E-commerce. Generalitati.

E-commerce. Generalitati.

2.Contextul social din Romania privind E-Commerce.

Comertul pe Internet a cunoscut o expansiune extraordinara in ultimii ani iar in Romania este momentan abia la inceput tinand cont ca utilizatorii de Internet au venituri peste medie, varsta 18-45 ani (categoria cea mai activa economic) si au o educatie peste medie. Totusi vorbim de doua categorii de participanti directi la aceasta piata: vanzatorii si cumparatorii, la lumina sistemului de circulatie a banilor electronici, a legislaturii si a vitezei de circulatie a marfii.

E-Commerce.Particularitati si forme prezente in Romania

1 E-Shop

n Administrat de o companie in vederea vanzarii propriilor produse / servicii

n Varianta restransa:
catalog de produse/servicii;

n varianta medie: facilitati de preluare a comenzilor, prin e-mail sau formulare Web;

n varianta extinsa:
include instrumente de plata on-line.

1.1.Probleme:

n Procesarea platilor electronice

n Facturare/transportul produselor

n Promovarea site-ului

1.2.Avantaje:

n atragerea unui numar mare de clienti, indiferent de localizarea lor geografica;

n reducerea costurilor de promovare si vanzare;

n cresterea volumului vanzarilor.

Ideea de baza a comertului electronic este aceea de a transpune afacerea fizica, materiala, in pagina de Internet. Astfel, firma isi prezinta catalogul de produse precum si serviciile prin Internet.

Produsele sunt oferite, in general, la diferite categorii de pret, tinand seama de tendinta clientilor de a testa calitatea, viteza si eficienta livrarii inainte de a decide sa cumpere produse mai scumpe. Produsele adecvate comercializarii prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu usurinta si nu necesita folosirea simtului tactil: bilete de avion sau de concert, CD-uri, carti, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de alta parte, produse care au fost considerate initial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet – cravatele, spre exemplu, se vand acum foarte bine pe Internet.

Serviciile completeaza de obicei oferta de produse dar se circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exemplu, in cazul in care se comercializeaza cravate, site-ul poate prezenta si un desen/schita despre cum se face nodul de cravata. In plus, site-ul poate include si un ghid de culori si stiluri pentru oamenii de afaceri, un indrumar pentru succesul in afaceri sau, magazinul de cravate poate decide sa vanda si sosete, pantofi si palarii prin includerea pe site si a altor vanzatori.

Preturile produselor vandute prin Internet ar trebui sa fie mai mici decat cele practicate pentru comenzile clasice. Cartile, spre exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10-50% sau, cel putin, fara a se percepe taxe aditionale de livrare. Serviciile si in special serviciile de informare ar trebui sa fie in mare parte gratuite. Serviciile de informare prin publicatii periodice sunt oferite gratuit la inceput, prin acces liber sau abonamente gratuite; ulterior, ofertantii vor initia servicii suplimentare de tipul accesului la arhive si vor extinde posibilitatile de cautare, solicitand utilizatorului sa se aboneze si sa plateasca pentru a beneficia de acestea. S-a constatat ca impactul abonamentului online asupra utilizatorilor este foarte mic: majoritatea ramane fidela abonamentelor clasice si, in general, numai clientii noi apeleaza la acest nou sistem de abonament. Cu toate acestea, abonamentele contra cost online pentru accesul la stiri de ultima ora sau la dezbateri cu participare restrictiva de exemplu, suscita interesul doar daca serviciile oferite sunt de valoare exceptionala.

Exista diferite variante de gazduire a unui e-shop, astfel:

pe un server distinct (un computer proprietatea firmei detinatoare a unui e-shop) destinat unor pagini ample si complexe de web; acesta va fi localizat in cadrul firmei daca frecventa modificarilor ce trebuie facute este mare (ex. stiri, preturi, etc.) sau daca este necesar un trafic intens intre firma si serverul aferent e-shop pe un server virtual (un spatiu detinut de firma proprietara a unui e-shop, pe un hard disk al unui computer furnizor de web); in corelatie cu un spatiu mai mare de tipul www.elanko.ro, solutie preferata de majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii in cadrul unui magazin universal electronic (e-mall)

Alegerea variantei optime pentru magazinul dumneavoastra electronic depinde de costurile de telecomunicatie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul tinta, marimea, structura si obiectivele pe termen mediu ale viitorului e-shop.

In masura in care este posibil, un e-shop ar trebui sa poata fi accesat pe mai multe cai: un link/publicitate permanent pe un site portal, un cuvant-cheie publicitar in cadrul motoarelor de cautare sau in cadrul prezentarii pe Internet a informatiilor generale despre intreaga activitate a firmei sau despre intreaga gama de produse si o fereastra a acestui site in cadrul unui e-mall – toate acestea concomitent. In plus, o idee interesanta ar fi sa se stabileasca denumiri de genul 'www.produs1.com' pentru grupele de produse, cu link exact la pagina corespunzatoare din cadrul magazinului electronic.

2 E-Mall

Din pacate la nivel national la ora actuala motoarele de cautare nu mi-au furnizat nici o informatie despre existenta unui astfel de magazin.Totusi fiind un pas pe care urmeaza sa-l facem voi aborda aspecte la nivel extern.

n Este o colectie de E-Shop-uri reunite sub o umbrela care accepta si se integreaza intr-un sistem de plata comun.

n Ofera doar infrastructura virtuala a diferitelor magazine, dar nu au propriile stocuri sau nu vand direct produsul, asa cum fac de exemplu resellerii.

2.1.Caracteristici /Particularitati

n Tinta geografica (The Aloha Mall - https://aloha-or.mallsbycity.com/mall_store_shopping.htm,
The Alaskan Mall -https://www.alaskamall.com/);

n Se orienteaza spre un tip de producator sau vanzator (The Asian American Mall - https://www.asianmall.com/);

n Poate fi alcatuit dintr-o varietate de magazine
care vand produse diferite
(The Pinnacle Mall - www.pinnaclemall.com/);

Un e-mall ofera un front comun pentru mai multe e-shop-uri si poate fi realizat utilizand diverse modele de tranzactii, in functie de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului doreste sa le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupa si de marketingul aferent mall-ului, astfel incat alegerea mall-ului potrivit este o decizie esentiala pentru detinatorul unui magazin. Mall-ul potrivit se defineste ca fiind un mall cu o retea puternica, cu o strategie de marketing buna, cu un front de prezentare potrivit si din care sa se poata accesa direct si pe mai multe cai e-shop-ul; cu o structura adecvata de magazine si care sa ofere si servicii, cum ar fi furnizarea de informatii curente regionale sau sectoriale.

Revenim la exemplul mentionat, al magazinului pentru cravate: in cazul in care proprietarul doreste sa-si prezinte magazinul in cadrul unui mall, el trebuie sa decida daca sa opteze pentru un mall destinat modei sau pentru unul specializat in accesorii.

Pentru unele domenii este benefica participarea in cadrul unui mall alaturi de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta duce la cresterea traficului in mall si astfel la cresterea cifrei de afaceri a fiecarui magazin din structura acestuia. Pe de alta parte, detinatorul mall-ului poate obtine profit din reclama, taxe percepute membrilor si/sau taxe asupra tranzactiilor.

Posibilitati de aparitii web in Romania

Cu toate ca nu am vazut la nivel national E-mall-uri, mai adaug un argument pro aparitiei lor: existenta firmelor care se ocupa cu constructia acestor magazine: digitalcontrast.ro sau softmaster.ro. Dar sa discutam putin oferta digitalcontrast.ro:

1.Magazine virtuale statice

Acestea sunt cele mai simple modele de magazine virtuale care exista (si cele mai ieftine) ele prezinta o lista de produse cu preturi grupate pe categorii iar clientul poate cumpara online si primi acasa produsul prin posta, plata facandu-se prin ramburs postal. (ex. www.ascent.ro )

Magazine virtuale statice costa aprox. 150€ - 450€ in functie de numarul de produse si design.

2.Magazine virtuale dinamice cu Shopping Cart (cos de cumparaturi)

Clientul poate viziona toate produsele din site cu preturile si detaliile lor, va adauga in cosul de cumparaturi produsele care il intereseaza iar in momentul in care doreste sa le cumpere va trebui sa se inregistreze in magazin (sau sa se autentifice daca este deja inregistrat), dupa care plata se poate face:

.: prin posta cu ramburs

.: prin cec

.: prin cont bancar

.: direct pe internet cu card de credit

.: folosind alta metoda

In prezent pe Internet exista mai multe tehnologii de creare a magazinelor dinamice: ASP, PHP, JSP iar ca baze de date Accesss / MS-SQL / Oracle. Daca doriti sa faceti un magazin vitual trebuie sa va interesati daca firma unde gazduiti situl furnizeaza serviciile de care aveti nevoie.

Orice magazin virtual are o sectiune de 'Magazin' unde intra clientii si cumpara produsele si o sectiune de 'Admin' unde intra doar administratorul sitului, vede ce s-a cumparat in ziua curenta, consulta diverse statistici, adauga/sterge produse etc.

Magazine dinamice costa aprox. 500 € - 4000 € in functie de dificultatea programarii si design .

4.Problema platilor prin carduri.

Un magazin virtual, ca orice afacere care se respecta, incearca sa atraga cat mai multi clienti carora sa le vanda produsele. Problema care apare pentru un roman care vrea sa cumpere ceva dintr-un magazin virtual din afara tarii (www.amazon.com de exemplu) este modalitatea de plata. Cum sistemele de plata moderne precum Paypal, E-Gold si multe altele nu sunt accesibile si pentru Romania, singura varianta viabila ramane plata cu ajutorul cardurilor. Reputatia pe care insa au capatat-o romanii atunci cand vine vorba de scopurile si etica utilizarii Internetului (tot felul de indivizi ataca diferite servere, se cumpara produse care nu se platesc, se folosesc carti de credit false, se scot la licitatie obiecte inexistente, se sparg si se golesc conturi bancare, etc.) a facut din Romania o piata mult prea periculoasa pentru un comerciant online. Astfel, pana nu demult, singurii romani ce-si permiteau sa cumpere prin intermediul Internetului erau aceia care puteau stoca pe card sume de pana la mii de dolari reprezentand un fel de garantie pentru onestitate.

4.1.BancPost si cardul Taifun

Din fericire, BancPost a reusit in 2002 sa gaseasca o rezolvare multumitoare a problemelor de mai sus, emitand cardul in lei TAIFUN, destinat utilizatorului obisnuit, cu o taxa de deschidere mai mult decat modica si care obliga la pastrarea pe card (in cont) a sumei intangibile de numai 150.000 lei. Utilizatorul cardului Taifun detine de fapt doua carduri: unul real, cu banda magnetica si inscrisuri in relief, cu care poate efectua operatiunile obisnuite pentru un card normal (plati locale, extrageri si depuneri de numerar de la ATM-uri si POS-uri) si unul virtual, doar cu o serie numerica imprimata pe el, destinat exclusiv tranzactiilor pe Internet.

4.2.Specificatii

Atat Taifun Real cat si Virtual sunt carduri de debit, clasice. Deci atentie: Taifun nu este un 'Credit Card', asadar cardul Taifun Virtual va functiona doar pe acele site-uri de comert electronic care accepta plati prin Debit Card (formularul de plata trebuie sa mentioneze 'CARD' sau 'CREDIT & DEBIT CARD' - nu exclusiv 'CREDIT CARD'), desi e posibil sa functioneze si acolo unde se afiseaza plata ca posibila strict prin 'CREDIT CARD', comerciantul ne fiind intotdeauna extrem de riguros sau de coerent in specificatii. Taifun (Real si Virtual) poate fi folosit pentru retrageri de numerar sau cumparaturi atat in Romania cat si in strainatate, oriunde este afisata sigla MasterCard. Cardul Taifun poate fi emis atat pentru persoane fizice cat si pentru persoane juridice, atat in formula Taifun Real cat si in formula Taifun Real Virtual.

Pentru a face cat mai bine inteleeasa problema E-commerce in Romania voi prezenta mai departe site-ul Aquazone, un proiect la lansarea caruia am luat parte in mod direct. Activitatea comerciala a inceput pe data de 15 mai 2005.