In cele sapte sali de expozitie, sectia de preistorie si istorie veche a Muzeului de Istorie a Moldovei prezinta cronologic istoria comunitatilor umane care au trait in spatiul est-carpatic din paleolitic si pana la formarea poporului roman. Inceputurile istoriei noastre sunt prezentate in aspectele cele mai reprezentative, tinandu-se cont de relatiile cu regiunile vecine si integrandu-le in istoria spatiului carpato-danubiano-pontic si european. Cu mici exceptii, obiectele expuse in aceasta sectie sunt originale, provenind din cercetari arheologice sistematice sau de teren.
unelte din silex din neolitic-eneolitic
maner zoomorf - Cucuteni
Preistoria, cea mai lunga perioada din istoria umanitatii, se intinde de la aparitia primelor manifestari ale activitatii umane si pana la primele marturii scrise, fiind divizata de specialisti in mai multe etape. Prima dintre aceasta, este paleoliticul, cea mai indelungata subdiviziune a preistoriei. Inceputurile sale sunt situate in Africa, cu 2,5 - 3 milioane ani in urma, dar aparitia sa in Europa este mai tarzie. In Romania, cele mai vechi urme ale activitatii umane au fost descoperite pe vaile Oltetului si Oltului, si au fost datate la 1,8-2 milioane ani in urma. Paleoliticul se sfarseste spre anul 8.500 i.H. Clima acestei perioade a fost una glaciara, marcata de unele perioade de incalzire, propice activitatii umane.
Pe durata acestei lungi etape, omul paleolitic a trait ca pradator, mijloacele sale de subzistenta fiind vanatul, pescuitul si culesul fructelor si vegetalelor salbatice. Bazandu-se mai ales pe caracteristicile materialului litic si osos din aceasta epoca, arheologii au subdivizat-o in paleolitic inferior, mijlociu si superior. Cel mai vechi exponat din expozitie este aschia clactoniana de la Valea Lupului - Iasi (200.000-120.000 i.H.).
Vas antropomorf cudecor policrom - Cucuteni
vas cu protoma zoomorfa - Cucuteni
Pentru reconstituirea evolutiei comunitatilor umane din paleolitic, alaturi de piese din piatra cioplita sunt prezentate si resturi de fauna fosila provenind din statiuni de referinta ca Mitoc - Botosani, Ceahlau-Dartu - Neamt, Bistricioara Lutarie - Neamt, Ceahlau-Cetatica I - Neamt, Ceahlau-Podis - Neamt, precum si doua descoperiri in situ de o mare valoare: un craniu de mamut (Holboca - Iasi) din paleoliticul mijlociu, si o vatra de suprafata inconjurata de gropi (Ceahlau-Dartu - Neamt) din paleoliticul superior.
statueta antropomorfa - Cucuteni
statueta antropomorfa - Cucuteni
Mezoliticul, caracterizat printr-o ameliorare climatica ce determina mari schimbari in flora si fauna, influentand radical modul de viata al oamenilor, este doar punctat in circuitul expozitional, datorita caracterului sporadic al descoperirilor de acest gen pe teritoriul est-carpatic. Este o epoca in care existenta nomada a vanatorilor a fost inlocuita de una partial sedentara impusa atat de extinderea padurilor dar si de talia, mai mica, a vanatului. In aceasta perioada apar microlitele si se generalizeaza folosirea arcului si a sagetilor. Piesele specifice acestei epoci din colectia muzeala provin de la Spinoasa - Iasi, Mihail Kogalniceanu - Iasi, Ghireni - Botosani.
vas cu decor policrom zoomorf - Cucuteni
vas binoclu cu decor incizat - Cucuteni
Neolitizarea spatiului carpato-danubiano-pontic, fenomen istoric definit, in primul rand, prin modificarea tipului de economie, s-a produs ca urmare a deplasarii unor comunitati umane de la un "centru " initial situat in Orientul Apropiat, unde agricultura era practicata deja la sfarsitul mileniului al IX-lea, spre Mesopotamia si Anatolia, atingand continentul european in mileniul al VII-lea, pentru a ajunge la nordul Dunarii in decursul mileniului al VI-lea. Neoliticul este epoca in care se trece treptat de la stadiul de culegator la cel de producator de hrana, prin cultivarea plantelor si cresterea animalelor, si cand apar mestesuguri casnice precum olaritul, torsul, tesutul, pentru ca in eneolitic sa se produca si unelte sau arme din cupru. Primele comunitati neolitice pe teritoriul Moldovei, apartinand culturii Starcevo-Cris, au patruns dinspre Transilvania cuprinzand treptat intreag arie est-carpatica. Printre cele mai importante descoperiri se numara cele de la Perieni - Vaslui, Valea Lupului - Iasi si Pogojesti - Botosani. Sfarsitul culturii Starcevo-Cris se datoreaza patrunderii dinspre nord a culturii ceramicii liniare cu capete de note muzicale, in muzeu aceasta etapa fiind ilustrata prin piese ceramice de la Perieni. Sinteza dintre comunitatile tarzii liniar-ceramice si cele ale culturii Boian-Giulesti, patrunse dinspre Muntenia, a dus la aparitia unei noi culturi, locale, numite Precucuteni. Aceasta este ilustrata in colectia muzeului prin figurine antropomorfe si zoomorfe, o masuta-altar de la Andrieseni si paharele cu motive ornamentale
incizate. Cele mai faimoase descoperi eneolitice de pe teritoriul est-carpatic sunt cele apartinand culturii Cucuteni, caracterizate prin ceramica policroma, cu motive geometrice sau zoomorfe, precum si prin prezenta figurinelor si vaselor antropomorfe sau zoomorfe. Splendidele exponate din cele doua sali rezervate acestei culturi provin din sapaturile efectuate la Trusesti, Cucuteni, Scanteia si Valea Lupului.
Epoca Bronzului, cuprinsa intre 2.000-1.200 i.H., este ilustrata in Muzeul de Istorie a Moldovei prin exponate apartinand culturii Monteoru, cum ar fi podoabe (pandantive si bratari) si unelte (toporase, ace) de bronz, precum si obiecte din os sau piatra. In ceea ce priveste ceramica, in aceasta perioada a avut loc un proces de aculturatie, rafinatele vase cucuteniene fiind inlocuite de cele din ceramica neagra, decorate doar prin incizie si a caror caracteristica este data de tortile suprainaltate. Cultura Noua reprezinta o perioada de maxima dezvoltare a metalurgiei bronzului, asa cum indica tezaurele de la Ciorani - Vrancea, Ulmi-Liteni - Iasi si Tatarani - Vaslui. Unul din obiectele cele mai atractive din cadrul acestei etape este urna de incineratie de la Trusesti - Botosani, care pastreaza inca oase umane calcinate.
