareste acvila de munte, cea mai puternica rapitoare de la noi, care se hraneste cu prada vie in exclusivitate.

In jnepenisuri traiesc cocosul de mesteacan si soparla de munte.

Etajul faunistic al padurilor de conifere cu conditii biotice si abiotice particulare se remarca prin mamifere de talie mare, unele de importanta cinegetica : ursul, cerbul, capriorul, mistretul, rasul, lupul, vulpea, jderul .

Pasarile sunt reprezentate de specii precum: cocosul de munte, cocosul de mesteacan, destul de rar intalnit, fiind chiar declarat monument al naturii. In aceste paduri mai traiesc: ciocanitoarea de munte, un relict glaciar, sorecarul, buha  si huhurezul.

Dintre reptile pot fi amintite: vipera comuna si soparla de munte iar dintre amfibieni: broasca bruna, tritonii de munte. Dintre mamifere tipice padurilor de conifere regasim soarecele vargat si soarecele scurmator.

Etajul faunistic al fagetelor este determinat de o baza trofica mult mai variata si mai bogata, valorile medii termice fiind mai ridicate, iar intensitatea si durata luminii mai mare in comparatie cu padurile de conifere.

Fauna mamiferelor rozatoare este reprezentata de: soarecele gulerat, veverita, parsul, etc.. O frecventa mare in padurile de fag o au viezurele si mamiferele de talie mare intalnite si in etajul coniferelor: ursul brun, lupul, jderul, cerbul, mistretul, caprioara, rasul etc.

Bogata este si fauna pasarilor din faget. O pasare caracteristica pentru aceste paduri este ierunca sau gainusa de alun.

Fauna ihtiologica este bine reprezentata in apele repezi de munte care brazdeaza tinutul. Zona pastravului inglobeaza Bistrita Aurie pana la Ciocanesti, apoi cele doua Diece, Cosna, Rusaia, Dorna, Neagra Sarului etc. Zona lipanului incepe pe Bistrita Aurie, in aval de Ciocanesti. Pe langa cele doua specii amintite mai sus mentionam si lostrita, specie rara, ocrotita de lege, ce se gaseste in apele din bazinul Bistritei, mreana vanata, boisteanul, zglavocul precum si scobarul.

Fauna mlastinilor. Intre componentele faunei de mlastini, multe sunt relicte si elemente boreale. Dintre vertebrate, sunt remarcate pasarile: fasa de padure, fasa de lunca, ciocanitoarea pestrita mare.

Fauna montana prezinta astazi mai putina importanta economica, cat mai ales stiintifica. Un numar restrans de specii intra partial si sub incidenta activitatilor cinegetice si piscicole, activitati ce trebuie sa se afle sub un control riguros, atat al organismelor silvice cat si a celor de protectie a mediului inconjurator, respectiv Comisia Monumentelor Naturii.

Pastrandu-se un echilibru dinamic, s-au putut dezvolta doua forme caracteristice de turism: turismul cinegetic si turismul piscicol.

Turismul cinegetic are o extensie restransa si cuprinde o categorie mai putin numeroasa de persoane. Are in incidenta cateva specii de mamifere mari printre care: mistretul, lupul, ursul carpatin, cerbul, capriorul, sau mai mici: iepurele, vulpea, precum si pasari, mai ales cele de pasaj. Vanatoarea are, in cazul unor specii, si rol de selectie, cand sunt eliminate exemplare cu deficiente in dezvoltare.

Turismul piscicol are extensie mai mare si este legat de fauna acvatica specifica regiunii montane. Aceasta se incadreaza domeniului pastravului cu dominanta pastravului indigen, ce populeaza apele la peste 1000m altitudine, al lipanului si cleanului , acestea fiind caracteristice apelor din depresiune.

In practicarea turismului cinegetic sau piscicol se are in vedere respectarea legii cu privire la animalele ocrotite. Dintre mamiferele acestea pot fi amintite: ursul carpatin, rasul, cerbul; dintre pasari- cocosul de munte, cocosul de mesteacan, buha, cucuveaua, huhurezul de padure, iar din fauna apelor- lostrita.

Datorita actiunilor de protejare a vanatului si de sanctionare a braconajului, fauna codrilor Dornei traieste intr-un echilibru acceptabil.

Arii protejate :

Parcul Central amenajat la poalele Dealului Negru si declarat rezervatie dendrologica.

Dealul Negru ofera posibilitati de scurte drumetii

Cheia Zugrenilor, situata la 20 km in aval de orasul Vatra Dornei, este o rezervatie geologica.

Rezervatia Calimani cuprinde un relief rezultat dupa mai multe eruptii vulcanice. Rezervatia adaposteste arboret ocrotit de lege precum zambru.

Rezervatia Tinovul Mare este cea mai mare rezervatie de turba din tara care impresioneaza prin aspectul sau asemanator tundrei siberiene.

In concluzie, putem afirma ca depresiunea Dornelor impreuna cu aria montana inconjuratoare dispune de un potential turistic natural complex, ce ofera un peisaj unic, de o frumusete rara, prin diferitele forme de relief (defilee, caldari si vai glaciare, aparate vulcanice, mari de grohotisuri si de aglomerate vulcanice, etc.) acoperite de o vegetatie si o fauna bogata cu multe specii ocrotite de natura, prin aerul pur, puternic ozonat si nu in cele din urma, ce uimeste prin puterea magica tamaduitoare a apelor minerale si a turbariilor.

Potentialul turistic antropic - Componenta umana, se impune din ce in ce mai mult in cadrul patrimoniului turistic al depresiunii Dornelor prin calitatile de diversitate, originalitate si chiar de unicitate, pe plan national sau chiar mondial. Pe de alta parte, se remarca o concentrare a acestuia in aceasta depresiune intramontana carpatica, dezvoltata inca din Evul Mediu timpuriu ca "tara" cu structura social-economica cristalizata.

Obiectivele turistice, cultural-istorice, sunt rezultatul unei indelungate si continue locuiri a teritoriului carpatic, conturandu-se si, treptat, individualizandu-se o civilizatie materiala cu caractere specifice, dar integrata organic cu cea a regiunilor limitrofe.

Aceste obiective au fost structurate pe criteriul cronologic si pe cel al functionalitatii initiale. Gradul lor de conservare este, de cele mai multe ori, in raport invers proportional cu vechimea.

Cele mai vechi urme de locuire in depresiunea Dornelor au fost atestate, pe baza cercetarilor arheologice, inca din vremea pietrei neslefuite; evolutia, in conditii istorico-sociale apropiate, cu legaturi economice si culturale continue, cu un schimb permanent de valori, dar si sub incidenta unor influente multiple a diferitelor popoare, cu care a intrat in contact (romani, tatari si mai tarziu austrieci) a dus la edificarea, pe parcursul urmatoarelor secole, unei culturi materiale complexe, caracteristice, reprezentata prin vestigii ce sintetizeaza aceste interferente, precum si printr-o viata economico-sociala de un traditionalism de esenta dacica, ancestrala, ce se manifesta pana astazi in ocupatii si manifestari traditionale.

Obiectivele social-culturale, de interes turistic, se grupeaza dupa specific in: monumente de arhitectura, obiective istorice, vetre folclorice si de arta populara, muzee si case memoriale.

Dintre monumentele de arhitectura se remarca bisericile si manastirile. Demne de amintit sunt bisericile de lemn, ce reprezinta chintesenta indelungatei evolutii a civilizatii lemnului, caracteristica a regiunilor carpatice. Astfel de biserici se gasesc in satele Iacobeni si Gheorghiteni, cea din urma datand chiar din secolul XVIII.

Alte biserici renumite prin vechimea si arhitectura lor sunt: Biserica "Sfantul Nicolae" de la Brosteni, construita in timpul domniei lui Petru Schiopul (1586), Biserica "Adormirea Maicii Domnului" de la schitul Rarau, construita in secolul al XIX-lea de familia Bals, Biserica din Carlibaba, Schitul Piatra Taieturii din comuna Panaci.

In orasul Vatra Dornei, cele mai importante obiective turistice religioase sunt Biserica Catolica, ridicata in anul 1908, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" construita in anul 1678, "Templul Evreiesc" ce dateaza din 1908 si Catedrala "Sfanta Treime" ridicata mai recent, in 1991.

Majoritatea obiectivelor istorice sunt concentrate chiar in cadrul orasului. In centru se afla cladirea in stil florentin a primarie- "Palatul Comunal" care a fost construit intre anii 1896-1897. In imediata apropiere se afla monumentul eroilor romani si minoritari din Vatra Dornei, cazuti in Primul Razboi Mondial (1914-1918), monument ce a fost lucrat in marmura alba. Tot aici se afla si o cruce din marmura neagra, omagiu adus eroilor din Decembrie 1989.

In parcul statiunii se gaseste cladirea Cazinoului, ce a fost proiectata de un arhitect de la Curtea Imperiala din Viena si ridicata in 1885, aflandu-se astazi in renovare; din acelasi complex de cladiri fac parte constructia de la izvorul de apa "Sentinela" si "baile vechi".

Aproape de parcul orasului se afla baza de tratament, cu hotelurile Bradul, Calimani, Intus.

Alte cladiri din Vatra Dornei cu incarcatura cultural- istorica sunt: Posta, Gara-Bai - cladiri ce dateaza din 1910,  sediul Intreprinderii Miniere (fost camin preotesc), Liceul "Vasile Lupu", Hanul "Lapusneanu", Vila "Belvedere", Vila "Cembra" (1985), cladirea bibliotecii "G.T. Kirileanu" construita in 1901.

Monumente istorice importante din restul depresiunii Dornelor se afla la Carlibaba - "Obeliscul lui Bogdan Voda", ce aminteste locul unde in 1359 acesta a descalecat venind din Maramures. Pe malul stang al Bistritei, la poalele Barnarelului se afla ruinele Hanului Chilia, din timpul domniei lui Alexandru Lapusneanu.

Toate aceste monumente sunt completate, de foarte multe ori, armonios cu monumente de arhitectura moderna, reprezentand institutii culturale si de utilitate sociala, integrate organic vechilor centre urbane.

Cultura materiala si spirituala rurala: Profilul economic dominant si-a pus amprenta asupra infatisarii asezarilor rurale, ale caror gospodarii sunt reflectari ale functionalitptii de baza ale acestora- prin fizionomie, materiale de constructie folosite, componentele gospodariei si grupajul acestora.

Activitatile rurale influenteaza dezvoltarea unui anumit tip de gospodarie, ale carei componente au destinatie precisa si functionalitate, iar forma, dimensiunile si amplasarea acestora in cadrul gospodariei creeaza o multitudine de variante locale.

In acest context, se remarca gospodariile tipic pastorale, cu ocol, intarit cu grupare pe cele patru laturi, a tuturor elementelor: locuinta, dependinte, adaposturi zootehnice si cele pentru pastrarea furajelor.

In cadrul gospodariei se detaseaza locuinta, construita intr-un tip arhitectural specific bucovinean. Fiind intr-o zona de munte, multe sunt construite din lemn, unele dintre ele cu etaj, cu numeroase incaperi, cu frumoase decoratii exterioare, avand motive florale, zoomorfe sau geometrice in general stilizate, extrem de  armonios imbinate. De cele mai multe ori aceste decoratiuni incing peretii ca niste braie sau insotesc marginile acestora (ex. case din satele Ciocanesti, Dorna Candrenilor).Ornamentele amintite, aplicate pe albul ca neaua, formeaza o armonie perfecta cu peisajul natural, incantator. Mesterii locali, care realizeaza aceste minunate opere de arta populara, se inspira din cusaturile ce se intalnesc pe iile si fustele tarancilor sau din motivele ce apar pe covoarele lor. Culorile predominante, deosebit combinate, sunt maro deschis, negru sau verde, mai rar intalnite fiind albastrul, galbenul sau rozul.

Tot la Ciocanesti, dar si la Poiana Stampei si Iacobeni exista ateliere mestesugaresti de incondeiat oua si de sculptura in lemn. Aceasta indeletnicire este practicata de la cel mai mic membru la cel mai mare, semn ca arta populara este dusa mai departe, pastrata de la o generatie la alta. 

In aceasta depresiune intracarpatica se mentin in continuare, desi puternic influentate, ocupatii cu vechi traditii. Intre acestea, se remarca pastoritul, care, practic acopera intreaga arie montana si cu domeniul pastoral montan in cadrul caruia s-a integrat complexul de amenajari specifice - stanele. La acestea, se adauga  toata gama de ustensile traditionale, necesare activitatii pastorale si produsele rezultate, prelucrate dupa procedee traditionale, de o calitate si savoare deosebite.

O alta activitate cu radacini adanci in istorie este olaritul care se mai pastreaza in forma sa traditionala, din punct de vedere al tehnicii de executie, ardere si al culorilor naturale folosite, doar intr-un numar restrans de localitati: Chiril, Crucea, Todireni.

Prelucrarea materiilor textile(lana, inul, canepa) si a pielii, pentru obtinerea articolelor de imbracaminte (Dorna Candrenilor, Saru Dornei, Ciocanesti, Cojoci) precum si prelucrarea lemnului, sunt ocupatii caracteristice, raspandite in intreaga Tara a Dornelor (Dorna Arini, Iacobeni, Panaci, Saru Dornei etc.)

Vetrele folclorice si etnografice abunda in aceasta depresiune in forme multiple si originale, de la cantecele si dansurile populare, la port, tip de casa si gospodarie, obiecte casnice, datini si obiceiuri stravechi.

Toate acestea sunt reprezentate oarecum in miniatura la muzeul etnografic din Vatra Dornei.

Expozitia de etnografie, cu caracter permanent, ce fiinteaza in incinta impunatoarei cladiri a Palatului Primariei, ofera o imagine retrospectiva, complexa si convingatoare asupra bogatiei civilizatiei traditionale montane, bucovinene in general si a zonei Dornelor in special.

Punctul de atractie al expunerii il constituie cele trei interioare traditionale, amenajate printr-o regie bine dirijata, dar subordonata realitatii etnografice zonale.

Arhitectura este reprezentata prin macheta unei case traditionale specifice zonei Dornelor, plasandu-se ca vechime la inceputul secolului al XIX-lea. Modelul a fost adus din satul Cosna. Macheta e sustinuta de cateva elemente arhitecturale autentice: stalpi si portite, de cerdac, cuie din lemn de tisa, pentru fixat dranitele pe acoperis. Portita de cerdac este ornamentata, folosindu-se ca elemente de decor vechi simboluri astrale.

Ceramica este bogat reprezentata prin obiecte specifice celor doua importante centre: Radauti si Marginea, dar si a unui centru mai putin cunoscut - Paltinoasa.

Tesaturile de interior - laicere, cergi, stergare confectionate din lana, canepa si bumbac, ofera un spectacol de un mare rafinament cromatic. In acest sector, sunt expuse atat creatii vechi de peste 100 de ani cat si creatii de data recenta.

Creatia in lemn este riguros reprezentata, intrucat, in zona de munte, majoritatea barbatilor stiu sa manuiasca barda si celelalte unelte specifice acestui mestesug. Astfel, gasim aici numeroase obiecte achizitionate din sate precum: Neagra-Sarului, Panaci, Dorna Candrenilor, Cosna, Poiana Stampei, Ciocanesti, Carlibaba.

Portul este clasificat pe cele patru zone etnografice: Dorna, Campulung-Moldovenesc, Gura Humorului si Radauti. Fiind o zona de interferenta, in zona Dornelor se resimt din plin influentele Ardealului, Maramuresului, Harghitei si Neamtului.

Datinile de nunta sunt sugerate prin naframile de vatajei, cusute cu lana sau chiar cu fir metalic. Nu lipseste nici coronita de mireasa confectionata din flori naturale.

Datinile si obiceiurile de iarna inca isi mai pastreaza autenticitatea. "Alaiul caprei" este realizat cu personaje miniaturizate. Jocurile cu masti mai pastreaza si astazi ceva din ritual; astfel, in coronita caprei se utilizeaza ca ornament, pe langa panglici, canafi si flori de busuioc si "minta creata".

Interioarele traditionale. Partea aceasta a expozitiei doreste sa reproduca modul de organizare a unei odai taranesti cu specific dornean. Cuptorul a fost reprodus la scara naturala; la fel si masa de sarbatoare (nunta, botez, hram), lada de zestre sau blidarul.

Drumul bradului este o expozitie tematica ce aduce un omagiu plutasilor dorneni. Au fost abordate aici toate fazele de lucru la padure, precum si plutaritul.

Au fost realizate machete, incepand de la tipul cel mai vechi de pluta - chingi de lemn - pana la cel mai nou  - in spranga.

Pastoritul. Exista in aceasta expozitie o ordonare a exponatelor pe idei majore, legate de momente bine alese: tunsul oilor, urcatul la munte, masura oilor, inchegatul, etc. Majoritatea exponatelor sunt originale. Intr-un colt, a fost reprodusa la scara naturala o vatra cu vartej, de a carei cujba (carlig) sta agatat ceaunul de urdit.

Creatia noua. Aici sunt etalate tesaturi, piese de port, obiecte din lemn, toate purtand amprenta actualului, valorificand materia prima traditionala: lana, bumbac, lemn. Aceasta creatie isi tradeaza noutatea. Astfel, camasile femeiesti si cele barbatesti renunta la paleta cromatica bogata, mergand pe una mai retinuta si mai sobra. In privinta ornamentelor se paraseste tot mai mult geometricul, in favoarea floralului.

Cat despre mediul natural care a inspirat creatiile localnicilor din depresiunea Dornelor, acesta este reprezentat la Muzeul de Stiinte Naturale din Vatra Dornei. Acest muzeu a fost infiintat in anul 1957. Aici sunt prezentate doua aspecte: bogatia floristica si faunistica a zonei si cinegetica. Sunt abordate si probleme de ocrotire a naturii, de filogenie si de ecologie.

Toate aceste obiective (monumente de arhitectura, monumente istorice, muzee, case memoriale) reprezinta atractii turistice inedite. Insa, pe langa aceste obiective, de mare atractivitate sunt festivalurile ce au loc in diferite momente ale anului. In luna februarie sunt organizate Serbarile Zapezii, unde sunt invitate sa cante diferite ansambluri folclorice, dar si formatii de muzica usoara. In luna iunie se tine festivalul de muzica usoara pentru copii si adolescenti - "Muzritm". In septembrie are loc festivalul traditional al teatrelor de papusi "Casuta din povesti", iar in octombrie, festivalul national al teatrelor populare "Ion Luca". In perioada 25-28 decembrie, cu ocazia sarbatorilor de iarna se tine festivalul de datini si obiceiuri de iarna "Porniti plugul feti-frumosi". Cel mai nou infiintat este "Festivalul Pastravului", care are loc la Ciocanesti, de doi ani, si care este dovada plauzibila a faptului ca un asemenea eveniment declanseaza o serie intreaga de urmari economice benefice zonei- datorita acestuia, drumul care leaga localitatea Vatra Dornei de Ciocanesti a fost modernizat, iar intrega zona a beneficiat de o putenica promovare, fapt care a dus la dublarea numarului de turisti in luna august, cand are loc festivalul. Acelasi lucru s-a intamplat si la evenimentele declansate de pelerinajul care a avut loc la manaastirea Putna.

Concentrarea de elemente de cultura populara materiala, originala in unele asezari rurale, amplasate la randul lor, in areale geografice intens locuite, precum si importanta crescanda, pentru turism, a fondului turistic antropic (cultural istoric), care atrage categorii din ce in ce mai largi de persoane si mai ales turisti straini, pune problema, din ce in ce mai acut, a organizarii satului turistic. Acest tip de sat, ar avea un rol important in conservarea si protectia fondului turistic antropic.  

Principalele trasee turistice :

Traseul Vatra Dornei (800 m) - paraul Chilia - Obcina Mare (1.245 m) - Obcina Mica (1.322 m) - Poiana Ciungi (1.550 m) - varful Giumalau (1.857 m) - Saua Fundu Colbului (1.285 m) - hotelul alpin 'Rarau' (520m)

Vatra Dornei (800 m) - Doisprezece Apostoli (1760 m) - Coada Pietrosului (1710 m)

Vatra Dornei (800 m) - Saru Dornei - Gura Haitii (1060 m) - refugiul Luana (1550 m) - saua Nicovala (1930 m)

Vatra Dornei (800 m) - gura Paraului Chilia - varful Barnarel (1.321 m) - varful Obcina Mica (1.322 m) - varful Giumalau (1.857 m)

Vatra Dornei (800 m) - muntele Runc (1.143 m) - Saunele - Vf. lacob (1.300 m) - Faraoane (1.715 m) - cabana pastorala Recele (1.300 m)