 |  |
|
Partile pot stipula in contract - cu respectarea regulilor principiului irevocabilitatii - anumite clauze (conditii) care pot duce la desfiintarea contractului.
Independent de aceste clauze prevazute expres de partile contractante, legea prevede trei cauze de revocare, numite cauze legale de revocare, deorece opereaza fara a fi prevazute in contract: revocarea pentru neexecutarea sarcinii, pentru ingratitudine si pentru survenienta de copil. Aceste trei cauze nu contravin principiului irevocabilitatii, deci nu reprezinta exceptii de la acest principiu, deoarece intervenirea primelor doua cauze nu depinde de vointa donatorului (fiind asemanatoare conditiei rezolutorii cazuale), iar cea de‑a treia cauza se poate realiza numai cu concursul unei terte persoane, fiind asemanatoare unei conditii mixte (daca nu chiar cazuale), compatibila cu principiul irevocabilitatii donatiilor.
Dintre cele trei cauze legale de revocare, numai revocarea pentru survenienta de copil opereaza de drept; in caz de litigiu intre parti, instanta constata numai indeplinirea conditiilor revocarii. In schimb, in celelalte doua cazuri, revocarea este judiciara; revocarea se pronunta numai la cererea persoanelor indreptatite a introduce actiunea si numai in baza aprecierii de catre instanta a faptelor de ingratitudine savirsite de donatar, respectiv de neexecutare a sarcinii de catre donatar ori succesorii sai in drepturi.
Cauzele sint enumerate limitativ de art. 831 Cod civil:
a) Atentat la viata donatorului. Nu se cere o condamnare penala, este suficient sa se stabileasca intentia de a ucide, intentia manifesta a autorului de a curma viata donatorului. Uciderea din culpa nu este cauza de revocare.
b) Delicte, cruzimi sau injurii grave. Gravitatea faptelor se apreciaza de instanta. Se cere insa ca fapta sa fi fost savirsita cu intentie.
c) Refuzul de alimente - ceea ce presupune ca donatorul a avut nevoie si a cerut alimente de la donatar care, avind posibilitatea, a refuzat sa dea (a refuzat "fara cuvint"). Refuzul nu este sanctionat cu revocarea daca donatorul avea rude (sau alte persoane) obligate in situatia de a‑i acorda intretinere. In ce priveste cuantumul, alimentele nu trebuie sa treaca peste valoarea darului si in consecinta, daca acesta piere fortuit, donatarul poate refuza acordarea lor. In toate cazurile, refuzul nejustificat de alimente este sanctionat numai prin posibilitatea revocarii donatiei; donatorul nu are actiune in justitie pentru a cere intretinere de la donatar. Tot astfel - asemanator obligatiei civile imperfecte (naturale) - nici donatarul nu are actiune in restituirea (prin echivalent) a prestatiilor efectuate de buna voie (art. 1092 al. 2 Cod civil), chiar daca existau persoane in stare si obligate la intretinere potrivit legii. Spre deosebire de obligatiile naturale, atitudinea negativa a donatarului constind in refuzul de alimente are o sanctiune specifica: actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine.
Actiunea in revocare pentru ingratitudine este o pedeapsa civila si se caracterizeaza prin urmatoarele:
a) Este o actiune strict personala - deci poate fi intetata numai de persoana impotriva careia faptele au fost savirsite, adica numai de catre donator. Implicind dezlegarea unei probleme morale de vinovatie si de iertare sau de aplicare a pedepsei, actiunea nu poate fi exercitata nici de catre creditorii donatorului, pe calea actiunii oblice (art. 974 Cod civil), si nici de catre mostenitorii lui (desi actiunea are caracter patrimonial).
In mod exceptional, mostenitorii devin titularii actiunii in revocare:
daca a fost intentata de donator, dar acesta a decedat inainte de terminarea procesului;
daca donatorul a decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea putea fi intentata (art. 833 al. 2 Cod civil).
b) Fiind vorba de aplicarea unei pedepse, ceea ce nu se produce niciodata de drept (art. 832 Cod civil), titularul actiunii (donatorul sau, in conditiile aratate, mostenitorii lui) - cunoscind faptul de ingratitudine - il poate ierta pe donatar (dar nu poate renunta la actiunea in revocare cu anticipatie, inainte de producerea actelor sau faptelor de ingratitudine, de exemplu in contractul de donatie).
Iertarea se prezuma (fara a fi admisa proba contrara) daca a trecut un an din ziua savirsirii faptului sau din ziua cind donatorul (mostenitorii lui) au luat cunostinta de acel fapt (art. 833 al. 1 Cod civil), fara ca inlauntrul acelui an sa fi cerut revocarea. Acest termen de un an nu este un termen de prescriptie, ci un termn de decadere (de drept substantial) bazat pe o prezumtie legala, care nu este supus cauzelor de intrerupere si de suspendare stabilite in materie de prescriptie. In cazul in care faptele de ingratitudine sint repetate, termenul se calculeaza in raport de ultima.
c) Actiunea nu se poate intenta decit in contra autorului faptului de ingratitudine. Daca el moare fara ca actiunea sa fi fost intentata sau terminata, ea se stinge, adica nu poate fi pornita, dar nici macar continuata impotriva mostenitorilor donatarului (art. 833 al. 2 Cod civil). Daca sint mai multi donatari, actiunea in revocare nu poate admisa decit impotriva acelora care s‑au facut vinovati de ingratitudine.
d) Deoarece actiunea in revocare pentru ingratitudine nu este o actiune in rezolutiune (cum este revocarea pentru neexecutarea sarcinii) sau in constatarea desfiintarii de drept a contractului (ca in cazul revocarii pentru survenienta de copil), ci o actiune in restituire cu caracter de pedeapsa - deci esentialmente personala - admiterea actiunii nu produce efecte retroactive fata de terti. Inseamna ca drepturile dobindite de terti (fie si cu titlu gratuit) inainte de intentarea actiunii sau, in cazul imobilelor, inainte de efectuarea publicitatii cererii de revocare ramin neatinse (art. 834 al. 1 Cod civil).
Din partea donatarului, restituirea trebuie sa fie integrala - adica sa cuprinda sau bunul daruit (daca n‑a fost instrainat) cu toate accesoriile sale, despagubindu‑l pe reclamant de sarcinile constituite in folosul tertelor persoane (ipoteca, uzufruct etc.) sau valoarea integrala a bunului (daca a fost instrainat) apreciata din momentul pronuntarii hotaririi de revocare. In ambele cazuri se va tine seama, in plus sau in minus, de sporul de valoare sau de degradarile provenite din faptul donatarului sau al tertilor.
In privinta fructelor, art. 834 al. 2 Cod civil prevede ca ele se restituie numai de la data cererii de revocare (desi de la comiterea faptului, donatarul ar trebui sa fie tratat ca un posesor de rea credinta; dispozitia se explica numai prin faptul ca pina in momentul introducerii cererii nu se stie care va fi atitudinea donatorului: il va ierta sau nu).
Toate donatiile (facute prin act autentic, dar manual etc.) sint supuse revocarii pentru cauza de ingratitudine.
Donatia se revoca de drept in cazul in care donatorul nu avea nici un copil sau alt descendent in momentul incheierii contractului si posterior i se naste ("dobindeste") un copil din casatorie sau din afara casatoriei (copil legitim sau natural, in terminologia art. 836 Cod civil). Revocarea se produce oricare ar fi felul sau valoarea donatiei (directa, indirecta, dar manual etc.). Face exceptie donatia intre soti, care - fiind revocabila prin vointa sotului donator - nu este supusa revocarii de drept pentru nastere de copil (art. 937 al. 3 Cod civil).
Revocarea pentru nasterea unui copil opereaza de drept (art. 836 Cod civil). Deoarece aceasta revocare se produce mai mult in interesul copilului, ea nu poate fi inlaturata printr‑o clauza contrara din contractul de donatie sau printr‑un act de renuntare ulterior nasterii copilului, expresa ori tacita, sau de confirmare din partea donatorului (art. 839 Cod civil). Evident, exista posiblitatea refacerii donatiei dupa nasterea copilului, dar cu respectarea conditiilor prevazute de lege (forma autentica, dar manual cu traditio brevi manu etc.), donatie care nu va mai fi revocabila pentru survenienta de copil.
Deoarece revocarea se produce de drept, in caz de litigiu instanta nu pronunta, ci numai constata revocarea, daca conditiile prevazute de lege sint ndeplinite. Pe de alta parte, datorita revocarii de drept, actiunea in restituire poate fi intentata nu numai de catre donator, dar si de catre succesorii sai in drepturi, inclusiv creditorii, pe calea actiunii oblice.
Potrivit art. 840 Cod civil coroborat cu art. 21 din Decretul nr. 167/1958, actiunea in restituirea bunului donat - proprietatea fiind redobindita de drept - se prescrie dupa 30 de ani de la nasterea copilului. Dupa expirarea termenului de prescriptie extinctiva donatarul continua sa detina bunul in aceasta calitate (nu dobindeste o alta calitate), cu consecinta aplicarii regulilor de fond ale donatiei (raport si reductiune). Nu este exclusa posibilitatea revocarii donatiei, dar, evident, pe alte temeiuri decit nasterea copilului (de exemplu ingratitudinea) si cu regimul juridic corespunzator.
Pentru ca revocarea sa se produca trebuie sa fie indeplinite doua conditii:
Existenta unui copil conceput in momentul donatiei impiedica revocarea de plin drept prin nasterea copilului dupa incheierea contractului (art. 837 Cod civil), caci copilul conceput este considerat nascut (infans conceptus pro nato habetur) numai atunci cind e vorba de interesele (avantajele, drepturile) sale (art. 7 din Decretul nr. 31/1954), or in acest caz nu este in interesul sau sa fie considerat nascut.
Daca donatorul avea in momentul incheierii contractului un copil declarat disparut - desi acest copil este socotit a fi in viata (art. 19 din Decretul nr. 31/1954) - nasterea ulterioara a unui copil atrage revocarea, caci pentru ca revocarea sa nu opereze art. 836 Cod civil cere ca donatorul sa aiba un copil "existent" in momentul in care face donatia, or cel declarat disparut - desi prezumat a fi in viata - este, prin definitie, o persoana a carei existenta este putin probabila, ceea ce il poate determina pe donator sa faca donatia. Pe de alta parte, disparutul este socotit a fi in viata pentru ca, de regula, prezumtia opereaza in interesul lui. In cazul de fata, prezumtia ar opera in detrimentul lui. Evident, daca s‑a declarat prin hotarire judecatoreasca moartea copilului, el nu mai este "existent".
Conditia este indeplinita daca copilul nascut dupa incheierea contractului a fost conceput la acea data. Durata vietii copilului este indiferenta; revocarea se produce de drept prin nastere, chiar daca el moare inainte de intentarea actiunii in restituire.
De asemenea, este indiferent daca copilul nascut dupa incheierea contractului de donatie este din casatorie sau din afara casatoriei (art. 63 Codul familiei). In acest din urma caz, filiatia trebuie sa fie stabilita pe caile legale, dar ceea ce intereseaza este nu data stabilirii filiatiei, ci data nasterii copilului. Inseamna ca stabilirea filiatiei unui copil nascut dupa incheierea contractului atrage revocarea donatiei. In schimb, stabilirea filiatiei (dupa incheierea contractului) fata de un copil nascut anterior nu atrage revocarea, asa cum nici nasterea unui alt copil, fie si din casatorie, dupa incheierea contractului, nu are ca efect revocarea donatiei, nefiind indeplinita prima conditie a revocarii.
In legatura cu conditiile revocarii pentru survenienta de copil se mai pune problema ce efecte produce, in aceasta materie, adoptia? Problema este controversata:
a) Potrivit unei pareri, existenta unui copil adoptat impiedica revocarea donatiei, deoarece este asimilat copilului nascut din casatorie. Autorul are in vedere faptul ca raporturile adoptatorului cu copilul adoptat (si descendentii sai) sint asimilate cu legaturile de rudenie rezultind din filiatia fireasca, si aceasta indiferent daca adoptia a fost cu toate efectele unei filiatii firesti (cu efecte depline) sau cu efecte restrinse (art. 75 si 79 Codul familiei, abrogate prin O.U.G. nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, modificata prin Legea nr. 87/1998 pentru aprobarea O.U.G. nr. 25/1996).
In consecinta, daca donatorul avea un copil adoptat in momentul donatiei, nasterea sau adoptarea unui alt copil dupa incheierea contractului nu atrage revocarea. Iar daca donatorul n‑a avut nici un copil in momentul contractarii, adoptarea unui copil dupa momentul donatiei are drept efect revocarea donatiei.
b) In practica judecatoreasca s‑a admis solutia contrara: revocarea pentru survenienta de copil se aplica "numai in cazul in care donatorul, ulterior donatiunii, dobindeste un copil din casatorie sau din afara casatoriei, fie chiar si postum". Copilul adoptat "nu se include in enumerarea - limitativa - a textului art. 836 Cod civil".
Intr‑adevar, art. 836 Cod civil vizeaza numai filiatia fireasca si textul este de stricta interpretare. Pe de alta parte, revocarea prin adoptie ar contraveni principiului irevocabilitatii, adoptia depinzind, in principal, de vointa adoptatorului.
Odata ce se admite ca adoptarea unui copil dupa incheierea contractului de donatie nu atrage revocarea, inseamna ca nici existenta unui copil adoptat anterior donatiei nu impiedica revocarea in cazul nasterii unui copil ulterior incheierii contractului. Copilul adoptat nu este "copil sau descendent" in sensul art. 836 Cod civil; copilul adoptat nu este vizat de text.
Se mai pune problema ce efecte produce adoptia in raport cuparintele firesc al copilului adoptat de altul? Solutia depinde de felul adoptiei:
a) Daca adoptia este cu efecte depline, de la data incuviitarii ei inceteaza legaturile de rudenie dintre parintele firesc si copilul adoptat (art. 79 Codul familiei si art. 1 si 21 din O.U.G. nr. 25/1997). In consecinta, daca acest parinte face o donatie dupa aceasta data si ulterior i se naste un copil, donatia se revoca in conditiile art. 836 Cod civil (ca si cum donatorul ar fi avut un copil decedat - deci inexistent - la data donatiei).
b) Daca adoptia a fost cu efecte restrinse (incuviintata inainte de intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 25/1997), legaturile de rudenie dintre parintele firesc si copilul adoptat se pastreaza (art. 75 Codul familiei). In consecinta, pentru parintele firesc copilul adoptat este "existent"; donatia facuta de el nu se revoca pentru nasterea altui copil.
Revocarea pentru survenienta de copil produce efecte retroactive de la data incheierii contractului de donatie. Deoarece donatia se desfiinteaza retroactiv, revocarea produce efecte nu numai impotriva donatarului si succesorilor sai (universali, cu titlu universal sau cu titlu particular) care au dobindit mortis causa, dar si in privinta tertilor dobinditori prin acte intre vii ai bunurilor daruite: resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. Insa, potrivit regulilor generale, in cazul mobilelor tertul dobinditor de buna credinta va putea opune exceptia prevazuta de art. 1909-1910 Cod civil, iar in cazul imobilelor uzucapiunea de 10-20 de ani. Posesorul care nu indeplineste conditiile necesare poate invoca numai uzucapiunea de 30 de ani.
Daca donatia revocata pentru survenienta de copil era cu sarcini, revocarea nu se produce decit in limita folosului pur gratuit procurat donatarului.
Fructele bunului sint supuse restituirii numai din ziua cind s‑a notificat donatarului nasterea copilului (art. 838 Cod civil).
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |