QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente informatica

Instruirea asistata de calculator aspecte generale



INSTRUIREA ASISTATA DE CALCULATOR  ASPECTE GENERALE

Instruirea asistata de calculator asigura o invatare individualizata, oferind posibilitatea realizarii concomitente si imediate a mai multor evenimente si obiective didactice - receptarea, intelegerea, intarirea (stocarea), aplicarea si evaluarea. Ea isi orienteaza demersul didactic pe baza unor principii specifice, si anume:

a) Principiul divizarii materiei de studiu in "pasi" (secvente) informationali si actionali relativ mici, pentru a usura succesul invatarii individuale; in procesul parcurgerii si insusirii materiei se folosesc si "pasi" informationali mai mari, mai ales la recapitularea materiei studiate, spre a evita fragmentarea exagerata a continutului si a asigura ansambluri (sisteme) de informatii unitare mai mari;



b) Principiul participarii si invatarii active; principiul il determina pe fiecare elev (student) sa recepteze si sa inteleaga materia parcursa si sa participe la darea de raspunsuri la intrebari si la rezolvarea de exercitii (probleme) in cadrul fiecarei teme studiate, altfel nu poate continua studiul;

c) Principiul repetarii integrate si intaririi imediate a cunostintelor; principiul determina repetarea materiei anterioare si fixarea (stocarea) materiei noi, ca urmare a programarii in cadrul fiecarei teme noi a unor intrebari si exercitii de rezolvat, care cuprind informatii din temele anterioare ca si din tema noua studiata, rezolvare care permite continuarea studierii unei alte teme noi;

d) Principiul respectarii ritmului individual de invatare; principiul nu delimiteaza timpul de studiu al unei teme noi, elevul (studentul) avand posibilitatea sa reia studiul pana reuseste sa recepteze, sa inteleaga si sa aplice cunostintele noi in corelatie cu cele anterioare; principiul stimuleaza, de asemenea, abordarea unor programe de studiu adaptive (pentru incepatori, pentru nivel mediu si pentru avansati), elevul (studentul) avand posibilitatea sa studieze dupa programa careia ii fac fata ritmul si posibilitatile lui individuale;

e) Principiul asigurarii progresului gradat al performantelor in pregatire si al inlaturarii treptate a "punctelor de sprijin". Principiul prevede introducerea gradata, progresiva a complexitatii si dificultatilor materiei de studiu.

f) Principiul conexiunii inverse (feedback-ului).

Instruirea asistata de calculator realizeaza urmatoarele tipuri de programare:

a) liniara; denumita si cu raspunsuri construite, imparte materia de studiu "in pasi" (secvente) informationali relativ mici folosind un proces de studiu cu bucla de reglare;

b) ramificata, denumita si cu raspunsuri la alegere, care divide materia de studiu in secvente de studiu mai mari. Acest tip de programare se foloseste in liceu si in invatamantul superior deoarece usureaza sinteza cunostintelor.

c) combinata. Acest tip de programare foloseste imbinat tipul de programare liniara cu tipul de programare ramificata.

Instruirea asistata de calculator necesita dezvoltarea de noi metode si tehnici formale pentru prezentarea cunostintelor si evaluarea rezultatelor procesului de instruire. Scopul principal al realizarii unui Sistem de Instruire Asistata de Calculator este de a asigura convergenta urmatoarelor activitati:

stabilire obiective;

instruire;

evaluare.

Procesul de instruire asistata de calculator cunoaste mai multe aspecte, functie de scopul si finalitatea procesului de instruire. Putem avea astfel urmatoarele variante:

Instruirea Asistata de Calculator - care utilizeaza calculatorul ca mijloc independent de predare pentru a prezenta lectii individuale;

Instruirea Condusa de Calculator - utilizeaza calculatorul pentru organizarea procesului de instruire si evidentierea inregistrarilor si a nivelului de progres atins;

Instruirea Mediata de Calculator - descrie acele aplicatii ce implica utilizarea calculatorului la livrarea materialelor de instruire. Ca exemplu pot fi date: posta electronica, faxul, conferintele computerizate in timp real si aplicatiile World-Wide Web (WWW).

Aplicatiile curente includ combinatii ale celor trei aspecte prezentate mai sus. In general, aplicatiile de instruire asistata de calculator se pot clasifica in urmatoarele categori:

mediu de instruire, legat de o anumita institutie de invatamant si de o anumita localizare geografica;

material de instruire individuala independenta, inclus intr-un sistem organizat de instruire, de regula de genul instruire la distanta;

material de instruire independenta, neinclus intr-un sistem organizat de instruire, din care mentionam: enciclopedii, carti electronice etc.

Proiectarea unei aplicatii de tipul Instruire Asistata de Calculator presupune o proiectare riguroasa a procesului de instruire.

Structura unui asemenea proces de proiectare presupune parcurgerea urmatoarelor etape (fig. 1):

identificarea cunostintelor care trebuiesc predate, in functie de scopul final al procesului de instruire si de nivelul de pregatire minim pe care trebuie sa il atinga cursantul;

stabilirea obiectivelor finale care trebuiesc indeplinite in procesul de instruire, obiective care descriu performantele finale ale cursantilor. Continutul obiectivelor va include conditii speciale pentru evalurea performantelor, o descriere a comportamentului sistemului si criteriile dupa care vor fi evaluate performantele cursantilor.

organizarea continutului si a secventelor de predare intr-un mod care sa permita atingerea obiectivelor;

alegerea metodelor, a explicatiilor, demonstratiilor, elementelor practice si a concluziilor folosite in procesul de instruire;

stabilirea continutului testelor de evaluare a cunostintelor  insusite.





Figura 1. Structura procesului de proiectare a unei aplicatii de instruire asistata de calculator


Observam ca proiectarea unui proces de instruire necesita stabilirea unor obiective clare, care pot fi descrise prin:

un comportament final al cursantului - adica ceea ce cursantul va fi capabil sa faca pentru a demonstra ca a atins obiectivele stabilite, altfel spus, comportamentul cursantului care sa demosntreze ca si-a insusit cunostintele;

conditiile in care cursantul va fi pus sa isi demonstreze comportamentul final. Aceasta consta, de regula, intr-o descriere a conditiilor de testare. Aici se pot include sursele ajutatoare permise, restrictii de timp, numar limita de cuvinte, acuratete si cum trebuie sa fie prezentate informatiile;

standarde de performanta - criteriile pentru evaluarea comportamentului final si stabilitatea performantelor (timpul cat performantele obtinute se mentin efectiv).

O parte importanta a proiectarii procesului de instructie consta in descrierea unor obiective ale invatarii cat mai bune, adica obiective care sunt flexibile, vizibile si dirijeaza continuu procesul pentru a ajuta la intelegerea daca:

ceea ce studentii invata reprezinta performantele lumii reale;

testele sunt corecte, repetabile si valide;

continutul cursului este corect, contine cunostintele esentiale si actualizate din domeniul respectiv;

sunt folosite cele mai bune metode de instruire.

Despre obiectivele procesului de instruire putem spune ca sunt bune atunci cand:

se apropie de necesitatile de instruire ale cursantilor;

sunt in legatura cu necesitatile reale ale societatii si ale planurilor totale ale institutiei de formare;

sunt in concordanta cu cerintele particulare ale institutiei, disciplinei, departamentului si/sau cu cerintele personale ale cursantilor;

sunt cea mai buna reprezentare posibila a cerintelor reale date prin restrictii in cuprinsul cursului;

sunt clare si usor de folosit;

sunt o descriere completa a conditiilor, comportamentului si a criteriilor sau limitelor minime de acceptare a performantelor.

Utilizarea calculatorului in procesul de instruire a condus la aparitia unor ansambluri de programe cunoscute ca Sisteme de Instruire Asistata de Calculator.

Un Sisteme de Instruire Asistata de Calculator (SIAC) este in general perceput ca un mediu complexe, integrat (hardware-software), destinat interactiunii dintre posesorii unui sistem de cunostinte (instructorul) si destinatarii acestuia (cursantul), in vederea asimilarii active de informatie, insotita de achizitionarea de noi abilitati si deprinderi.

Initial, dezvoltarea unor sisteme de instruire asistata de calculator a avut rolul de a demonstra posibilitatea aplicarii lor in cele mai diverse domenii deoarece nivelul tehnic al echipamentelor nu era cel mai potrivit pentru asemenea aplicatii. Ulterior, aceste sisteme si-au dovedit viabilitatea astfel ca s-au dezvoltat pe o scara din ce in ce mai larga fiind aplicate in cele mai variate domenii de activitate. Printre primele sisteme de acest tip dezvoltate in perioada 1965-1980 au fost sistemele americane SOCRATES si PLATO.

Dezvoltarea accelerata pe care industria calculatoarelor a cunoscut-o in ultimii 25 de ani a avut drept efect principal aparitia unor echipamente de lucru (hardware) cu viteze de lucru exceptionale si performante tehnice ridicate, precum si a unor pachete de programe care pot face fata celor mai exigente cerinte.

In fapt, un Sistem de Instruire Asistata de Calculator reprezinta un sistem specific de dirijare a activitatii de cunoastere a subiectului, de orientare a procesului de achizitie de cunostinte in conformitate cu o schema data. O asemenea schema se poate concretiza in urmatoarele etape succesive:

stabilirea nivelului initial al cunostintelor cursantului;

achizitia, asimilarea si consolidarea cunostintelor;

contactul prealabil al cursantului cu domeniul particular si cu planul general al activitatii de instruire;

generalizarea cunostintelor dobandite;

determinarea nivelului calitativ curent al cunostintelor si elaborarea deciziei in legatura cu directiile ulterioare ale instruirii.

Etapele procesului insusirii cunostintelor se caracterizeaza prin utilizarea unor metode specifice de instruire asistata de calculator, adoptandu-se drept criterii gradul maxim de implicare a cursantului in procesul dirijarii instruirii propriu-zise, si obiectivul final al instruirii.

O clasificare a metodelor de instruire asistata de calculator este prezentata in figura 2.

Figura 2. Metode ale instruirii asistate de calculator si gradul de implicare activa a cursantului in fiecare caz


Pentru implementarea metodelor din figura de mai sus intr-un Sistem de Instruire Asistata de Calculator, instructorul are nevoie de o serie de mijloace tehnice, care sa ii permita sa isi prezinte cunostintele cat mai bine. Aceste mijloace sunt urmatoarele:

text;

grafice;

imagini;

animatie;

sunet;

video.

Unificarea tuturor acestor mijloace intr-o aplicatie comuna va conduce la o aplicatie de tip multimedia.

Totodata, pentru a permite o implicare activa a cursantului in procesul de instruire prin alegerea traseului de parcurgerea a lectiilor si a evaluarilor, un Sistem de Instruire Asistata de Calculator trebuie sa ofere utilizatorului (cursantului) mijloacele tehnice prin care acesta sa dirijeze procesul de instruire.

Unul din mijloace consta in folosirea meniurilor care sa ofere accesul la lectiile cuprinse in aplicatie. In acest fel, cursantul isi poate alege singur lectia pe care doreste sa o parcurga la un moment dat, fie ca este vorba de o lectie noua, fie ca este vorba de repetarea unei lectii mai vechi.

Un alt mijloc consta in folosirea legaturilor intre diferite documente sau puncte specifice intr-un document. Aceste legaturi permit o parcurgere a lectiilor fara un traseu impus, directia aleasa la un moment dat fiind la dispozitia cursantului. Legaturile intre documente sau puncte ale aceluiasi document se numesc hiperlegaturi. O hiperlegatura se poate ascunde intr-un document sub un text sau sub o imagine (fig. 3). Selectarea unei hiperlegaturi se realizeaza cu ajutorul mouse-ului, prin pozitionarea cursorului deasupra textului sau imaginii respective si dand un click pe butonul din stanga al mouse-ului.

Un alt mijloc de a asigura parcurgerea lectiilor in ordinea dorita consta in folosirea butoanelor care sa ghideze parcurgerea lectiilor. Butoanele permit trecerea de la o pagina la alta a lectiei sau salturi la inceputul sau sfarsitul lectiei sau capitolului.




Figura 3. Document cu hiperlegaturi



Pe langa cerintele de mai sus, un Sistem pentru Instruirea Asistata de Calculator trebuie sa prevada si modalitati de evaluare a rezultatelor obtinute de cursant in procesul de instruire.

Unul din mijloacele cel mai des intrebuintat este cel care foloseste chestionare cu mai multe raspunsuri pentru fiecare intrebare, cursantul fiind nevoit sa aleaga dintre acestea raspunsul corect. Acest mod de evaluare este eficient atunci cand exista o baza de intrebari suficient de mare pentru fiecare capitol astfel incat cursantul sa nu ajunga sa memoreze raspunsurile corecte.

In general un sistem de instruire asistata de calculator implementeaza, indiferent de natura si organizarea materialului prezentat cursantilor si de forma externa a dialogului de instruire, metode care stabilesc in intregime succesiunea problemelor oferite spre solutionare cursantilor sau a celor de control, fapt ce impune acestora (cursantilor) atingerea unui anumit nivel de cunostinte/deprinderi, nivel stabilit apriori, fara a tine seama de particularitatile fiecarui cursant in parte.

Din acest motiv rezultatele obtinute de cursanti nu sunt intotdeauna pe masura asteptarilor. Ca atare a aparut din ce in ce mai mult cerinta ca sistemele de instruire asistate de calculator sa se axeze cat mai mult posibil pe rezolvarea problemelor instruirii tinandu-se cont de particularitatile fiecarui cursant in parte. Solutia unei asemenea probleme? Sistemele Inteligente de Instruire Asistata de Calculator, sisteme ce pun un accent deosebit pe dezvoltarea interfetei cursant-calculator.

Fata de sistemele clasice, SIIAC permit trecerea de la sistemele al caror motor principal il reprezinta instructorul la sistemele bazate pe abilitatile cursantului, astfel incat sa poata fi utilizata ca resursa principala a procesului de instruire o baza de cunostinte.

Aceasta baza de cunostinte poate fi transpusa fie sub forma unui ghid/manual, fie a unui motor de inferenta care sa fie activiat de un semnal de raspuns. De asemenea, baza de cunostinte prezentata cursantilor este dependenta in mare masura de caracteristicile particulare ale acestora si nu de cele definite de instructor.

Desigur dezvoltarea unor sisteme inteligente presupune rezolvarea unor probleme legate de implementarea lor (si aici trebuie subliniat rolul deosebit de important pe care il detine factorul uman), de capacitatea de stocare, de memorie si a timpului de raspuns (specifice domeniului harware) si, nu in ultimul rand, de proiectare atat a sistemului in sine cat si a pachetelor de programe. Aparitia unor asemenea probleme sunt inerente deoarece SIIAC sunt sisteme 'online', fata de sistemele clasice (SIAC) care sunt mai mult sisteme 'off-line'. Ca atare se impune o noua abordare a problemei astfel incat atat instructorul cat si utilizatorul (cursantul) sa faca parte din echipa de proiectare a sistemului.

Acest lucru este posibil prin implicarea inteligentei artificiale. Directia cea mai importanta luata in consideratie de cercetatorii din domeniu este aceea a utilizarii unei interfete cursant-calculator ce utilizeaza limbajul natural in vederea stabilirii unui canal de comunicatie intre utilizatori si sistem.

Avantajul major al unui asemenea sistem este acela ca utilizatorul poate accesa baza de cunostinte in vederea atingerii unui anumit nivel de cunostinte/deprinderi utilizand limbajul sau obisnuit si nu unul specializat. Utilizarea limbajului natural ca sursa pentru realizarea unui canal 'inteligent' de comunicatie intre utilizatori si sistem trebuie discutata avand in vedere disponibilitatile existente in domeniul ingineriei software, care, din pacate, in prezent, este inca departe de ceea ce se doreste a se realiza. In orice caz, la ora actuala se poate discuta, fie si doar pe plan teoretic, despre optiunile si caile de rezolvare a unei probleme atat de complexe.

Principala directie de cercetare o reprezinta realizarea unei interfete cursant-calculator care sa permita modificarea programului de instruire in orice moment, astfel incat sa se poata atinge cel mai ridicat nivel de intelegere si, ulterior, de cunostinte, posibil, pentru fiecare individ in parte. In final se va putea obtine un sistem integrat care sa raspunda in totalitate cerintelor si aspiratiilor fiecarui cursant in parte.

Un punct de plecare pentru acest tip nou de abordare a problemei SIAC a fost furnizat de Martin M. P. in 1986, care descrie un model 'adaptiv' ce utilizeaza capabilitatile atat ale factorului uman cat si ale procesului de instruire in sine. Acest model a fost conceput pentru a fi utilizat la dezvoltarea nivelului de intelegere al utilizatorului si implica testarea cursantului prin chestionare pe baza de intrebari pana cand acesta atinge nivelului de intelegere urmarit, generand in acelasi timp noi posibilitati de optimizare a performantelor. Este un sistem care se adapteaza cerintelor cursantului si nu invers (adica utilizatorul sa se adapteze sistemului de instruire utilizat).

Sistemul lui Martin pune accentul pe interfata cursant-calculator si include componentele de baza ale unui sistem inteligent de instruire. Altfel spus, dupa cum declara Martin insusi 'proiectarea unui SIAC, in  perspectiva, va trebui sa graviteze in jurul utilizatorului'.

Totodata, nu trebuie ignorat rolul pe care tehnologia trebuie sa-l joace (si anume acela al instrumentului de lucru de baza), atunci cand se doreste dezvoltarea unui sistem de tipul 'orientat-pe-persoana'. Ulterior, s-au adus unele modificari sistemului 'adaptiv', si anume s-a introdus o aplicatie software generata printr-un proces de dezvoltare iterativa, care aplicatie furnizeaza capabilitatile necesare procesarii datelor, rezolvarii cerintelor utilizatorului si atingerea obiectivelor instruirii, pentru ca in final sa se obtina o eficienta corespunzatoare din punctul de vedere al cursantului.

Implicatiile acestui tip de model sunt acelea ca utilizatorul poate constientiza care vor fi rezultatele importante ale procesului de instruire desfasurat in aceste conditii si anume acelea ca vor exista erori minime in operare, vor creste oportunitatile de micsorare a costurilor implicate prin minimizarea numarului de persoane si cantitatii de echipamente implicate in punerea in opera a procesului de instruire si, nu in ultimul rand, atingerea obiectivelor propuse. Dar aceste rezultate nu vor putea fi obtinute decat in conditiile in care intreg sistemul va fi permanent completat, evaluat si intretinut.

Cu toate realizarile obtinute pe baza sistemului 'adaptiv', precum si a celui modificat, nu au fost eliminate obstacolele majore ce tin de domeniul dezvoltarii capabilitatilor inteligentei artificiale si de incertitudinea existenta din punctul de vedere al resurselor si timpului necesare a fi consumate pentru dezvoltarea produsului final. De asemenea, exista restrictii importante si din alte puncte de vedere cum ar fi cele ale ghidurilor, manualelor, ale dezvoltarii de medii de lucru corespunzatoare, precum si al gradului de subiectivism al cursantilor (probabil obstacolul cel mai important). In orice caz, dezvoltarea viitoare a sistemelor de instruire 'orientate-pe-persoane' nu poate fi conceputa fara existenta unei stranse colaborari interdisciplinare intre specialistii ce activeaza in diferite alte domenii de activitate cu cei din domeniul industriei informatice.

Figura 4. Modelul unui sistem SIAC integrat


Un element de importanta deosebita este interfata cursant-calculator. O directie viabila ce poate fi urmata si care se afla deja in atentia cercetatorilor din domeniu este aceea de a adapta  resursele utilizate la cerintele individuale ale utilizatorilor, crescand in acelasi timp eficacitatea comunicarii si, implicit, maximizand interactiunea dintre cursant si tehnologie. De exemplu, una dintre tehnicile cele mai populare de a imbunatati interfata cursant-calculator este 'meniul', adica instrumentul de lucru care este capabil sa furnizeze in orice moment cursantului selectia de cursuri ce corespund cel mai bine aspiratiilor sale. Cu toate acestea 'meniul' nu poate furniza cursantului un 'punct de referinta cu privire la pozitia acestuia in timpul cursului'. Acest obstacol a impus dezvoltarea unor aplicatii software specializate, asa cum este si programul numit Hypercard, program ce ofera cursantului un mediu de lucru (denumit in mediile specializate 'harta'), in care acesta se poate ghida fie dupa interesele proprii, fie dupa intuitie, fara a exista o anumita strategie de instruire dinainte stabilita si care sa limiteze accesul utilizatorului din punctul de vedere al atingerii unui anumit nivel de cunostinte.

De aceea este foarte important ca dezvoltarea tehnologica sa fie incorporata in modelul educational inteligent (de exemplu utilizarea videodiscurilor si CD-urilor). Ca atare, pentru completarea mediului de instruire in vederea imbunatatirii interfetei cursant-calculator pot fii atrasi in dezvoltarea SIAC o serie de autori (scriitori) care au rolul de a dezvolta o 'harta', harta ce este anexata cursului principal si care ghideaza cursantul. In timp, aceasta harta a evoluat ca modalitate de realizare, de la o forma de vizualizare grafica de tip 'color-codificata', la una sub forma de pictograme (icon-uri), pictograme ce actioneaza ca niste instructiuni vizuale, maximizand in acest mod transparenta interfetei.

In urma cercetarilor efectuate in domeniu s-au identificat o serie de variabile (in numar de 6) care afecteaza eficienta SIAC. Acestea sunt proiectarea instructionala, tehnologia, metode cognitive, design-ul ecranului de lucru, transferul si stocarea si interfata cursant-calculator. In figura 5 este descrisa eficacitatea SIIAC in functie de fiecare dintre variabilele enumerate mai sus.





Figura 5 - Variabilele unui sistem integrat SIAC


Din cele prezentate mai sus se desprind doua oportunitati majore in dezvoltarea sistemelor de instruire asistata de calculator. Prima este reprezentata de convergenta sistemelor informatice cu sistemele de instruire.

Aceasta convergenta va genera aparitia sistemelor de instruire orientate-pe-persoane, sisteme ce pot fi utilizate cu succes la instruirea cursantilor pentru cele mai variate domenii de activitate si la dezvoltarea celor mai diverse abilitati/deprinderi la acestia. De asemenea, sistemele orientate-pe-persoane pot face fata unui spectru larg de tipuri de interactiuni intre utilizator si sistem si pot dezvolta instrumentele de lucru necesare atingerii celor mai ridicate nivele de cunostinte. A doua oportunitate consta in faptul ca asemenea sisteme sunt proiectate tinand seama de actiunea fiecarei variabile a SIAC. Acest lucru va permite introducerea unui model interactiv de SIAC bazat pe o interfata cursant-calculator 'transparenta' care permite utilizatorului sa lucreze direct cu continutul materialului de instruire si cu o interfernta minima a secventelor de control.

Cu toate acestea dezvoltarea unor SIAC eficiente este, inca, restrictionata de capabilitatile tehnologice existente, de evolutia inregistrata de inteligenta artificiala si de motivarea organizatiilor implicate in domeniu astfel ca depasirea acestor obstacole ramane o prioritate a specialistilor.

Un alt domeniu in care instruirea asistata de calculator capata o pondere din ce in ce mai mare este instruirea la distanta.

Instruirea la distanta a fost definita de specialistii ce-si desfasoara activitatea in institutii specializate, cu traditie in domeniu si care reprezinta la ora actuala cele mai autorizate surse, ca fiind: 'o activitate de instruire deliberata, cu un scop bine determinat, planificata, structurata si mediata de catre un profesor (instructor), receptionata si controlata de catre un instruit ce opereaza intr-un mod de lucru discontinuu cea mai mare parte a timpului'.

Desigur ca aceasta definitie nu poate fi considerata universal valabila, dar, dupa cum autorii prezentului articol au putut constata din recenzia surselor consultate, aceasta este cea mai apropiata de scopul principal si semnificatia instruirii la distanta.

Termenul de 'instruire la distanta' este utilizat cel mai adesea pentru a descrie, probabil, una dintre cele mai viabile alternative la sistemele educationale clasice si anume la cele desfasurate in mod traditional in clase special amenajate.

Luand in discutie principiul fundamental pe care se bazeaza functionarea unui asemenea sistem alternativ de instruire se poate afirma ca instruirea la distanta este aplicabila atunci cand instructorul si instruitul sunt separati de distante fizice iar tehnologiile de comunicare disponibile (adica: mijloacele video si audio, mijloacele informationale si cele de imprimare), sunt concertate intr-un sistem de comunicare in timp real, ce este utilizat sa acopere lacunele educationale.

Acest tip de sistem educational poate furniza celor interesati o a doua sansa de a urma un program de instruire specializat, depasind in acest fel barierele temporale, de natura fizica sau psihica, precum si posibilitati sporite celor ce vor sa se perfectioneze sau sa-si dezvolte noi abilitati in cele mai diverse domenii de activitate.

Calculatorul se poate folosi ca mijloc de instruire dar si de transmitere a informatiilor catre cursanti.

Tehnologia comunicatiilor este astazi capabila sa furnizeze mecanisme care sa permita replicarea unei parti semnificative a fluxului de informatii/cunostinte predate in clasele de tip traditional prin intermediul sistemului de instruire fata-in-fata, in clase de tip virtual, prin sisteme de instruire alternative.

In situatia instruirii la distanta, procesul de predare cat si cel de invatare sunt la fel de eficiente atat in cazul predarii fata-in--fata cat si in cazul invatarii cu ajutorul materialelor de instruire, dar numai atunci cand sunt indeplinite o serie de conditii speciale, precum:

metodele si tehnologiile utilizate sunt cele potrivite pentru atingerea obiectivelor urmarite,

cand exista o interactiune eficienta instructor-cursant si,

cand exista un feedback periodic instructor -> student si student -> instructor.

Instruirea la distanta permite fluxului de informatii/cunostinte sa poata fi reprodus in conditii dintre cele mai diverse din punctul de vedere al optiunilor celor ce doresc sa participe in mod activ la procesul de instruire, putandu-se ajunge, prin particularizare, chiar la producerea unor conversatii, intre partile implicate, ce pot fi catalogate ca facand parte din clasa celor normale/obisnuite (adica a celor care au loc, in mod obisnuit, numai in cadrul sistemelor de instruire de tipul fata-in-fata).

In vederea indeplinirii acestor cerinte, instructorul are la dispozitie o serie de optiuni de natura tehnologica.

Acestea se pot clasifica in 4 categorii mari si anume:

Vocale: categoria mijloacelor de instruire de tip vocal include tehnologiile telefonice interactive, audio-conferintele, lungimile de frecvente radio ultrascurte, etc. Aceasta categorie cuprinde numai mijloacele asa numite pasive (adica, monoalternative) si include casetofoane si radiouri.

Video: categoria mijloacelor video ofera posibilitatea de a utiliza imagini de film/video produse prin montaj in studiouri speciale (de exemplu: filme, casete video), imagini de film realizate in timp real combinate cu facilitatile de tip audio (adica de tip video monodirectionale sau duplex si audio duplex; de exemplu: audio-video conferintele) si imagini imprimate pe diferite formate speciale ce pot fi ulterior proiectate (cum ar fi formatele transparensis, diapozitivele, etc.).

Informationale: calculatoarele trimit si primesc informatia prin mijloace electronice (E-mail, videoconferinta etc.).

Imprimarea: este un element fundamental al programelor de instruire la distanta si baza de la care au evoluat toate celelalte sisteme prezentate mai sus. Variate prin formate disponibile, aceasta categorie include: carti, studii, cataloage, ghiduri, manuale, programe si studii de caz.

Chiar daca tehnologia joaca un rol cheie in depasirea obstacolului pe care-l reprezinta distanta in implementarea unor programe de instruire la distanta, instructorii trebuie sa ramana concentrati asupra rezultatelor ce trebuie obtinute si nu asupra tehnologiei utilizate la livrare.

Cheia realizarii unui proces de instruire la distanta eficient este aceea de a concentra desfasurarea acestuia in vederea intampinarii aspiratiilor cursantilor, tinand cont in acelasi timp de cerintele exprimate in continutul cursului si de restrictiile la care instructorul trebuie sa faca fata, inainte de selecta un anumit sistem de livrare.

In general, o astfel de abordare sistematica va conduce la un amestec de mijloace media, fiecare din acestea servind unui anumit scop.

De exemplu:

Componenta de imprimare - dezvoltata poate acoperi continutul de baza al unor materiale de instruire intr-o masura mult mai mare asa cum este cazul cursurilor cu un continut mare de text, al programelor concentrate, al lecturilor si al acelor lectii cu o periodicitate mare de desfasurare (de exemplu: zilnic).

Conferintele interactive audio sau audio-video pot furniza o interactiune in timp real de tipul celor fata-in-fata (sau voce-voce). Utilizarea acestui mijloc media este o ocazie excelenta si, totodata, o cale foarte ieftina de a coopta instructori de clasa (cu certe calitati de oratori) si experti de renume.

Conferintele conduse prin intermediul calculatorului sau postei electronice pot fi utilizate atat pentru a trimite mesaje cat si pentru a atribui feedback-ul (retroactiunile) si alte comunicatii personalizate unuia sau mai multor membri ai clasei. Deasemenea, pot fi utilizate pentru cresterea interactiunii dintre studenti.

Casetele video pre-inregistrate pot fi utilizate pentru prezentarea lecturilor si prezentarilor vizuale cu continut specific (personalizate).

Faxul poate fi utilizat pentru distribuirea sarcinilor, anunturilor de ultim moment, pentru a primi de la cursanti raspunsurile cu privire la rezolvarea sarcinilor si pentru a furniza retroactiuni periodice.

Utilizand o astfel de abordare integrata sarcina instructorului este de a alege cu multa atentie cea mai potrivita optiune tehnologica. Principalul scop este acela de a construi un amestec de mijloace media, in vederea intampinarii nevoilor studentului in asa fel incat procesul educational sa fie eficient si ieftin din punct de vedere al costurilor implicate.

Un program de instruire la distanta este eficient daca a fost structurat cu atentie astfel incat acesta sa se concentreze pe atingerea obiectivelor propuse si sa vina in intampinarea aspiratiilor cursantilor. Tehnologia potrivita poate fi selectata numai dupa ce elementele enumerate mai sus au fost intelese in detaliu.

Aceasta stare de lucru nu se poate produce instantaneu ci este un intreg proces de evolutie bazat pe foarte multa munca si efort depus de multe individualitati si organizatii. De fapt, succesul programelor de instruire la distanta se bazeaza pe efortul integrat si consistent al tuturor partilor implicate si anume al cursantilor, al specialistilor din cadrul institutiilor de invatamant, furnizorilor de toate categoriile, echipelor de lucru si al administratorilor organizatiilor).

Acest lucru nu inseamna altceva decat ca sistemul de instruire la distanta implica in permanenta lucrul in echipa. Desigur ca orice activitate desfasurata in echipa aceasta are si cativa 'jucatori cheie'. In cele ce urmeaza se prezinta rolul acestor jucatori cheie in cadrul desfasurarii procesului de instruire la distanta si a cerintelor la care acestia trebuie sa faca fata.

Cursantii - Intampinarea aspiratiilor cursantilor este piatra de incercare a oricarui program de instruire la distanta ce se doreste a fi eficient si, in acelasi timp, testul pe baza caruia sunt judecate toate eforturile depuse in acest domeniu. Din punctul de vedere al contextului in care se desfasoara procesul educational rolul primar/principal al cursantului este acela de a invata.

Chiar si in cele mai potrivite imprejurari acest rol este o sarcina cu caracter descurajator, care pentru a fi indeplinita, necesita motivatie, planificare si aptitudinile/abilitatile necesare de a analiza si aplica cunostintele dobandite prin procesul de predare. Cand instruirea este facilitata sa se desfasoare la distanta apar alte probleme, de alta natura, datorate faptului ca cursantii sunt, in general, separati unii de altii astfel ca sunt in imposibilitatea de a-si impartai impresiile personale si, totodata, au foarte putine posibilitati (uneori chiar deloc) sa intre in contact direct cu instructorii in afara orelor de clasa.

Ca atare, acestia trebuie sa se bazeze doar pe oportunitatile de ordin tehnic pentru a putea acoperi lipsa legaturilor directe cu colegii de clasa si instructorii.

Institutiile de invatamant - Categoric, majoritatea eforturilor necesare a se depune pentru asigurarea succesului oricarui program de instruire la distanta apasa, aproape in totalitate, pe umerii institutiilor de invatamant care pun in aplicare asemenea programe.

Responsabilitatile instructorilor ce predau in sistemul traditional cuprind, printre altele, respectarea structurii cursului respectiv si asigurarea unui proces de predare corespunzator in vederea satisfacerii aspiratiilor studentilor de a intelege si de a acumula cunostintele necesare.

Instruirea la distanta confrunta instructorii cu probleme speciale.

De exemplu, un instructor trebuie:

sa-si dezvolte capacitatea de intelegere a caracteristicilor si nevoilor cursantilor 'la distanta' prin utilizarea metodei experientelor 'la prima mana' si sa limiteze orice contact direct cu acestia;

sa-si adapteze capacitatile de ordin profesional in functie de aspiratiile si asteptarile unei audiente multiple si adesea, foarte diversa;

sa aiba cunostinte detaliate cu privire la mijloacele tehnice si tehnologice utilizate la livrarea materialelor de instruire, pastrandu-si totodata focalizata atentia asupra rolului pe care-l detin si anume cel de profesor.

sa functioneze ca un specialist eficient si capabil sa dezvolte la cursanti abilitati in conformitate cu obiectivele materialelor de instruire.

Furnizorii - Adesea, instructorii considera ca este un lucru bun sa beneficiezi de serviciile unui furnizor, furnizor care sa actioneze la fata locului in rolul unui pod de legatura intre cursanti si acestia. Pentru a fi eficient, un furnizor trebuie sa inteleaga faptul ca cursantii trebuie sa fie serviti si, de asemenea sa satisfaca asteptarile instructorilor. Si, poate cea mai importanta calitate a unui furnizor este aceea de a urma intocmai directivele stabilite de profesor.

Atunci cand bugetul si logistica permit, rolul furnizorilor la fata locului poate creste, uneori pana acolo incat acestia sa poata acoperi anumite subiecte de specialitate in masura in care dovedesc un anumit grad de pregatire si detin o oarecare experienta in domeniu. Ca un rol minimal acestia trebuie sa instaleze echipamentele, sa colecteze informatiile, sa supravegheze modul in care decurge procesul de evaluare si sa actioneze  astfel incat sa fie considerat ochii si urechile instructorului la fata locului.

Echipa ce asigura suportul necesar sustinerii programelor de instruire (echipa tehnica de lucru) - Acestia sunt cei ce asigura desfasurarea cu maxima eficienta a procesului in cauza si cei care rezolva cu succes nenumaratele detalii necesare derularii unor astfel de programe de instruire la distanta. Un program de instruire la distanta eficient reclama, pe langa alte facilitati, existenta unui sistem foarte bine pus la punct  de servicii cu diferite functiuni, cum ar fi cele ce includ operatia de inregistrare a cursantilor, multiplicarea si distribuirea materialelor, acoperirea comenzilor de carti, asigurarea respectarii drepturilor rezultate din legea drepturilor de autor, prezentarea programelor de lucru si orarelor de activitati, procesarea rapoartelor primite, managementul resurselor tehnice, etc. Echipa tehnica de lucru (uneori denumita si echipa de sustinere) este cu adevarat liantul care coordoneaza si canalizeaza in directia corecta si in mod corespunzator eforturile ce treubuie a fi depuse pentru a asigurarea succesului programelor de instruire la distanta.

Administratorii - acestia sunt in general factori ce influenteaza semnificativ planificarea si implementarea programelor de educatie la distanta, dar care de obicei pierd contactul sau predau controlul managerilor tehnici odata ce programul a devenit operational. Un administrator, in cazul sistemului de instruire la distanta este mai mult decat un simplu om cu idei.

Ei sunt adevarati constructori, factori de decizie si referenti. Adminsitratorii lucreaza in stransa colaborare cu echipa tehnica de lucru ce asigura suportul necesar desfasurarii in bune conditii a programelor in cauza, avand in vedere, in acelasi timp, si crearea conditiilor necesare exploatarii eficiente a resurselor tehnologice pentru punerea in opera a obiectivelor cu caracter educational specifice institutiei de invatamant ce promoveaza programe alterantive de instruire de acest tip. Si cel mai important fapt este acela ca administratorii mentin o focalizare cu caracter pur educational de o asa intensitate incat se poate spune ca acoperirea aspiratiilor cursantilor, ce apeleaza la programele de instruire la distanta, sunt mai mult decat niste simple obiective ce trebuie indeplinite si sunt de fapt principala si singura lor preocupare.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }