Portofoliu la matematica - clasa: a x-a - matematici financiare

PORTOFOLIU LA MATEMATICA

Clasa: a X-a B

Tema: MATEMATICI FINANCIARE

Introducere

Rezultatele unei activitati economice se masoara, in cele din urma, in bani. Drept urmare, in sistemul activitatilor economice intervine notiunea de operatiune financiara.

DEFINITIE: Operatiunile financiare reprezinta modalitati de plasare a unor sume de bani, in conditii stabilite si cu un anumit scop, de catre un partener P1 catre un alt partener P2.

Partenerii P1,P2 pot fi persoane, grupuri de persoane sau institutii. De obicei cel care face plasamentul (are banii) stabileste conditiile operatiunii financiare respective.

Plasamentul unei sume de bani consta in urmatoarele:

a) cel ce dispune de bani este privat temporar de o anumita suma de bani; in consecinta primeste o renumeratie pentru aceasta privatiune;

b) cel ce nu dispune de bani foloseste temporar o anumita suma de bani provenita de la altcineva, contra unei taxe.

Rezulta ca intotdeauna exista un cost al operatiunilor financiare,care reprezinta efortul financiar pe care il suporta un partener pentru a putea beneficia de o anumita suma de bani pe care o are un alt partener. Cel mai frecvent, un asemenea cost este asimilat cu dobanda aferenta plasamentului financiar, desi - in realitate - dobanda este numai una dintre componentele costului unei operatiuni finaciare.

Desi foarte diverse, operatiunile financiare au in comun anumite concepte economice cu ajutorul carora se constituie modele matematice specifice. Aceste modele reprezinta fundamentul matematicilor financiare.

Teoria generala a matematicilor financiare are ca obiect constituirea si analiza, in termeni matematici, a modelelor economice ale operatiunilor financiare prin care se fac plasamente ale unor sume de bani.

Scopul final al analizei modelelor economico - matematice il reprezinta asigurarea rentabilitatii plasamentelor, in raport cu un sistem dat de conditii socio - economice si politice
PROCENTE

Determinarea procentului dintr-un numar

Procentul- reprezinta a suta parte dintr-o cantitate data.

p%= p:100

Tipuri de probleme:

-calcularea unui procent dintr-un numar.

De ex: 40% din 230 =92.

-gasirea unui procent:

De ex: cat la suta reprezinta 40 din 250?

p/100=40/250→p=16%

-gasirea unui numar cand se cunoaste procentul

De ex: numarul 25 este 40% din ce numar?

40%٠x = 25 → x = 25 ٠ 100 : 40 → x =  62,5

Exemple de utilizarea a procentelor

1.Comisionul din vanzari-platit de angajator reprezentantilor care lucreaza in vanzari directe pentru a-i motiva sa vanda mai mult.Comisionl este in general in jur de 10% din vanzari.

De exemplu,daca un agent de vanzari,are incasari de 150 RONi intr-o zi atunci el va primi 15 RONi comision.

2.Discount-reducere de pret.Magazinele ofera deseori discount-uri la diferite produse.De exemplu,daca un produs costa 200 RONi si i se aplica un discount de 25 % atunci el va fi vandut cu 200-200٠25%=150 (RONi).

3.Adaosul comercial-diferenta dintre pretul de vanzare catre consumator si pretul de achizitionare.De exemplu:un produs a fost achizitionat de la furnizor cu 300RONi.Pretul de vanzare din magazin (stiind ca acesta practica un adaos comercial de 15%) este de 300+ 15%٠300=345 RONi.

4.Dobanzi bancare-bancile comerciale atrag bani de la clientii sai prin conturi bancare, depozitele clientilor reprezentind o sursa majora de fonduri. Principalele conturi pe care bancile comerciale le pun la dispozitia clientilor sai sunt:

-conturi curente (numite si conturi la vedere sau conturi de disponibilitati) in care titularii conturilor pot efectua operatiuni de incasari si plati curente

-conturi de depozit (depozite la termen) in care depunerile se fac pt. o perioada de timp prestabilita (in general 1, 3, 6 sau 12 luni)

In functie de modalitatea de plata a dobanzii pot fi:

-depozite cu capitalizare: periodic, dobanda se adauga la suma depusa initial.

-depozite fara capitalizare: lunar, dobanda se constituie intr-un cont curent care-i asigura titularului acces la aceasta; in cazul in care clientul isi retrage suma depusa inainte de scadenta depozitului, dobanda aplicata va fi mai mica (dobanda pentru conturile curente)

DOBANDA

Conceptul de dobanda

Sa presupunem ca partenerul P1 dispune de o suma de bani S0 pe care o plaseaza partenerului P2 pentru o perioada de timp t, in conditii prestabilite. La finele perioadei de timp t partenerul P1 primeste suma finala S(S0,t) > S0.

DEFINITIE: Diferenta D(S0,t) = S(S0,t)-S0 se numeste dobanda corespunzatoare plasarii sumei S0 pe perioada de timp t.

Daca t = 1an si S0 = 100 unitati monetare (u.m.), dobanda corespunzatoare se numeste procent.

Se noteaza cu p; p = D(100,1).

Daca t = 1an si S0 = 1u.m., dobanda corespunzatoare se numeste dobanda unitara anuala. Se noteaza cu i;

Constanta u = 1 + i se numeste factor de fructificare anuala; u-1 se numeste factor de actualizare anuala.

DOBANDA SIMPLA

DEFINITIE: Plasarea sumei S0 se efectueaza in regim de dobanda simpla daca pe toata

perioada de plasare t suma initiala S0 nu se modifica.

Dobanda simpla este:

t - perioada de timp exprimata in ani (numar intreg sau fractionar)

sau

Suma finala este:

Procentul mediu de plasament.

Se plaseaza sumele Sk, cu scadentele tk si procentul pk, k 1,n , in regim de dobanda simpla.

DEFINITIE: Se numeste procent mediu de plasament procentul p cu care trebuie plasata

fiecare suma Sk cu scadentele tk, astfel incat dobanda totala sa nu se modifice.

Exemple :

1.Suma de 1000 u.m. este imprumutata in regim de dobanda simpla, astfel : 2 ani cu procentul de 10%, 3 luni cu 15%, 9 zile cu 20%. Sa se afle dobanda aferenta si suma finala.

Rezolvare :

3 luni = 3 : 12 = 0,25 ani; 9 zile = 9 : 360 = 0,025 ani

D = 1000 (0,1 2 + 0,15 0,25 + 0,2 0,025) = 242,5 u.m.

S = 1000 + 242,5 = 1242,5 u.m.

2.Se plaseaza 300000 u.m. timp de 30 de zile cu p=9%,200000 u.m. timp de 72 de zile cu p=15% si

1500000 u.m. timp de 4 luni cu 12%.Care este procentul mediu al celor trei plasamente ?

Rezolvare :

p=(300000 9 30 :360 +200000 15 72 :360 +1500000 12 4 :12) : (300000 30 :360 +200000 72 :360 +

4 :12)=12,08%

DOBANDA COMPUSA

DEFINITIE: Daca valoarea sumei S0 se modifica periodic pe intervalul de timp de lungime t, dupa criterii prestabilite, iar intre doua modificari consecutive sumei modificate i se calculeaza o dobanda simpla, atunci spunem ca plasamentul sumei initiale S0 s-a efectuat in regim de dobanda compusa.

Calculul dobanzii compuse se practica in situatia in care perioada de creditare este mai mica de un an.Aceasta perioada poate fi ezprimata in ani intregi sau in ani intregi plus fractiuni de un an.

In situatia in care perioada de creditare sau depunere este exprimata in ani intregi dobanda se calculeaza pe baza relatiei:

D=C_f-C_I=C_I*kⁿ-C_I

In care:

D-dobanda perceputa sau bonificate

C_f-capitalul fructificat

C_I-capitalul initial

K-coeficientul de fructificare

n-numarul de ani cat dureaza depunerea sau creditarea

Exemple :

1.In urma cu 2 ani si 3 luni o persoana a imprumutat o suma de 1000 u.m. in regim de dobanda compusa calculata anual. Stiind ca in cei trei ani, procentele anuale au fost de 15%, 17% respectiv 20%, ce suma trebuie sa plateasca acum persoana si care a fost dobanda aferenta.

Rezolvare:

3 luni = 3 : 12 = 0,25 ani    S = 1000 · ( 1 + 0,15 ) · (1 + 0,17 ) · ( 1 + 0,2 · 0,25) = 1000 · 1,15 · 1,17 · 1,05 = 1412,78 u.m.

D = 1412,78 - 1000 = 412,78 u.m.

2.In regim de dobanda compusa calculata trimestrial, cu p=10% ,a fost plasata o suma de 1000 u.m. in urma cu 7 luni.De ce capital se dispune in prezent?

Rezolvare :

S=1000 · (1+0,1 · 3 :12 ) · (1+0,1 · 3 :12) · (1+0,1 · 1 :12) = 1059 u.m.   

Taxa pe Valoare Adaugata

T.V.A. este mai intii un impozit indirect, adica un impozit general de consum, care se stabileste asupra operatiunilor privind transferul bunurilor si prestarilor de servicii cu plata sau asimilat acesteia. Are deci un caracter universal, deoarece se aplica asupra tuturor bunurilor si serviciilor din economic, rezultate atat din activitatea curenta de exploatare, cat si din activitatea financiara de fructificare a capitalurilor disponibile

Taxa pe valoarea adaugata - impozit republican (de stat) care reprezinta o forma de colectare la buget a unei parti a valori marfurilor livrate, serviciilor prestate care sint supuse impozitari pe teritoriul Republicii Moldova, precum si a unei plati din valoarea marfurilor, serviciilor impozabile.

Crearea si perfectionarea unui sistem fiscal care sa corespunda principiilor generale ale impunerii (echitate fiscala, randament fiscal, satisfacerea unor cerinte economice si social - politice) si obiectivelor pe care le urmareste statul prin intermediul unor categorii de impozite, reprezinta un proces de durata, care presupune experimentare si generalizare, in functie de rezultatele obtinute. Un model din acest punct de vedere ne ofera Franta.

Definitii

T.V.A. este mai intii un impozit indirect, adica un impozit general de consum, care se stabileste asupra operatiunilor privind transferul bunurilor si prestarilor de servicii cu plata sau asimilat acesteia. Are deci un caracter universal, deoarece se aplica asupra tuturor bunurilor pi serviciilor din economic, rezultate atat din activitatea curenta de exploatare, cat si din activitatea financiara de fructificare a capitalurilor disponibile.

In al doilea rind, T.V.A. este un impozit neutru unic, dar cu plata fractionata. Este eliminata discriminarea, deoarece cotele sale se aplica asupra tuturor activitatilor economice. Faptul ca plata este fractionata rezulta din aceea ca se calculeaza pe fiecare veriga (stadiu) care intervine in realizarea si valorificarea produsului.

In al treilea rind T.V.A. se caracterizeaza prin transparenta, intrucit asigura fiecarui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaste exact si concret care este marimea impozitului si a obligatiei de plata ce-i revine.

0 alta caracteristica este unicitatea, constand in faptul ca indiferent de circuitul pe care il parcurge materia prima pana la realizarea produsului finit, adica desi trece prin doua sau mai multe societati, este acelasi ca nivel al cotei si ca marime. Ca atare, T.V.A. nu este dependenta de intinderea circuitului economic.

In sfirsit, o alta trasatura este aceea ca aplicarea T.VA. se face numai in tara in care produsul se consuma; deci nu unde se realizeaza produsul, ci acolo unde se consuma. in consecinta, tot ce se exporta este degrevat complet de plata acestui impozit, dar ceea ce se importa se impune in mod corespunzator.

Subiectii impozabili sint :

a) persoanele juridice si fizice care sint inregistrate sau trebuie sa fie inregistrate in conformitate cu prevederile art.112;

b) persoanele juridice si fizice care importa marfuri, cu exceptia persoanelor fizice care importa marfuri de uz sau consum personal, a caror valoare nu depaseste limita stabilita in legea bugetului pe anal respectiv;

c) persoanele juridice si fizice care importa servicii considerate ca livrari impozabile efectuate de persoanele mentionate.

Obiectele impozabile

Obiecte impozabile constituie:

a) livrarea marfurilor, serviciilor de catre subiectii impozabili, reprezentand rezultatul activitatii lor de intreprinzator in Republica Moldova;

b) importu1 marfurilor, serviciilor in Republica Moldova, cu exceptia marfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fie, a caror valoare nu depaseste limita stabilita legea bugetului pe anul respectiv, importate de catre persoanele fizice. Ministerul Finantelor in legatura cu modificarile operate in Titlul III al Codului fiscal al Republicii Moldova aduce spre cunostinta urmatoarele.

Conform art. 102 (1) al Codului fiscal subiectilor impozabili la achitarea TVA in buget li se permite trecerea in cont a sumei TVA achitate pentru valorile materiale si serviciile procurate in scopul efectuarii livrarilor impozabile in procesul desfasurarii activitatii de intreprinzator.

Modul de calculare si achitare a T.V.A.

Cota T.V.A. se stabileste in marime de 20% din valoarea impozabila a livrarilor impozabile, cu exceptia livrarilor care se impoziteaza conform art.104 la cota zero.

(1) Valoarea impozabila a livrarii impozabile, inclusiv costul transportarii, reprezinta valoarea livrari achitate sau care urmeaza a fi achitata (fara T.V.A.).

(2) Daca plata pentru livrare este, in totalitate sau partial, achitata in expresie naturala, valoarea impozabili a 1ivrkrii impozabile constituie valoarea ei de piata.

(3) Valoarea impozabi1a a livrarii impozabile include suma totala a tuturor impozitelor si taxelor care urmeaza a fi achitate, cu exceptia T.V.A.

Livrarile scutite de T.V.A.

T.V.A. nu se aplica pe urmatoarele livrari:

l) locuinta, pamitntul si terenul pe care se gaseste locuinta, arenda acestora, dreptul de livrare si arendare a acestora, cu exceptia platilor de comision aferente tranzactiilor respective;

2) produsele alimentare si nealimentare pentru copii, conform listei aprobate in legea bugetului pe: anul respectiv;

3) proprietatea de stat, rascumparata in procesul privatizarii;

4) institutiile prescolare, cluburile, sanatoriile si alte obiecte

cu destinatie social-cultural si de locuit, precum si drumurile, si instalatiile pentru extragerea apelor subterane si alte obiecte similare transferate gratuit autoritatilor publice (sau, in baza deciziei lor, intreprinderilor specializate care folosesc si exploateaza obiectele respective conform deciziei), precum si cele transmise intreprinderilor; organizatilor si institutiilor de catre autoritatile publice, lucrarile de constructie a caselor de locuit, efectuate au atragerea mijloacelor bugetare de toate nivelurile si a fondurilor extrabugetare au destinatie speciale, cu conditia ca mijloacele respective constituie au mai putin de 40% din valoarea acestor 1ucrari; lucrarile efectuate in perioada de realizare a programelor (proiectelor) social-economice cu destinatie speciala in domeniul constructiei caselor de locuit;

5) marfurile, serviciile institutor de invatamint, legate de procesul inatractiv de productie si educativ, cu conditia alocarii mijloacelor obtinute din livrarea acestor marfuri, servicii in scopuri de instruire general; serviciile de pregatire si perfectionare a cadrelor; serviciile de instruire a copiilor si adolescentilor in cercuri, sectii, serviciile prestate copiilor si adolescentilor au folosirea institutiilor sportive;

6) serviciile (actiunile) intreprinse de catre autoritatile abilitate, pentru care se aplica taxa de stat; toate tipurile de activitati legate de taxele si platile incasate de stat pentru acordare de licenta, inregistrare si e1iberare de brevete, precum el taxele si platile incasate de autoritatile administratiei publice centrale si locale si de alte autoritati abilitate, de catre persoanele cu funtii de raspundere in cazul acordarii anumitor drepturi persoanelor juridice si fizice; serviciile acordate de catre membrii colegiului de avocati serviciile legate de exploatarea subsolului; arendarea fondului forestier si serviciile legate de folosirea resurselor natura1e, pentru care se efectueaza platile la buget si in fondurile extrabugetare;

7) serviciile legate de operatiunile de acordare de licente si eliberare de brevete (ca exceptia celor de intermediere), referitoare la obiectele proprietatii industriale, precum si obtinerea drepturilor de autor;

8) proprietatea confiscata, proprietatea fara stapin, proprietatea trecuta in posesiunea statului cu drept de succesiune; comorile;

9) serviciile legate de paza efectuate de Serviciul de Stat Paza al Ministerului Afacerilor Interne;

10) serviciile legate de ingrijirea bolnavilor si batrinilor;

COSTUL DE PRODUCTIE

Conceptul de proces de productie poate fi definit prin totalitatea actiunilor constiente ale angajatilor unei intreprinderi, indreptate cu ajutorul diferitelor masini, utilaje sau instalatii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente in scopul transformarii lor in produse, lucrari sau servicii cu anumita valoare de piata.

Prin cost de productie se inteleg cheltuielile realizate de un agent economic pentru producerea si comercializarea de bunuri sau servicii.

Chieltuielile pot fii fixe (materiale - amortizare , chirie etc. - si salariale) și variabile (materiale - conbustibil, materie prima etc. - si salariale).

Chieltuielile pot si raportate la unitatea de produs,cand il numim cost unitar și se exprima prin relatia CTM=, (unde CT sunt chieltuielile totale (fixe+variabile) iar Q este productie (numarul de produse);

Exemplu:

Pentru producerea a 500 de jucarii inteprindere face urmatoarele chieltuieli: materii prime si materiale: 3000€, canbustibil si energie: 500€, chiria 200€, salarii directe 6000€, amortizarea capitalului fix 1000€, iluminar 500€, incalzire 400€,desfacerea produselor 1000€.

NUMARUL TOTAL DE COST AL PRODUSULUI

Cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteaza patrimoniul intreprinderii prin diminuarea activului, cum ar fi consumul de materiale, sau prin marirea pasivului, ca de exemplu, inregistrarea obligatiei de plata pentru utilitati prestate de terti (apa, gaze, curent electric).

Cheltuielile se clasifica dupa multiple criterii, astfel:

dupa continutul lor economic:

cheltuieli materiale

cheltuieli cu munca vie

dupa omogenitatea lor:

cheltuieli simple

cheltuieli complexe

dupa modul in care participa la crearea de bunuri:

cheltuieli productive

cheltuieli neproductive

dupa locul de efectuare:

cheltuieli ale activitatii de baza

cheltuieli ale activitatii auxiliare

cheltuieli comune ale sectiei

cheltuieli generale ale intreprinderii

cheltuieli de desfacere

dupa modul de includere in costul productiei:

cheltuieli directe

cheltuieli indirecte

dupa legatura lor cu procesul de productie:

cheltuieli tehnologice

cheltuieli de regie

dupa necesitatea asigurarii structurii costurilor de productie:

cheltuieli grupate pe elemente primare

cheltuieli grupate pe articole de calculatie

dupa comportamentul fata de evolutia volumului fizic al productiei:

cheltuieli fixe

cheltuieli variabile.

Costurile directe de productie, denumite si individuale delimiteaza cheltuielile care pot fi individualizate  si atribuite fara ambiguitate unui produs, serviciu sau activitate consumatoare de resurse si producatoare de rezultate: consumuri de materii prime, salarii directe, cote aferente salariilor directe.

Costurile indirecte sunt cheltuieli delimitate pe produs, serviciu sau activitate printr-un calcul  intermediar de repartizare. Pentru calcularea si gestiunea costurilor proprii intreprinderii, costurile directe si indirecte se pot dezvolta pe articole de calculatie.

PROFIT

Termen de origine latin, profitul vine de la verbul „proficere” care inseamna „a progresa”, „a da rezultate”, apoi dobindind semnificatia de „a da”, sau „a aduce profit”. Acest fapt, explica de ce profitul este considerat drept venit sau o forma de venit.

Profitul, este in cel mai restrins sens, venitul pe care il obtin agentii economici, ca produs al utilizarii capitalului. in sensul cel mai larg, profitul este cistigul pe care-l obtin agentii economici, ca surplus peste costul de productie. De aici, rezulta ca profitul este avantajul realizat in forma baneasca dintr-o actiune, operatie sau activitate economica. Prin urmare orice agent economic nu poate progresa, nu se poate dezvolta daca nu obtine profit.

Privit ca diferenta intre pretul de vinzare si costul de productie profitul, mai precis profitul total are doua componente: profitul normal si profitul supranormal sau economic.

Tipuri de profit:

Profitul normal, indiferent daca se investeste in factori de productie care intra in proprietatea intreprinzatorului sau agentului economic, in general are aceeasi natura, este consumat ca venit personal de catre acesta, facind parte din profitul total, dar intrind in costul de productie la fel ca orice cost.

Profitul economic se realizeaza numai in procesul schimbului in cadrul mecanismelor pietei concurentiale unde domina incertitudini generate de confruntarea dintre numeroasele riscuri asumate de catre producatori. |inind seama de asemenea riscuri, se poate aprecia ca profitul economic pe care-l realizeaza si insuseste agentul economic (intreprinzatorul), reprezinta o rasplata a muncii sale.

Profitul se determina potrivit unei metodologii oficiale, rezultate din reglementarile in vigoare ale fiecarei tari si reprezinta o suma globala, care teoretic si practic poate fi formata din doua componente:

- profitul legitim sau legal - realizat in contextul respectarii prevederilor legale de-a lungul intregii activitati din care este obtinut. Este de dorit ca intreaga diferenta dintre venituri si costuri sa reprezinte un asemenea profit pentru a inlatura orice aspecte neplacute ce rezulta din nerespectarea legalitatii;

- profitul nelegitim sau nelegal - realizat in contextul incalcarii deliberate sau nu a legalitatii, prin atribuirea unor cote procentuale de profit peste cele admise de lege, sustragerea de la plata impozitelor si a taxelor, 'umflarea costurilor', efectuarea unor duble inregistrari etc.

Profitul, este impozitat conform legilor din fiecare tara. Cine-l detine poate dispune de profit numai dupa plata impozitelor. Pornind de la marimea si modul de stabilire a impozitelor a aparut conceptul de profit admis, care reprezinta institutionalizarea unei marimi a profitului care se stabileste nu atit in functie de factorii economici, ci de decizia autoritatilor si de politica statului de a asigura un anumit nivel al profitului pe ramuri, subramuri, pe categorii de marime a firmelor etc. Adesea el apare si sub titulatura de profit net.

Masa Profitului

Fiecare agent economic, pentru a putea sa-si orienteze activitatea trebuie sa dispuna de o analiza financiara corespunzatoare, in cadrul careia un rol deosebit revine marimii si dinamicii profitului. Oricare ar fi forma de profit (contabil, economic) acesta este masurat absolut (ca masa, ca volum) si relativ (ca rata).

Masa profitului este suma totala dobindita sub forma de profit de un agent economic, de o ramura sau de o economie a unei tari . Ea se stabilese ca diferenta pozitiva dintre venitul obtinut prin vinzarea bunurilor realizate si costul lor. Masa profitului se poate calcula de asemenea, pe produs (bun sau serviciu), ca difereta intre pret si cost constituind un reper foarte important pentru selectarea nomenclatorului de produse al unei unitatati economice.

Rata Profitului

Rata profitului se determina ca un raport procentual intre masa profitului si un parametru (indicator) corespunzator de referinta. in teorie si practica se calculeaza urmatoarele genuri de rate de profit (pr'):

- rata comerciala, prin raportarea profitului la venitul total la incasarile totale sau la cifra de afaceri (CA)

- rata economica, raportind profitul la activele totale ale intreprinderii (AT), atit cele proprii cit si cele imprumutate

rata financiara, determinata prin raportarea profitului la activele proprii (AP)   

- rata rentabilitatii, care se determina ca raport al fiecarei forme de profit, la forma corespunzatoare de cost (de pilda prin raportarea profitului contabil la costul contabil). in acest caz, rata profitului reflecta si evidentiaza gradul de rentabilitate la nivelul produsului agentului economic, ramurii si economiei nationale. Importanta ei rezida in orientarea structurii activitatii economice, pe bunuri, ramuri si subramuri.

CREDITE. Metode de finanțare

Mai intii de toate a-si vrea sa dau definitia creditului.

Creditul - operatiunea prin care se ia in stapinire imediata resurse, in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei dobinzi ce remunereaza pe imprumutator.

Operatiunea de creditare priveste doua parti. O parte acorda creditul, cealalta parte il primeste. Operatiuni de creditare pot interveni intr-o gama ampla de relatii intre indivizi cit sub forma unor acorduri personale simple, cit si sub forma de tranzactii formalizate si formulate in cadrul unor contracte complexe.

In calitate de creditori se afrima intreprinderile, care manevreaza importante disponibilitati monetare. Pe de alta parte intreprinderile prin repartizarea profitului, constituie fonduri de rezerva, remunereaza actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale. In acelas timp cresterea venitului populatiei, prin angajarea masiva in procesele economice, prin nivel inalt de productivitate a muncii si prin economisire, a facut din populatie un factor major in operatiuni de creditare, in primul rind in rol de creditor.

In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul, ca unul din principalii debitori. In tarile dezvoltate atit intreprinderi si populatia sunt debitori majori, cit si statul este un debitor major. Indatoririle sale se potcompara in volum cu cele ale populatiei si interprinderilor.

Dupa durata de finantare avem trei categorii de credite:

credite pe termen scurt

credite pe termen mediu

credite pe termen lung

AMORTIZARI

Auzim adesea spunandu-se ca masina X si-a amortizat investitia, acesta insemnand ca dupa un timp de functionare masina a realizat produse a caror valoare acopera costul masini. Timpul in care s-a realizat recuperarea integrala a valorii investitiei se numeste termen de amortizare.

Daca acesta perioada se refera la un an o numim amortizare anuala. De obicei se considera ca amortizarea anuala este aceeasi in fiecare an din durata termenului de amortizare si spunem ca amortizarea se face in rate egale.

Daca V este valoarea investitiei, T termenul de amortizare, atunci A amortizarea anuala este egala cu A=

Rata anuala de amortizare are exprimarea:

r=

Exemple:

Valoarea unui televizor este de 6.000.000 lei, iar amortizarea anuala de 1.500.000 lei. Determinati termenul de amortizare si rata anuala a amortizarii.

Avem T= ani si rata anuala a amortizarii:

R=

BUGETUL FAMILIAL

Bugetul reprezinta o evidenta cat mai clara a veniturilor si cheltuielilor unei tari, a unei firme, a unei familii.

Veniturile unei familii sunt limitate, iar trebuintele si dorintele sunt nelimitate; de aceea este necesar ca fiecare familie sa-si faca un plan (proiect ) al bugetului, avand in vedere veniturile familiei si cheltuielile acesteia.

Concluzii:

- Oricat de bogata ar fi o familie, are nevoie de evidenta, planificare si intelepciune in efectuarea cheltuielilor.

- Cum puteti contribui la buna gospodarire a resurselor familiei? (economii la energia electrica, apa, gaz etc., ingrijirea rechizitelor si imbracamintei, evitarea cumparaturilor de care ne putem lipsi, efectuarea unor mici servicii pentru familie, astfel incat sa nu trebuiasca a plati altora etc.)

Faptul ca o familie are venituri mai mici nu este o rusine, dupa cum averea mai mare nu da dreptul la ingamfare si lipsa de respect fata de cei din jur. Este o realitate sociala careia trebuie sa-i facem fata cu intelegere si toleranta reciproca.

SFATURI UTILE PENTRU A CHELTUI INTELIGENT

Planificati cumparaturile.

Fiti atent la calitate.

Comparati preturile si magazinele.

Urmariti o reducere.

Negociati pretul, daca este posibil.

Cititi anunturile publicitare.

Luati in considerare alternative “la mana a doua” fata de “nou”.

Luati in consideratie garantia si posibilitatile de reparatie.

Amanati inlocuirea unui bun.

Cautati lucruri reciclabile.

BUGETUL PERSONAL

Bugetul personal este un plan pe care il poate alcatui orice individ, in care sunt prevaute veniturile si cheltuielile pe o perioada data (doua saptamani, o luna sau mai putin, cateva luni, un an).

Si in acest caz pentru un om chibzuit trebuie ca veniturile sa fie mai mari decat chieltuielile pe o perioada de timp data, iar o parte din banii ramasi sa fie reinvestiti (sa produca dobanda) intr-o banca sau la C.E.C.

Fiecare individ trebuie sa isi suplimenteze veniturile prin mai multe activitati care sa fie retribuite. Aici initiativa personala este decisiva in a trai mai bine. Lucrul bine facut te conduce pe o pozitie mai buna pe scara ierarhiilor si iti un venit suplimentar.