1. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC

1.1. FAZA DE STOCARE HEXAN

1.1.1. Principalele utilaje

Rezervoare de hexan TK 701 si TK 702 sint amplasat intr-o cuva de beton cu pardoseala din beton, prevazuta la marginea interioara cu rigola de scurgere si o basa.

Fiecare rezervor este prevazut cu inel de stropire cu apa care se pune in functiune pe timp de vara pentru racirea hexanului din rezervoare Temperatura maxima in lichid indicata de termometrele TG 7106 la TK 701 si TG 7401 nu va depasi 60 ⁰C.

1.1.1.1. Rezervorul de hexan brut TK 701 are o capacitate de 630 m; si este prevazut  cu un sistem de aerisire propriu cu deschidere in atmosfera. Acest sistem se compune din:

- doua schimbatoare de caldura: racitorul E 702 racit cu apa ( CW ) si condensatorul E 707 racit cu sola ( BR )

- insuflare de azot ( LN ) direct in conducta de aerisire dupa E 707

- opritorul de flacari FA 701 montat pe conducta de aerisire.

Vaporii de hexan care condenseaza in cele doua schimbatoare se intorc in rezervor prin cadere libera. Presiunea de vapori de hexan in TK 701 este reglata prin regulatorul local de presiune PC 712 care comanda doua regulatoare: PCV 712 / 1 ( NI ) situat pe insuflarea de LN in conducta de aerisire si PCV 712 / 2 ( ND) situat pe conducta de aerisire in atmosfera. Cele doua ventile lucreaza astfel incit impiedica patrunderea aerului din atmosfera in rezervor si in sistemul de aerisire. Rezervorul functioneaza la o temperatura de regim de 35-60 ⁰C si o presiune de regim de 35 mmm col.H₂O. In cazul scaderii presiunii sub 35 mm col H₂O, PC 712 comanda deschiderea lui PCV 712 / 1 pentru a introduce LN in sistem si inchide PCV 712 / 2. Cind presiunea creste peste 35 mm col H₂O, PCV 712 / 1 se inchide si se deschide PCV 712 / 2 pentru eliminarea in atmosfera a suprapresiunii de vapori de hexan si de azot.

Nivelul de hexan in TK 701 este indicat in tabloul de comanda de LI 717, prevazut cu spalare de hexan. Nivelul apei acumulate in rezervorul TK 701 este semnalizat de LA 718 la panoul de alarma din tabloul de comanda la atingerea limitei de 200 mm de la fundul rezervorului.

Temperatura hexanului lichid din TK 701 este indicata local de TG 7106 ( 35 - 60 ⁰ C ).

Functia rezervorului TK 701 este:

- stocarea hexanului brut

- preluarea hexanului golit din instalatie in cazurile de avarie sau golire inainte de revizie. Din aceasta cauza rezervorul TK 701 nu va fi niciodata umplut mai mult de 150 - 200 m; hexan brut.

1.1.1.2. Rezervorul de hexan pur TK 702 are o capacitate de 630 m; si este prevazut cu un sistem de aerisire propriu cu deschidere in atmosfera. Acest sistem se compune din:

- condensator E 709 racit cu sola ( BR )

- insuflare de azot ( LN ) direct in conducta de aerisire dupa E 709

- opritorul de flacari FA 702.

Hexanul condensat in E 709 se reintoarce in TK 702 prin cadere libera. Presiunea vaporilor de hexan in TK 702 este reglata cu regulatorul local de presiune PC 741 care comanda ventilele regulatoare: PCV 741 / 1 ( NI ) situat pe insuflarea de LN in conducta de aerisire si PCV 741 / 2 ( ND ) situat pe conducta de aerisire in atmosfera. Cele doua ventile lucreaza astfel incit impiedica patrunderea aerului din atmosfera in rezervor si in sistemul de aerisire Rezervorul functioneaza la o temperatura de regim de 35-60 ⁰ C si o presiune de regim de 35 mmm col.H₂O. In cazul scaderii presiunii sub 35 mm col H₂O, PC 741 comanda deschiderea lui PCV 741 / 1 pentru a introduce LN in sistem si inchide PCV 741 / 2. Cind presiunea creste peste 35 mm col H₂O, PCV 741 / 1 se inchide si se deschide PCV 741 / 2 pentru eliminarea in atmosfera a suprapresiunii de vapori de hexan si de azot.

Nivelul de hexan in TK 702 este indicat in tabloul de comanda de LI 741.

Temperatura hexanului lichid din TK 702 este indicata local de TG 7401.

Functia rezervorului TK 701 este de stocare hexanului pur ( maxim 20 ppm H₂O) de la T 704.

1.1.2. Fluxul fazei de stocare hexan

1.1.2.1. Hexanul brut din TK 701 este trimis cu pompa P 704 la vasul tampon D 701. Debitul hexanului trimis la D 701 este reglat de regulatorul de debit cu indicare la tabloul de comanda FIC 712. Linia TK 701- P 704 - D 701 functioneaza discontinuu in urmatoarele situatii:

- la pornirea instalatiei cind pompa P 301 AB incepe sa returneze hexan uzat din polimerizare spre S 700.

- in timpul functionarii normale pentru obtinerea de sorturi de injectie sau suflare cu distributie ingusta a greutatii moleculare. In aceasta situatie hexanul uzat din polimerizare este recirculat total sau partial de P 301 AB la reactoarele de polimerizare, iar in S 700 se trimite putin hexan sau deloc.

- in timpul functionarii normale pe perioada cit este necesar sa se completeze cantitatea de hexan pur din TK 702

1.1.2.2. La vasul de stripare a hexanului D 753 reglarea debitului se face cu regulatorul de debit cu indicare la tabloul de comanda FIC 712. Linia TK 701 - P 704 - D 753 are functionare discontinua si se foloseste atunci cind: 

- apa acumulata la baza rezervorului TK 701 a atins nivelul de 200 mm declansind alarma la nivel maxim pe LA 718 si trebuie golita la canal. Golirea se face prin D 753 pentru a se putea recupera hexanul antrenat odata cu apa de golire.

- la baza rezervorului TK 701 s-a acumulat o cantitate mare de pudra de polimer Golirea pudrei de polimerului din TK 701 spre D 753 se face numai dupa ce s-a realizat o agitare suficienta a suspensiei de la baza lui TK 701 prin recirculare cu pompa P 704 prin cele doua stuturi de barbotare la rezervor. Cind se constata acumulari de pudra de polimer descarcarea se face in sarja pentru a nu se infunda D 753.   

1.2. FAZA DE SPALAREA CU APA

1.2.1. Principalele utilaje  

1.2.1.1. Decantorul T 701 are o capacitate utila de 12,75 m³ si un sistem de aerisire comun cu cel al lui T 702, D 701 si Z 703, cu evacuare la facla. Aici are loc separarea prin decantare a hexanului de apa de spalare.

Nivelul interfatei hexan-apa este:

-reglat de regulatorul de nivel cu indicare si alarma la tabloul de comanda la nivel maxim LICA 711, care comanda ventilul regulator LICAV 711, situat pe conducta de refulare ( WW ) la canal a pompei P 701 AB. La cresterea nivelului peste 50 % ( valoare standard ), LICAV 711 se deschide. LICA 711 da alarma de nivel maxim 80%.

-semnalat la tabloul de comanda la nivel maxim ( 80 % ) si minim de 20 % de LA 712.

-indicat local de indicatorul de nivel LG 7101 / 1.

Nivelul de hexan in T 701 este:

- indicat local ddeindicatorul de nivel LG 7101 / 2.

Toate AMC-urile pentru nivel au prevazut spalare intermitenta cu hexan de joasa presiune. Temperatura apei ( in stratul inferior ) este indicata local de TG 7101 ( termometru bimetalic ). Presiunea vaporilor de hexan deasupra stratului de hexan este indicata local de manometrul PG 7102.

1.2.1.2. Decantorul T 702 are o capacitate utila de 12,7 m³ si un sistem de aerisire comun cu cel al lui T 701, D 701 si Z 703, cu evacuare la facla. Separarea hexanului de apa de spalare se face prin decantarea cu formare a doua straturi :

- stratul superior, format din hexan

- stratul inferior, format din apa uzata.

Nivelul interfetei hexan apa este:

- reglat de regulatorul de nivel cu indicare si alarma ( la nivel maxim ) la tabloul de comanda LICA 713, care comanda regulatorul LICV 713 montat pe conducta de refulare ( SX ) a pompei P 702 AB la D 701. La cresterea nivelului peste 50 % ( valoarea standard ), LICA 713 se deschide. LICA 713 da alarma la nivel maxim ( 80 % ).

- semnalat cu alarma la tabloul de comanda la nivel maxim ( 80 % ) si minim ( 20 % ) de

LA 714.

- indicat local cu indicatorul de nivel LC 7102 / 2.

- ajustat prin varierea nivelului in Z 703.

Toate aceste AMC-uri pentru masurarea nivelului sunt prevazute cu spalare cu hexan de joasa presiune.

Temperatura apei din stratul inferior este indicata local de termometrul bimetalic TC 7103. Presiunea vaporilor de hexan deasupra stratului de hexan este indicata local de manometrul PG 7105.

Vasul de reglare nivel Z 703 are o capacitate de 50 l si are rolul de a ajusta nivelul in T 702. Functioneaza la o temperatura de regim de 60 ⁰C si o presiune de regim de 0,5 kg / cm² .

1.2.1.3. Vasul tampon de hexan brut D 701 are o capacitate utila de 27 m³ si sistem de aerisire comun cu cel al lui T 701, T 702, T 703, cu evacuare la facla. D 701 este prevazut la partea inferioara cu un dom de linistire, unde are loc separarea picaturilor de apa de la decantoare.

Nivelul de hexan este:

- reglat la 15 % de regulatorul de nivel cu indicare de alarma ( la nivel maxim 80 % si minim 5 % ). La tabloul de comanda LICA 715, care comanda ventilul LICAV 715, situat pe refularea pompei P 703 AB la T 703. LICA 715 primeste semnal de interblocare la FIS 732 VL ( cadere apa de racire ) si de la PRCS 721 VH ( presiune ridicata la T 703 ).

- indicat local de LG 7103.

Nivelul apei acumulate in domul de linistire este:

- indicat local de indicatorul de nivel LG 7104

- semnalat cu alarma la tabloul de comanda la nivel maxim ( 50 % ) de LA 716.

Temperatura hexanului din D 701 este indicata local de termometrul bimetalic TG 7104. Presiunea vaporilor de hexan este indicata local de manometrul PG 7107.

AMC-urile de nivel de la D 701 au spalare intermitenta cu hexan de joasa presiune.

1.2.1.4. Sistemul de aerisire al decantoarelor T 701, T 702 , a vaselor Z 703 si D 701 este comun, are evacuare la facla si indeplineste si rolul de egalizare a presiunii.

Gazul de aerisire ( VG ) de la T 701, T 702, Z 703 intra in D 701 pe la partea superioara. Gazul de aerisire ( VG ) de la D 701 intra in sistemul de aerisire format din:

- racitorul E 710, racit cu RRCW

- condensatorul E 701 racit cu BR

- insuflare de azot de joasa presiune ( LN ) in conducta de iesire din E 701 la facla.

Presiunea pe acest sistem de pe aerisire este reglata de regulatorul de presiune cu indicare si alarma ( la presiune maxima 0,8 kg /cm² ) la tabloul de comanda LICA 711 ( valoarea standard de 0.5 kg / cm²), care comanda:

-ventilul regulator PICAV 711 / 1, amplasat pe insuflare cu LN

-ventilul regulator PICAV 711 / 2, amplasat pe linia de aerisire aflata pe conducta de facla.

La scaderea presiunii sub 0,5 kg / cm², se deschide PICAV 711 / 1 si se introduce azot in sistem pentru a se impiedica patrunderea aerului. Presiunea creste peste 0,5 kg / cm² se deschide PICAV 711 / 2 si gazul de aerisire este eliminat in sistemul de facla.

Condensul din E 710 si E 701 se reintoarce prin cadere libera la D 701. Linia de aerisire de la E 710 si E 701 este prevazuta cu supapa de siguranta SV 701, care esapeaza in sistemul de facla. Temperatura la iesirea solei din E 701 ( RBR ) este indicata local de termometrul bimetalic TG 7105.

1.2.1.5. Contactoarele Z 701 si Z 702

In contactoarele Z 701 si Z 702 se realizeaza contactarea ( amestecarea prin agitarea a doua sau mai multe fluide, datorita rotorului cu paleti ). In spatele paletilor, pe acelasi ax, este montat un al doilea rotor, tip impeller ( asemanator cu cel al pompei centrifuge ), care, in paralel cu efectul de agitare, da contactoarelor si un efect de pompare. Astfel, contactorul realizeaza simultan amestecarea si pomparea lichidelor contactate. Fiecare contactor are pregatita spalarea cu PW  la etansarea mecanica a axului motor. Debitul de apa de spalare este indicat local de PG 7102 ( Z 701 ) si PG 7103 ( Z 702 ). Presiunea de refulare este indicata la manometrul local PG 7103 ( Z 701 ) si PG 7104 ( Z 702 ).

1.2.2. Fluxul fazei de spalare hexan

Hexanul pur, trimis la prepararea catalizatorilor ( S 100 ) si la polimerizare ( S 200 ), ajunge ca hexan uzat la sectiunea separare-uscare ( S 300 ), unde se separa de pudra de polimer prin centrifugare in M 301 si este returnat cu pompa P 301 AB, fie la S 200, fie la S 700. Hexanul uzat contine urme de polimeri inferiori, cu urme de pudra de polimer si urme de catalizator. In aceasta faza a S 700 are loc spalarea cu apa si solutie de NaOH 25 % a hexanului uzat, pentru descompunerea si neutralizarea urmelor de catalizatori din solvent. Tot in aceasta faza are loc separarea urmelor de pudra de polimer ramase in solvent dupa centrifugare. Pudra se acumuleaza la interfata hexan-apa in decantoarele T 701 si T 702, de unde se purjeaza periodic sau in mod continuu la vasul de stripare a hexanului D 753.

Hexanul uzat din S 300 se trimite cu pompa centrifuga P 301 AB in contactorul Z 701. In acest contactor se mai introduce:

- apa uzata evacuata de la baza decantorului T 702, prin vasul Z 703, pentru reglarea nivelului in T 702

- solutie de NaOH 25 %, alimentata cu P 801 AB din vasul ( vas de dilutie NaOH de la 40 % la 25 % gr.).

Prin amestecarea hexanului cu solutia de NaOH 25 % si apa in Z 703 are loc dezactivarea urmelor de catalizator si spalarea cu apa a produselor de stabilizare hexan.

Din contactorul Z 701, amestecul intra in decantorul T 701, unde prin decantare, se separa in doua straturi:

- stratul superior, format din hexan brut, care contine si polimer inferior dizolvat

- stratul inferior, format din apa care contine NaOH si produsi dezactivati ai urmelor de catalizatori.

Apa de la baza decantorului T 701 se trimite in canal cu pompa P 701 AB. Prin varierea cantitatii de apa uzata trimisa la canal ( prin LICAV 711 ), se regleaza nivelul interfetei de hexan-apa in T 701 cu regulatorul de nivel cu indicare si alarma la nivel maxim in tabloul de comanda LICA 711. Pompele P 701 AB dau semnal de interblocare la oprirea motorului pentru inchiderea FICV 731 ( alimentarea cu apa de proces - PW la Z 701 si E 704 ).

Hexanul deverseaza din T 701 de la partea superioara si intra in al doilea contactor Z 702, unde este amestecat cu apa de proces proaspata alimentata prin FICV 731, care spala urmele de NaOH ramase in hexan.

La Z 702 se recircula cu P 709 si urmele de apa uzata - WW din domul D 701 si cu P 701 AB apa uzata - WW din domul D 702. Amestecul este trimis la al doilea decantor T 702, unde se separa prin decantare in doua straturi:

- stratul inferior, continand apa uzata - WW trece prin vasul de reglare a nivelului Z 703, apoi se introduce in Z 701 de unde se recircula la T 701

- stratul superior continand hexan brut, deverseaza de la partea de sus a decantorului T 702 si este trimis cu pompa P 702 AB la vasul tampon de hexan brut D 701. Nivelul interfetei hexan-apa din T 702 este reglat de regulatorul de nivel cu indicare si alarma la tabloul de comanda LICA 713, care comanda ventilul regulator LICAV 713 de pe refularea pompei P 702 AB.

Nivelul interfetei in T 702 se ajusteaza cu ajutorul vasului de reglare a nivelului Z 703, la care nivelul de apa este variat printr-un dispozitiv mecanic.

In vasul D 701 se alimenteaza, pe langa hexanul uzat din D 701 si hexan brut din TK 701 cu P 704. Modul de alimentare si cantitatea de hexan brut se stabilesc in functie de sortul de polietilena fabricat in S 200 ( cand P 301 AB functioneaza pe recircularea partiala sau totala in S 200 ) si in functie de nivelul hexanului pur din TK 702. Alimentarrea cu hexan brut este controlata de regulatorul de debit cu indicare la tabloul de comanda PIC 712.

D 701 este prevazut la baza cu un dom de linistire, unde are loc separarea picaturilor de apa antrenate la decantare. Apa acumulata in dom este trimisa cu pompa P 709 la al doilea contactor Z 702.

La operarea normala, hexanul din D 701 este trimis cu pompa P 703 AB la coloana de stripare T 703. Cantitatea de hexan trimisa la T 703 variaza in functie de nivelul de hexan din D 701, care este reglat cu LICA 715. Acesta actioneaza LICAV 715, situat pe refularea pompei P 703 AB. Debitul de hexan este inregistrat de inregistratorul de debit la tabloul de comanda FR 711. Pompa P 703 AB asigura si recircularea hexanului in D 701. In cazul in care fazele de distilare si stripare din S 700 sunt oprite, se poate introduce hexan din D 701 ( care contine polimer inferior ) direct in TK 701.

1.3. FAZA DE STRIPARE HEXAN

In aceasta faza are loc striparea cu abur de medie presiune -MS a hexanului, provenit de la faza de spalare cu apa a hexanului, pentru separarea de polimerul inferior- LP. Hexanul care provine de la faza de spalare cu apa contine polimer inferior sub forma dizolvata in hexan sau sub forma de microcristale. Acest hexan va putea fi reutilizat dupa eliminarea polimerului inferior.

Suspensia de polimer in hexan - SX se alimenteaza de la D 701 cu P 703 AB la striperul T 703. Nivelul de lichid din D 701 este reglat de LICA 715 prin LICAV 715, situat pe refularea pompei P 703 AB. Debitul de SX este inregistrat la tabloul de comanda FR 711.

Vaporizarea hexanului din suspensia de polimer inferior in hexan se realizeaza prin incalzirea in preincalzitorul E 703 cu MS de 14 atm si 183 ⁰C, in regim normal. Circulatia SX intre T 703 si E 703 se realizeaza liber cand continutul de LP in SX este de 5-10 % gr. La nevoie, se foloseste pentru circulare fortata, pompa P 705 ( prevazuta cu spalare cu HHx la etansarea mecanica, cu un debit de 350 l / h la PC 7201 ). Presiunea pe refularea pompei P 705 este indicata local de manometrul cu membrana PG 7203.

Debitul MS la E 703 este reglat de regulatorul de debit cu inregistrare la tabloul de comanda FRC 721, care functioneaza in reglaj in cascada cu regulatorul de nivel cu inregistrare si alarma la nivel maxim la tabloul de comanda LRCA 721 ( care regleaza nivelul in coloana de stripare T 703 ) .

Presiunea vaporilor de hexan in T 703 este reglata de regulatorul de presiune cu inregistrare la tabloul de comanda si intrerupere la presiune foarte ridicata FRCS 721 ( valoare standard 3 kg / cm² G, da comanda de interblocare la 5 kg / cm² G si da alarma la presiune ridicata la 4 kg / cm² G, la presiune minima 1 kg / cm² G). LRCA 721 regleaza nivelul in T 703 la valoare standard 65 % si da alarma de nivel maxim de 80 %. Temperatura la baza lui T 703 este inregistrata la tabloul de comanda si semnaleaza cu alarma de minim ( 115 ⁰C ) de TRA 712.

Reglarea debitului de abur MS la refierbator se face astfel incat presiunea totala inregistrata la FRCS 721 sa fie de 3 kg / cm² G, temperatura la baza striperului, inregistrata pe TRA 721 sa fie de 120 ⁰C, in conditiile alimentarii striperului cu hexan cu un continut de 5-10 % polimer inferior.

Temperatura in blazul coloanei T 703 este inregistrata la tabloul de comanda de TR 712. Temperatura vaporilor de hexan este inregistrata la tabloul de comanda de TR 723. Presiunea la varful striperului este indicata local de manometrul PG 7201.

La partea superioara, T 703 este prevazut cu un demister, cu rolul de a retine particulele de polimer inferior antrenate de vaporii de hexan. T 703 este prevazut cu supapa de siguranta SV 702, cu esapare la facla.

Presiunea MS la T 703 este indicata local de manometrul PG 7202.

Sistemul de interblocare la striperul T 703 are doua caracteristici:

- da comanda de interblocare

- primeste comanda de interblocare

Comanda de interblocare da PRCS 721 VH ( 5 kg / cm²G ) cand se inchid:

- FRCV 721 ( intrare MS la T 703 )

- PRCV 722 ( alimentare SX la D 711 )

- LICAV 715 ( intrare SX la T 703 )

- TRCV 724 ( intrare HS la E 711 ).

Comenzi de interblocare primesc:

- FRCSV 721 ( iesire Hx din T 703 la E 704 ), care se inchide la comanda lui FIS 732 VL

- FRCV 721 ( intrare MS la E 703 ) , care se inchide la comanda lui FRCS VH sau FIS 732 VL.

Suspensia de polimer inferior din T 703 se trimite cu pompa P 711 AB la vasul de detenta D 711, prin preincalzitorul E 711. Presiunea pe refularea pompelor P 711 AB este indicata local de manometrele cu membrana PC 7204 AB.

Pompele P 711 AB au prevazuta spalare cu hexan de inalta presiune la etansarea mecanica, cu un debit de 1000 l / h la FG 7202. Reglarea presiunii in conducta de refulare se realizeaza cu regulatorul de presiune cu indicare la tabloul de comanda PIC 722, care actioneaza PICAV 722 montate pe recirculare SX la T 703. PIC 722 are o valoare standard de 24 kg / cm²G. Toate conductele SX sunt mansonate si prevazute cu incalzire cu abur de joasa presiune LS, de asemenea si elementele de masura ale AMC-urilor care vin in contact cu SX.

Hexanul stripat iese pe la partea superioara a lui T 703 si intra in condensatorul E 704. La intrarea in E 704, conducta de hexan de la T 703 se inteapa in conducta de hexan de la varful coloanei T 704. Tot aici intra si apa de proces proaspata in FIC 731, valoare standard de 2510 kg / h.

Hexanul cu apa de proces circula prin spatiul intertubular, iar apa de racire RRCW prin spatiul tubular. Debitul de RRCW este indicat la tabloul de comanda de indicatorul de debit cu intrerupere FIS 732 ( valoare standard minim 850 t / h ). FIS 732 da alarma la debit scazut la 800 t / h si comanda de interblocare la 600 t/h. Hexanul condensat in E 704 se scurge prin cadere libera in D 702, printr-o inchidere hidraulica, prevazuta cu linie de aerisire in aerisirea lui E 704, cu rol de egalizare a presiunii in sistemul E 704→ D 702. Conducta de aerisire VG de la E 704 intra in D 702. Intrarea hexanului in D 702 se face printr-o conducta imersata in lichid, cu scopul de a nu se crea o turbulenta in vas, pentru ca separarea hexanului sa fie cea mai eficace. Scopul introducerii apei de proces este de a spala impuritatile mecanice si urmele de polimeri antrenate de hexan. Vasul D 702 este prevazut cu tevi de scurgere pentru separarea picaturilor de apa din hexan si cu dom de linistire in care se separa apa.

Conducta de hexan de la T 704 si E 704 este prevazuta cu supapa de siguranta SV 709 cu esapare la facla. Temperatura apei de racire RCW la iesirea din E 704 este indicata local de termometrul bimetalic TG 7301. Presiunea pe conducta WC de la E 704 si D 702 este indicata local de manometrul PG 7301. Nivelul interfetei hexan-apa in domul lui D 702 este reglat de regulatorul de nivel cu indicare la tabloul de comanda, cu alarma la nivel maxim LICA 732 ( valoare standard 50 %, alarma 80 % ), care actioneaza LICAV 732 , situat pe refularea pompelor P 710 AB de eliminare a apei uzate din domul lui D 702 la conductorul centrifugal Z 702. Nivelul interfetei hexan-apa este indicat local de LG 7302.

Nivelul de hexan in D 702 este reglat de regulatorul de nivel cu inregistrare la tabloul de comanda si alarma la nivel maxim LRCA 731 ( valoare standard 50 %, alarma la 80 %), care actioneaza LICAV 731 situat pe refularea pompelor P 706 AB de alimentare cu hexan de la D 702 la T 704. LICA 731 primeste semnal de interblocare de la FIS 732 VL 9 cadere pe apa de racire ).Local, nivelul hexanului in D 702 este indicat de LG 7301.

Vasul D 702 este prevazut cu sistem de aerisire cu evacuare la facla. Sistemul este format din:

- condensatorul E 708, racit cu sola

- insuflare cu azot de medie presiune la iesirea din E 708.

Presiunea in sistemul E 704 - D 702 - E 708 - T 704 este reglata de regulatorul de presiune cu indicare la tabloul de comanda si alarma la presiunea maxima PICA 731 ( valoare standard 0,2 kg / cm²G, alarma la 1 kg / cm²G ), care actioneaza PICAV 731-1 situat pe insuflarea cu MN si PICAV 731-2 situat pe evacuarea la facla. PICA 731 asigura depresurizarea din T 703 de la 3 kg / cm² G la 0,2 kg / cm²G.

Hexanul saturat pana la cca. 250 ppm din D 702 este eliminat cu pompa P 706 AB la coloana de distilare T 704. Debitul de hexan alimentat este inregistrat la tabloul de comanda de FR 733. Presiunea pe refularea pompelor P 706 AB este indicata local la manometrul PG 7302 AB.

Apa uzata din domul lui D 702 este evacuata cu pompele P 710 AB la al doilea contactor centrifugal Z 702, intr-o conducta mansonata incalzita cu LS. Temperatura apei uzate la intrarea in Z 702 este reglata de regulatorul local de temperatura TC 711 ( valoare standard 60 ⁰C ), care actioneaza TCV 711, situat pe intrarea in mansonul conductei. Presiunea pe refularea pompei P 710 AB este indicata local la manometrele PG 7303 AB.

Domul vasului D 702 este prevazut la exterior cu serpentina de incalzire cu LS, pentru evitarea inghetului in timpul iernii. De asemenea, conductele de WW de la D 702 la P 710 AB si de la P 710 AB pana la punctul de intepare al conductei de PW sunt insotite cu conducte de LS pentru evitarea inghetului.

Pompa P 710 AB in caz de oprire a motorului da comanda de interblocare la FIC 731 ( FICV 731 se inchide, nu se mai alimenteaza PW la E 704 ).

1.4. FAZA DE DISTILARE HEXAN

1.4.1. Fluxul fazei de distilare hexan

In faza de distilare hexan se asigura eliminarea apei din hexanul provenit de la stripare, pana la un continut maxim de 20 ppm gr. Eliminarea apei se realizeaza prin distilare azeotropa in coloana de distilare T 704, prevazuta cu 15 talere cu clopotei si refierbator ( E 705 ) la baza. Alimentarea coloanei se face cu hexan din vasul D 702 cu pompa P 706 AB pe la varf pe talerul nr.1.

Vaporizarea hexanului se realizeaza in E 705, incalzit cu abur de joasa presiune LS. Debitul de LS este reglat de regulatorul de debit, cu indicare la tabloul de comanda FIC 734, astfel ca aprox. 30 % din hexanul alimentat la T 704 sa fie vaporizat in E 705. Pe la varful coloanei se elimina azeotropul hexan-apa, care condenseaza in E 704 si se separa de apa ( pana la cca. 250 ppm gr.) in D 702. Pe la baza coloanei T 704 se elimina hexanul pur ( max. 20 ppm apa ), care se trimite cu P 707 AB in racitorul E 706 si apoi la rezervorul de hexan pur TK 702.

Temperatura vaporilor care parasesc coloana pe la varf este inregistrata la tabloul de comanda de inregistratorul de temperatura TR 731 ( 70 ⁰C ). Temperatura hexanului pur in blazul coloanei T 704 este inregistrata la tabloul de comanda de inregistratorul de temperatura TR 732 ( 81 ⁰C ).

Nivelul hexanului pur in blazul coloanei T 704 este reglat de regulatorul de nivel cu indicare la tabloul de comanda LIC 733 ( valoare standard 50 %, ce comanda ventilul regulator LIC 733, montat pe refularea pompelor P 707 AB la E 706 - TK 702. LIC 733 primeste semnal de interblocare de la FIC 732 VL. Debitul de hexan pur la TK 702 este inregistrat la tabloul de comanda de inregistratorul de debit FR 735, montat pe refularea pompelor P 707 AB.

Nivelul hexanului pur din blazul coloanei T 704 este indicat local si de nivelmetrul LG 7303.

Presiunea vaporilor de hexan deasupra nivelului de hexan pur (la intrarea vaporilor de hexan in E 705) este indicata local de manometrul PG 7304.

Presiunea pe refularea pompelor P 707 AB este indicata local de manometrele PG 7306 AB. Pompele P 706 AB au prevazuta spalarea cu hexan la etansarea mecanica, cu un debit indicat local de PG 7302 ( 150 l / h ).

Racirea hexanului pur se realizeaza in E 706 cu apa de racire, recirculata si reutilizata ( RRCW) pana la 40 ⁰C, temperatura indicata local de termometrul bimetalic TG 7303 pe iesire hexan pur si TG 7304 pe iesire apa de racire. La iesirea hexanului pur din E 706 este prevazut un stut de proba. In functie de continutul de apa determinat in hexan pur, acesta se trimite la:

- rezervorul TK 702 de hexan pur, cand continutul de apa in hexan este mai mic sau egal cu 20 ppm, prin deschiderea comutatorului manual din tabloul de comanda HC 732, care deschide HCV 732, unde se mentine sub perna de azot.

- rezervorul TK 701 de hexan brut, cand continutul de apa in hexan este peste 20 ppm gr., prin deschiderea comutatorului manual din tablou, HC 731, care deschide HCV 731

1.4.2. Principalele utilaje si procese din faza de distilare a hexanului    

In coloana T 704 are loc distilarea azeotropa a amestecului de hexan si apa. Curba de distilare temperatura-compozitie la presiune constanta a amestecului de hexan - apa prezinta punct de fierbere minim, punct in care compozitia fazei lichide este identica cu compozitia fazei de vapori. Aceasta compozitie este numita compozitie azeotropica si ii corespunde o temperatura de fierbere numita punct de fierbere al azeotropului. Amestecurile care formeaza azeotropi dau, prin distilare simpla trei componenti: cei doi componenti ai amestecului in stare pura ( hexan si apa ) si un component corespunzator compozitiei azeotropice.

Compozitia azeotropica si punctul de fierbere al azeotropului variaza cu presiunea. De cele mai multe ori, caracterul de a forma amestec azeotropic dispare prin modificarea presiunii.

Azeotropul hexan-apa paraseste coloana T 703 pe la varf, la o temperatura de 78 ⁰C si 0,39 kg / cm²G, si se sparge in E 704 unde presiunea este de 0.2 kg / cm²G, mentinuta cu PICA 731 de pe vasul D 702.

Faza de hexan saturat cu apa pana la cca. 250 ppm gr. este alimentata cu pompa P 706 AB la varful coloanei de deshidratare T 704, prevazuta cu 15 talere cu clopotei. Pentru a controla regimul de temperaturi al coloanei, astfel ca aprox. 30 % din alimentarea lui T 704 sa poata fi vaporizata prin refierbatorul E 705, in refierbator se introduce abur de 3 kg /cm²G. Vaporii de hexan de la varful lui T 704 sunt condensati in E 704. In blazul lui T 704 hexanul are un continut de 20 ppm gr apa sau mai mic si temperatura de 81⁰C. Din blaz, hexanul este trimis cu P 707 A,B, prin racitorul E 706 ( unde se raceste la 40 ⁰C sau mai jos ), in rezervorul TK 702. In rezervor solventul deshidratat este tinut sub perna de azot.

Sistemul coloanei de dehidratare T 704 este operat la o presiune de 0,2 kg / cm²G, controlata prin admisia azotului, prin PICA 731 in vasul D 702. Necondensabilele sunt racite in condensatorul de aerisire E 708 si evacuate la facla.

1.5. FAZA DE CONCENTRARE POLIMER INFERIOR

Polimerul inferior se concentreaza in blazul coloanei de stripare T 703 sub forma de solutie in hexan - SX. Din blazul coloanei T 703, solutia de polimer inferior SX este presurizata cu pompa P 711 AB la presiunea de 24 kg / cm²G, reglata de regulatorul de presiune cu indicare la tabloul de comanda PIC 722, care comanda PICV 722, montat pe conducta de recirculare SX la T 703 si trecuta prin preincalzitorul E 711, incalzit cu abur de inalta presiune HS. Incalzirea este reglata de regulatorul de temperatura cu inregistrare la tabloul de comanda TRC 724, care comanda ventilul regulatorului TRCV 724, montat pe intrare HS in E 711 ( in spatiul intertubular ), astfel incat sa se realizeze o incalzire a polimerului inferior de la 120 ⁰C la 220 ⁰C la trecerea prin E 711. TRC 724 primeste comanda de interblocare de la PIS 732 VL sau PRCS 721 VH. Temperatura polimerului inferior din E 711 este indicata si la tabloul de comanda de TI 1721. Presiunea polimerului inferior la iesirea din E 711 este indicata local pe manometrul PG 7205.

Pe conducta de iesire polimer inferior este montata supapa de siguranta SV 703, cu esapare in vasul de detenta D 711. Debitul aburului de inalta presiune HS la intrarea in E 711 este inregistrata la tabloul de comanda de inregistratorul de debit TR 724 ( 1500 kg / h ).

Solutia de polimer astfel incalzita, trece din preincalzitorul E 711 in vasul de detenta D 711, cu un debit reglat de regulatorul de debit cu inregistrare la tabloul de comanda FRC 722, care comanda ventilul regulator FRCV 722, situat pe conducta de alimentare cu solutie de polimer inferior - SX la D 711 ( inaintea stutului de intrare in D 711 ), cu valoarea standard de 2500 kg / h. FRC 722 primeste semnal de interblocare de la PIS 732 VS sau PRCS 722 VH.

In vasul D 711 are loc o distilare prin detenta a hexanului din solutia de polimer inferior. Dupa ventilul regulator PCV 722 are loc o detenta brusca de la 24 la 3 kg / cm² G, solutia de polimer inferior racindu-se pana la 160 ⁰C - temperatura inregistrata la tabloul de comanda de inregistratoarele de temperatura TR 726 si TR 727.

Vaporii de hexan rezultati prin detenta din D 711 sunt recirculati in striperul T 703, debitul lor fiind inregistrat la tabloul de comanda de inregistratorul de debit FRC 723 ( 1380 Nm³ / h ). Presiunea vaporilor de hexan la iesirea din D 711 este indicata local de manometrul PG 7207. Pe varful lui D 711 este montata supapa de siguranta SV 704, cu esapare in facla. Temperatura vaporilor de hexan in D 711 este inregistrata la tabloul de comanda de inregistratorul de temperatura TR 725.

Temperatura la baza lui D 711 este indicata local de termometrul bimetalic TG 7201 si la tabloul de comanda de TR 727.

Nivelul polimerului inferior in D 711 este reglat de regulatorul de nivel cu indicare la tabloul de comanda si alarma la nivelul maxim si minim LICA 702, care actioneaza ventilul regulator LICAV 722 ( valoare standard 30 %, maxim 80 %, minim 20 % ).

Cand vascozitatea polimerului inferior devine foarte mare, golirea spre D 712 se face cu pompa P 712.

Pe refularea pompei P 712 este montata supapa de siguranta SV 705 ( apartine pompei ) cu esapare in refularea pompei P 712. Presiunea pe refularea pompei P 712 este indicata local de manometrul PG 7209.

Din D 711, polimerul inferior - LP este trecut datorita diferentei de presiune intre D 711 ( 31 kg / cm²G) si D 712 ( 0,2 kg /cm²G) sau cu pompa P 712 prin preincalzitorul E 712, care este incalzit cu abur de inalta presiune - HS. Temperatura polimerului inferior la iesirea din E 712 este reglata la 180 ⁰C de regulatorul de temperatura cu indicare la tabloul de comanda TIC 828, care comanda ventilul regulatorul TICV 728, montat pe intrarea HS la E 712. Temperatura LP la iesirea din E 712 este indicata local de termometrul bimetalic TG 7202. Presiunea HS la intrarea in E 712 este indicata local de manometrul PG 7210. Pe conducta de iesire LP din E 712 este montata supapa de siguranta SV 706 , cu evacuare in D 712.

Polimerul inferior, preincalzit in E 711, intra in vasul de stocare polimer inferior D 712, pe la partea superioara. Acesta este prevazut cu serpentina exterioara si tevi interioare de incalzire. Incalzirea se face cu abur de medie presiune - MS si inalta presiune - HS. In E 712 se mentine o temperatura de 180 ⁰C, inregistrata la tabloul de comanda de inregistratorul de temperatura TR 7 ( in spatiul de vapori ) si TR 730 ( in lichid ). Temperatura polimerului inferior este indicata si local de TG 7203.

Presiunea aburului la intrarea in serpentina de incalzire este indicata local de manometrul la intrarea in serpentina de incalzire este indicata local de manometrul PG 7211. Presiunea la varful lui D 712 este indicata local de manometrul PC 7211.

Nivelul polimerului inferior in D 712 este inregistrat si semnalat cu alarma la tabloul de comanda la nivel mediu de LRA 723 ( alarma la 80 % ).

Vaporii de hexan rezultati datorita incalzirii in E 712 si D 712 parasesc vasul D 712 pe la partea superioara si se racesc in condensatorul E 713, racit cu apa de racire recirculata si reutilizata ( RRCW ). Hexanul condensat curge prin cadere libera in vasul D 713, de unde, cu pompele P 714 AB este returnat in aspiratia contactorului Z 701. Presiunea pe refularea pompelor P 714 AB este indicata local de manometrele PC 7215 AB.

D 713 este prevazut cu sistem de aerisire cu evacuare la facla, format din:

- condensatorul E 714, racit cu sola

- insuflare cu azot de medie presiune in aerisirea lui D 713, dupa iesirea din E 713.

Presiunea vaporilor de hexan in D 713 este reglata de regulatorul local de  presiune PC 723 ( valoare standard 0,2 kg / cm² ), care comanda ventilele regulatoare:

- PCV 723 / 1 ( NI ), situat pe linia de azot de medie presiune MN ce intra in aerisirea lui

E 714

- PCV 723 / 2 ( ND ), fixat pe conducta de aerisire la facla.

Presiunea vaporilor de hexan in D 713 este indicata local de manometrul PG 7214. La varful lui D 713 este montata supapa de siguranta SV 708, cu esapare in facla.

Nivelul hexanului lichid in D 713 este reglat de regulatorul de nivel cu alarma la nivelul maxim si minim la tabloul de comanda LCA 724 ( nivel standard 50 %, maxim 80 %, minim 20 %), care comanda ventilul regulator LCAV 724, montat pe refularea pompelor P 714 AB. Nivelul hexanului este indicat si local de indicatorul de nivel LG 7201.

Temperatura hexanului lichid din D 713 este indicata la tabloul de comanda de indicatorul de temperatura TI 1722.

Polimerul inferior stocat in D 712 se evacueaza in sarje cu ajutorul pompei P 713 AB in butoaie manevrate pe transpalet si, din acestea, in tavi metalice speciale. Evacuarea polimerului inferior si incarcarea lui se realizeaza la temperatura de 180 ⁰C. Presiunea la refularea pompei P 713 AB este indicata local de manometrele PG 7213 AB. Pompa P 713 AB este echipata cu supapa de siguranta SV 707 AB, cu evacuare in aspiratia pompei.

Conductele care transporta polimer inferior - LP sunt mansonate si incalzite cu abur de medie presiune, pentru mentinerea LP in stare fluida. Aparatura AMC este incalzita cu abur de joasa presiune LS. Pompele P 712 si P 713 AB sunt prevazute cu manta de incalzite cu abur de joasa presiune. Polimerul racit in tavile metalice se ambaleaza in saci legati la gura.

1.6. FAZA DE USCARE HEXAN

Deoarece diminueaza activitatea catalizatorului, hexanul folosit pentru prepararea catalizatorilor in S 100 si cel folosit la polimerizare in S 200 trebuie sa aiba un continut de apa de 5 ppm / g sau mai mic. Acest lucru se realizeaza prin uscarea hexanului pe site moleculare, in vasul D 703 AB.

Retinerea particulelor de praf sau particule de site moleculare antrenate se face in filtrul Z 704 AB cu filtre din ceramica sintetizata.

Uscatorul D 703 AB si filtrul Z 704 AB functioneaza in cicluri:

- ciclul 1 de uscare si filtrare hexan ( ex. utilajele A )

- ciclul 2 de regenerare site moleculare din Z 704 ( ex. utilajele B ).

Din aceasta cauza in aceasta faza sunt doua fluxuri:

- fluxul de hexan pur

- fluxul gazului de regenerare ( tratat in S 800 ).

Fluxul hexanului pur

Hexanul pur ( continut de apa maxim 20 ppm gr. sau mai mic ) din rezervorul TK 702 este presurizat la 12 kg / cm²G cu pompa de hexan de inalta presiune D 708 AB si este introdus in uscatorul D 703 A sau B pe la baza. Hexanul deshidratat paraseste uscatorul pe la partea superioara si intra in filtrul Z 704 A sau B pe la baza acestuia. Filtrul Z 704 AB retine eventualele urme de praf sau particule de sita moleculara antrenata de hexan din uscatorul D 703 AB. Hexanul uscat si filtrat iese pe la partea superioara a filtrelor.

Temperatura in D 703 AB este inregistrata la tabloul de comanda de inregistratoarele de temperatura TR 741 AB ( la baza stratului de site moleculare ) si TR 742 AB ( la partea superioara a stratului de site moleculare ). Temperatura in timpul functionarii se mentine la 30 ⁰ C.

Presiunea hexanului la iesirea din D 703 AB este indicata local la manometrele PG 7402 AB. La varful vasului D 703 AB este montata supapa de siguranta SV 712 AB, cu esapare la facla. Presiunea la iesirea din Z 704 AB este indicata local la manometrele PG 7403 AB. Pe conductele de iesire hexan din Z 704 AB este montata supapa de siguranta SV 710 AB, cu esapare in facla.

La iesirea din D 703 AB conducta de hexan se ramifica in:

- conducta de hexan de joasa presiune ( hexan 6 kg / cm² )

- conducta de hexan de medie presiune ( hexan 12 kg / cm² ).

Presiunea pe conducta de hexan de medie presiune este reglata de regulatorul de presiune cu indicare la tabloul de comanda si alarma la presiune minima si maxima PICA 742 ( valoare standard 12 kg/cm², alarma de presiune maxima 14 kg / cm², alarma de presiune minima 10 kg / cm² ), care comanda ventilul regulator PICAV 742 ( NI ), montat pe recircularea pompei P 708 AB la TK 702.

Presiunea pe conducta de hexan este reglata de regulatorul de presiune cu indicare la tabloul de comanda si alarma la presiune minima si maxima PICA 743 ( valoare standard 4 kg / cm², alarma de presiune minima 2 kg / cm², alarma la presiune maxima 6 kg / cm² ), care comanda ventilul regulator PICA 742 ( ND). Presiunea pe conducta de hexan este indicata local si de manometrul PG 7404. Pentru siguranta, pe conducta de hexan este montata supapa de siguranta SV 711 cu descarcare in TK 702.

Hexanul astfel uscat este distribuit in instalatie dupa cum urmeaza:

- hexan de inalta presiune - HHx - la polimerizare, la spalarea pompelor, la spalarea conductelor

- hexan de joasa presiune - Hx - la prepararea catalizatorului, la spalarea pompei, la spalarea conductei.

1.7. FAZA DE DESCOMPUNERE - DEZACTIVARE CATALIZATOR UZAT

Scopul acestei faze este de a recupera hexanul din urmatoarele faze:

- hexanul colectat de la toate scurgerile de drenare si stuturile de proba ( la operarea normala )

- golirea cu ocazia lucrarilor de reparatie sau inspectie

- cand la oprirea normala a instalatiei ramane catalizator preparat la S100 si necondensat la S200

- cand catalizatorul preparat la S100 nu corespunde cantitatilor datorita impurificatorilor.

Functionarea acestei faze are loc sub perna de azot ( 0.1 kg / cm² G ).

Vasul de drenare D 751 colecteaza hexan uzat - WS de la S 200 ( vasele de proba de la reactoarele D 203 si D 223 ).

Vasul de drenare D 752 colecteaza hexanul uzat - WS din probele de laborator si toate drenurile de hexan din instalatie.

Catalizatorul uzat - WC - de la D 108 AB, D 110 AB, D 111, D 112 se alimenteaza la reactorul de dezactivare stripare D 753. Tot aici se introduce si hexanul cu pulbere de polimer de la interfata de hexan-apa din T 701 si T 702, precum si stratul de apa de la baza rezervorului TK 701, golit cu pompa P 704.

Nivelul lichidului in vasele D 751 si D 752 este indicat local de indicatoarele de nivel LI 7502 si LI 7503.

Vasele D 751 si D 752 au aerisirea direct in atmosfera, aerisire care este prevazuta cu: opritoare de flacara FA 703 si FA 704, o insuflare cu abur de joasa presiune si o inchidere hidraulica pentru colectarea condensului. Pe conductele de aerisire ale vaselor D 751 si D 752 sunt montate supapele SV 714 si SV 715 cu esapare la facla.

Presiunea in D 751 si D 752 este indicata local de PG 7502 si PG 7503.

Transferul lichidului din D 751 si D 752 la D 753 se face prin montejusare sub perna de azot.

In D 753 se introduce apa de proces ( PW ) si soda caustica ( NaOH 25 % ) cu P 801 AB din D 801, pentru dezactivarea si neutralizarea catalizatorilor si abur de joasa presiune pentru striparea hexanului. Debitul de abur de joasa presiune este reglat de regulatorul cu indicare la tabloul de comanda PIC 751 ( valoare standard 1270 kg / h ), care comanda ventilul regulator PICV 751, situat pe alimentarea cu abur la D 753.

Reactorul D 753 este prevazut cu amestecator de tip imersor cu trei brate, spalat cu apa de proces la etansarea mecanica. Presiunea apei de proces de spalare este indicata local de manometrul PG 7504 si debitul la debitmetrul local FG 7501 ( 500 l / h ).

Nivelul lichidului din D 753 este indicat la tabloul de alarma la nivel maxim LICA 751 ( alarma la 80 % ).

Temperatura la baza lui D 753 este indicata local de termometrul bimetalic TG 7501 si inregistrata la tabloul de comanda de inregistratorul de temperatura TR 751 ( 90 ⁰C ); temperatura la varful lui D 753 este inregistrata la tabloul de comanda de inregistratorul de temperatura TR 752. Presiunea la varful lui D 753 este indicata local de manometrul PG 7503. La varful lui D 753 este montata supapa de siguranta SV 713 cu esapare la facla.

Apa uzata fierbinte ( apa cu NaOH - produs de dezactivare catalizatori ) este eliminata pe la baza lui D 753 la un bazin de separare a pulberii.

Vaporii de hexan parasesc reactorul D 753 pe la varf si condenseaza in E 751 racit cu RRCW. Temperatura apei de racire la iesirea din E 751 este indicata local de termometrul bimetalic TC 752.

Hexanul condensat in E 751 intra prin cadere libera in D 754 printr-o inchidere hidraulica cu egalizare de presiune.

Vaporii de hexan necondensati in E 751 intra in D 754 pe la varf.

Hexanul lichid din D 754 este eliminat pe la baza si trimis cu pompa P 751 in aspiratia contactorului Z 701. Hexanul vapori ( rece ) iese pe la varful lui D 754 si este condensat in E 752 racit cu sola. Hexanul condensat se reintoarce prin cadere libera in D 754.

Nivelul lichidului in D 754 este reglat de regulatorul local de nivel LC 752 ( valoare standard 50 %), care actioneaza ventilul regulator LCV 752 montat pe refularea pompei P 751. Local, nivelul este indicat de LC 751 , temperatura la baza lui D 754 este indicata local de TG 7503, iar la iesirea solei din E 752 de TG 7504.

Presiunea pe refularea lui P 751 este indicata local de manometrul PG 7505. Pompa P 751 are spalare cu apa PW la etansarea mecanica, cu un debit de 150 l / h la FG 7502.

D 754 are sistem de aerisire propriu, cu evacuare la facla, format din:

- E 752 - condensator racit cu sola

- insuflare de azot in linia de facla .

Presiunea in sistemul de aerisire este reglata de regulatorul local de presiune PC 751 ( valoare standard 0,1 kgf / cm² ), care comanda ventilele regulatoare PCV 751 / 1, montat pe insuflare de azot si PCV 752 / 2, montat pe linia de evacuare la facla.

2. FISA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI

NOTA:

Simbolurile celor doua categorii de valori prescrise sunt:

1) 'F' -valorile prescrise pentru aparatura AMC, indicate in urmatoarele tabele, ce se folosesc fara modificari, indiferent de tipul de polimer si de debitul de etilena.

2) 'V' -valorile prescrise pentru aparatura AMC, indicate in urmatoarele tabele, ce se modifica functie de tipul de polimer produs si de debitul de etilena.

3. FACTORII CARE INFLUENTEAZA PROCESUL SI MODUL LOR DE REGLARE

3.1. SPECIFICATIA HEXANULUI DISTILAT

In timpul operarii normale, continutul de apa in hexanul distilat va fi conform urmatoarelor standarde de control ale calitatii:

- hexanul de la baza coloanei T 704 - continutul de apa este de maxim 20 ppm gr.

- hexanul la iesirea din D 703 AB - continutul de apa este de maxim 5 ppm gr.

Cu toate acestea, este de dorit ca, la iesirea din D 703 AB sa se mentina continutul de apa in hexan la maxim 2 ppm gr.

3.2. PERFORMANTA TALERELOR COLOANEI T 704

In legatura cu performantele talerelor coloanei T 704, se prezinta fig. 3.2-1 si fig. 3.2-2, si anume:

- performanta talerului din varful coloanei T 704

- performanta talerului de la baza coloanei T 704.

4. INSTRUCTIUNI DE PORNIRE

4..1. PREGATIRI INAINTEA PORNIRII

4.1.1. Generalitati

Pregatirea instalatiei pentru pornire se efectueaza dupa terminarea completa a lucrarilor de montaj, efectuarea probelor sistemelor si receptia instalatiilor.

Se considera ca montajul instalatiei este incheiat, daca sunt indeplinite conditiile:

a) exista documentatia necesara privind: utilajele, conductele, inspectia sanitara, PM si PSI, instructiunile de lucru si regulamentul de fabricatie , cartile utilajelor, etc.

b) efectuarea probelor de etanseitate ( timp de 24 ore ) la sistemele de utilaje si conducte pe gaze lichefiate, substante toxice, inflamabile si explozibile

c) spalarea si suflarea utilajelor

d) curatirea suprafetelor exterioare si interioare ale conductelor si utilajelor

e) existenta ingradirilor, aparatoarelor, platformelor de deservire

f) verificarea existentei si bunei functionari a protectiei utilajelor si conductelor contra acumularii de electricitate statica

g) verificarea minutioasa a cablelor gospodariei electrice a instalatiei, tinand seama de exploatarea lor in conditii de siguranta

h) verificarea fixarii utilajelor, conductelor, AMC-urilor

i) verificarea canalizarilor chimice, meteorice si menajere pentru primirea scurgerilor

j) efectuarea curatirii complete a intregului teritoriu al instalatiei, al incaperilor, asigurarea accesului normal la utilaje si a accesului PSI.

Inainte de punerea in functiune trebuie sa fie efectuate, deasemenea, urmatoarele lucrari:

a) verificarea pregatirii utilajelor si a sistemelor, pentru a lucra in conformitate cu schema tehnologica si control ISCIR

b) in instalatie trebuie sa fie receptionate toate utilajele, energia electrica pentru iluminat si forta, apa, abur, agenti de racire, aer comprimat, tehnic si instrumental, azot

c) toate materialele auxiliare necesare fabricatiei sa fie aduse in instalatie

d) toate utilajele, conductele si AMC-urile trebuie sa fie rodate separat si in ansamblu pe sisteme, cu produse inerte

e) trebuie sa fie asigurat controlul analitic

f) trebuie sa fie efectuata reglarea supapelor de siguranta, verificarea existentei si integritatii supapelor de siguranta, a sigiliilor care sa nu modifice  reglarea supapelor

g) trebuie sa se demonteze toate blindele montate la rodarea sau probarea utilajelor

h) trebuie blindate toate utilajele care nu se pun in functiune ( de exemplu: vasul de butena D 232, cand nu se fabrica sortul de polietilena ce foloseste butena-1)

i) nu mai tarziu de 5 zile inainte de punerea in functiune, trebuie asigurata racordarea instalatiei la reteaua de comunicatii a combinatului

j) trebuie verificate toate vasele cu actionare de la distanta, prin actionarea manuala a automatelor de comanda

k) trebuie sa existe o rezerva de garnituri, materiale de etansare, blinde de toate diametrele, sticle de nivel, piese de schimb pentru pompe, scule necesare lacatusilor de schimb

l) trebuie verificata reglarea si incercarea tuturor AMC-urilor si robinetele de reglare ( verificarea in bucla ). La toate aparatele trebuie sa existe tablite care sa indice parametrul reglat sau inregistrat

m) trebuie verificata buna functionare a instalatiilor interioare de curenti slabi

n) dotarea intregului personal cu echipament de lucru si protectie, in conformitate cu normativele de dotare in vigoare

o) dotarea instalatiei cu mijloacele primare de stingere a incendiilor, in conformitate cu prevederile normativelor

p) toate lucrarile cu foc se opresc inainte de punerea in functiune a instalatiei si anume, inainte de introducerea substantelor inflamabile ( hexan, butena, etc.).

4.1.2. Verificari si introducerea utilitatilor

Pentru pornirea instalatiei se va da prioritate introducerii utilitatilor, intrucat disponibilitatea in instalatie a utilitatilor serveste la usurarea pregatirii pentru operarea preliminara a tuturor sectiunilor legate de acestea. Este de dorit sa se intocmeasca dinainte o schema de operare, pentru ca aceasta sa se efectueze cat mai repede dupa ce s-au executat pregatirile pentru fiecare sectiune sau grup de utilaje.

4.1.2.1. Inspectia instalatiei

Dupa terminarea lucrarilor de constructii / reparatii, se va face si se va urma un program de inspectii, pentru a fi siguri ca instalatia este pregatita pentru pornire.

Inspectia se efectueaza inainte de a se face curatirea si o serie de teste pentru a se constata functionarea corespunzatoare, etanseitatea la presiune si la aer a echipamentului.

Aceasta inspectie trebuie sa acopere cat mai multe detalii posibile asupra lucrarilor efectuate, pentru a face o verificare finala pentru a constata daca:

- ventilele de aerisire, ventilele de scurgere si inelele de testare pentru schimbatoarele de caldura sunt instalate corespunzator

- la testul de etanseitate se descopera scurgeri de aer

- ventilele de scurgere de pe fiecare utilaj si conducta functioneaza corespunzator.

Pentru fiecare sectiune se va stabili o anumita persoana care va fi responsabila si care se va asigura ca inspectia a fost complet efectuata. Marcarea in P & I.D. si in planurile de montaj va fi de mare ajutor, pentrru a se identifica si a se distinge sectiunile inspectate de cele ce urmeaza a fi inspectate.

Este, de asemenea, necesar sa se faca inspectia in interiorul fiecarui utilaj si sa se verifice orizontalitatea talerelor instalate. Se atrage atentia sa nu se uite verificarea liniilor de conducte subterane. Ar fi mult mai eficient sa se faca verificarea conductelor subterane in acelasi timp in care se face curatirea.

Se va utiliza cod de culori si / sau semne, ce se vor pune pe conductele ce leaga un utilaj de proces de altul si pe conductele de utilitati, pentru a indica tipurile de fluide si sensul de curgere. Acest lucru va fi de mare ajutor pentru identificarea imediata in timpul operarii normale ca si in caz de avarie.

Inspectia trebuie efectuata acordandu-se o atentie speciala acelor puncte unde este posibil sa apara probleme de operare, dificultati in intretinere si / sau deteriorarea fizica a utilajului.

4.1.2.2. Curatirea instalatiei

Dupa terminarea lucrarilor, toate utilajele si conductele ce alcatuiesc instalatia trebuie sa fie complet curatite, astfel incat praful, sfaramaturile sau deseurile da la sudura sa fie indepartate din echipamentul de proces.

Urmatoarele puncte necesita o atentie deosebita:

1. Adesea sfaramaturile, etc. luate de pe partea interioara a conductelor in timpul curatirii conductelor tind sa se colecteze in vase. De aceea, se va asigura ca dupa operatia de curatire sa se efectueze inspectia in interiorul vaselor.

2. Cand se face curatirea sistemului de conducte pentru ulei de etansare, se va izola ( by-pass ) etansarea mecanica de la agitatoare si de la celelalte utilaje ce au etansarea mecanica deservita de acest sistem.

3. In timpul operatiei de curatire se vor indeparta temporar vasele de control sau se vor monta blinde la flanse, pentru a preveni contaminarea cu praf a ventilelor de control.

4. Se va evita utilizarea apei pentru curatirea utilajelor si conductelor asociate cu aparatura de masura a catalizatorilor si a acelor puncte care, daca se utilizeaza apa, ar necesita dupa aceea un tratament suplimentar laborios. Daca s-a utilizat apa pentru spalare, este de dorit sa se sufle partile interioare cu aer comprimat.

5. Se va asigura ca sectiunile de preparare catalizatori si manipulare produs au fost curatite complet.

6. Se vor lua masurile necesare pentru a preintampina patrunderea prafului nu numai in tevi, dar si in mantaua schimbatoarelor de caldura.

Tot atat de important este sa se pastreze tot timpul coloanele si reactoarele fara praf.

7. Metodele obisnuite utilizate pentru curatarea si spalarea conductelor sunt:

- suflarea cu aer

- suflarea cu abur

- spalarea cu apa.

Cu toate acestea, cand se utilizeaza aer sau apa pentru a realiza in acelasi timp un scop dublu-testul de presiune / etansare si curatire, adesea aceasta operatie se sfarseste cu o curatire nesatisfacatoare. In plus este necesar sa se desfaca din nou flansele si sa se monteze, dupa testul de etanseitate, diafragmele si ventilele de reglare. De aceea nu se vor utiliza niciodata astfel de metode de unificare a celor doua operatii.

In orice caz, se recomanda ca intai sa se efectueze curatirea si apoi testul de etanseitate dupa ce filtrele si diafragmele cu orificiu au fost fixate temporar la locul lor.

Este de dorit sa nu se permita ca apa utilizata la testul hidrostatic sau apa indepartata prin suflare sa intre in vase, coloane sau schimbatoare de caldura, dar sa fie evacuata din sistem.

Suflarea cu abur asigura mijlocul cel mai potrivit pentru curatire, deoarece temperatura aburului provoaca o diferenta in dilatatia termica a ruginei si crustei de la sudura fata de cea a conductei insasi, aceasta ducand in timpul suflarii cu abur la indepartarea ruginei si crustei de pe peretii conductei. Aceasta permite deasemenea alegerea unui debit corespunzator. Astfel, aburul este mediul preferat pentru curatirea nu numai a conductelor de abur dar si a altor sisteme de conducte unde este aplicabil.

Lovirea usoara cu un ciocan a conductelor in jurul cordoanelor de sudura va ajuta sa se obtina un efect mai mare al suflarii cu abur.

Suflarea cu aer este probabil mediul de spalare cel mai frecvent utilizat. Cu toate acestea, in cazurile in care se utilizeaza aerul depresurizat dupa testul de presiune / etansare, curatirea poate fi efectiv efectuata numai in vecinatatea punctelor de evacuare a aerului. De aceea, este necesar sa se utilizeze un vas de capacitate mare pentru acumularea aerului si sa se indeparteze praful din interiorul vaselor amplasate in apropiere, insufland aer in aceste vase din vasul acumulator. Asa cum s-a indicat mai sus, operatia de curatire a instalatiei se executa prin aplicarea metodelor corespunzatoare.

Urmatoarele sisteme de conducte necesita o atentie deosebita pentru a asigura o curatire completa:

a) conductele de ulei de etansare pentru etansarile mecanice de la agitatoare

b) conductele cu diametru mic pentru hexan de spalare la etansarea mecanica a pompelor si la ventilele de reglare

c) conductele pentru suflantele de reciclu gaz C 201 ABC si C 221 ABC

d) sistemul de conducte pentru etansarea mecanica a centrifugei M 301

e) conductele legate la cromatograful de proces si la analizorul de hidrogen

f) conductele legate la echipamentul de manipulare a alchililor de aluminiu

g) conductele legate la aspiratia pompelor si suflantelor.

4.1.2.3. Proba de etanseitate cu aer si proba de presiune

Inainte de pornirea instalatiei se va efectua testul de etansare, pentru a se asigura ca fiecare utilaj si conducta rezista la presiunile de operare specificate si pentru a se verifica daca exista scapari de aer (neetanseitati). Urmatoarele puncte necesita o atentie deosebita:

1. Supapele de siguranta, discurile de rupere si alte aparate de masura si control ce nu pot rezista la presiunea de testare vor fi demontate temporar in timpul testului de etanseitate

2. Pierderea maxima admisibila in sistem va fi de 0,05 kg / cm² pe ora pe intreaga perioada a testului

3. Sistemul trebuie sa fie presurizat in trepte; de fiecare data cand creste presiunea la un anumit nivel, se va verifica sistemul pentru a vedea daca exista scapari de gaz si se vor strange suruburile de la flanse acolo unde se gasesc scapari de gaz

4. Agitatoarele vor fi supuse testului de etanseitate numai dupa ce a fost pus in functiune sistemul de ulei pentru etansarea mecanica; de asemenea, testul de etansare a utilajelor se va face dupa ce s-a pornit spalarea exterioara

5. Se va verifica si asigura ca in punctele unde se intalnesc doua conducte cu presiuni de proiectare diferite sa se insereze blinde la flanse. Nu se va face testarea prin izolarea sistemului numai cu ventile. Partea de presiune joasa va fi deschisa catre atmosfera.

6. Se va verifica si se va confirma presiunea de proiectare a fiecarui utilaj inainte de testare

7. Se va face o reverificare a reactoarelor si a sistemelor in legatura cu acestea, in timpul purjarii cu hidrogen.

Avand toate punctele de mai sus bine insusite, fixate, este de dorit sa se testeze in acelasi timp cat mai multe sisteme cu aceeasi presiune de testare specificata. Ar fi deasemenea eficient daca s-ar determina presiunea de testare corespunzatoare presiunii de proiectare a fiecarui utilaj si a conductelor legate de el si s-ar introduce printr-un cod de culori in P & I.D.

4.1.2.4. Utilaje in rotatie

Inainte de pornire, imediat dupa terminarea lucrarilor de montaj in instalatie, se vor efectua o serie de teste pentru verificarea si continuarea functionarii corespunzatoare a utilajelor in rotatie.

Urmatoarele puncte vor fi confirmate inainte de proba de functionare a instalatiei:

1. Se va verifica si se va asigura ca toate utilajele in rotatie au fost montate corect, conform instructiunilor primite de la furnizorul acestor utilaje

2. Se va verifica si se va asigura ca s-au instalat temporar filtre pentru a fi indepartate ( oprite ) sfaramaturile de la sudura si materialele straine uitate in conducte in timpul lucrarilor

3. Se va verifica, dupa curbele de performanta ale fiecarui utilaj, daca exista diferente la puterea consumata la arbore, cresteri ale presiunii, temperaturii, etc., ce variaza functie de tipul de fluid.

Pentru a cunoaste si a mentine in mod corect performantele suflantelor si compresoarelor, se recomanda sa se obtina in prealabil, de la furnizorii acestora, toate informatiile si datele necesare. In principiu, pentru a se confirma directia de rotatie si performantele, se va utiliza aerul pentru suflante si compresoare si apa pentru agitatoare.

Se va evita ( se interzice ) utilizarea apei introduse din conductele temporare ca substituient pentru testarea sistemului de ulei de etansare si a celui de spalare ( sistemul de spalare la etansari ).

Manualele de operare ale utilajelor in rotatie trebuie sa fie la indemana personalului de operare, care trebuie sa-si insuseasca toate cunostintele necesare asupra modului de manipulare al acestor utilaje.

In timpul testarii suflantelor si a compresoarelor se va avea grija sa nu se presurizeze sau sa se produca vacuum in sistemele de conducte si utilaje direct legate de acestea.

4.1.2.5. Instalatia de automatizare si instalatia electrica

Instalatiile de automatizare si electrice vor fi puse in operare in succesiunea in care este necesar. Cele mai multe verificari ale performantelor se vor efectua in timpul functionarii cu apa si operarii normale simulate.

Inainte de pornirea testului, se pun in functiune sursa de energie electrica si sistemele de aer pentru aparatura de masura si control, pentru a se alimenta fiecare aparat cu energie electrica si aer. Dupa aceea se va testa functionarea fiecarui aparat, pentru a verifica daca acesta functioneaza corect.

Sistemul de alarma si interblocare si sistemele de control secvential vor fi verificate, pentru a se vedea daca functioneaza corect la valorile specificate ce sunt apropiate de cele pentru operarea efectiva.

Suplimentar se va verifica si calibra analizorul de proces si calibrarea se va face, daca este necesar, conform manualelor de operare ale furnizorului.

Se cere ca personalul de operare sa cunoasca perfect cum functioneaza, cum se actioneaza, cum se pune in functiune, cum este comandata, etc. aparatura de automatizare si motoarele.

In acelasi timp, personalul de operare trebuie sa cunoasca perfect sistemuul de rezerva pentru alimentarea in caz de avarie si care motoare sunt  prevazute cu relee temporizate si intra in functiune in cazul caderii alimentarii cu energie electrica.

4.1.2.6. Sistemul de siguranta

Supapele de siguranta vor fi reglate si montate conform prescriptiilor tehnice ISCIR. Vor fi testate toate ventilele de oprire ( SDV ) si ventilele de actionare manuala ( HCV ), pentru a verifica capacitatea lor de a deschide si inchide corect.

Becurile de avarie vor fi testate prin aprinderea lor in timpul noptii, pentru a fi siguri ca in caz de avarie se poate asigura un iluminat corespunzator.

In plus, detectoarele de gaze inflamabile, extinctoarele cu spuma, precum si toate celelalte echipamente prevazute pentru stingerea incendiului vor fi testate.

4.1.2.7. Utilitati

Utilitatile vor fi puse in functiune cat de repede este posibil, pentru a usura pregatirea altor sectiuni pentru inspectie, curatire si pentru testele de presiune si etanseitate. Din acest motiv se va da prioritate utilitatilor, cand se stabileste programul de desfasurare a lucrarilor pentru pregatirea generala.

Sistemele de utilitati includ:

1.- apa pentru incendiu

2.- aburul si condensul recuperat

3.- apa de racire ( CW )

4.- apa de proces ( PW )

5.- azotul ( este de dorit sa se verifice punctul de roua )

6.- aerul

7.- energia electrica

Este esential sa se stabileasca modul de lucru, astfel incat sa se asigure introducerea corecta a utilitatilor. In scopul prevenirii accidentelor, se vor monta in locuri usor vizibile tablite pe care sa fie scris 'Atentie' si se vor lua masuri de siguranta corespunzatoare cand se da drumul la alimentarea cu abur si azot din conductele colectoare.

4.1.2.8. Schema tipica pentru pornirea initiala a instalatiei

Datele importante introduse in schema pentru pornirea initiala a instalatiei sunt urmatoarele:

1. Introducerea utilitatilor va incepe cu conductele de alimentare cu aer, urmata de liniile de azot si abur. In cazul in care in alte sectiuni sau coloane si rezervoare inca se efectueaza lucrari de constructii, se vor lua masuri de siguranta necesare, ca: utilizarea blindelor, interzicerea deschiderii sau inchiderii ventilelor, etc., montarea de placute avertizoare, etc.

2. Este de dorit ca sistemul de ulei de etansare sa fie primul sistem pus in functiune, deoarece este indispensabil pentru o serie de teste la utilajele in rotatie.

3. In aceasta faza, sarcina termica a sistemului de sola este de fapt nula, iar apa continuta in fluidul din sistem poate sa inghete in condensatoare in timpul functionarii cu apa. De aceea, este necesar sa se scada temperatura solei pana ce nu se indeparteaza apa sau se termina purjarea cu azot. In acelasi timp, in faza aceasta, sola trebuie sa fie introdusa prin condensatoarele de la rezervoarele din limita bateriei ( TK-701 si TK-702 ).

4. In aceasta faza se va avea in vedere ca unele sectiuni ale instalatiei ar putea fi inca in constructie si de aceea se va evita oriunde este posibil introducerea in limita bateriei a unei cantitati mari de substante inflamabile periculoase. Se va pastra o cantitate minima din aceste substante, cantitate necesara pentru operare.

5. Curatarea, ca si testele de presiune si etanseitate la sistemul de apa de racire si cel de apa de proces se vor efectua inaintea probelor de functionare a agitatoarelor si utilajelor in rotatie.

6. Pentru a se scurta perioada de preparare, lucrarile preparative pentru pornirea initiala a instalatiei vor fi incepute imediat dupa ce utilajele au fost puse in ordine.

Se prezinta in fig. 4.1.2.8. Schema tipica pentru pornirea initiala a instalatiei. 

4.1.4.Purjarea cu azot si uscarea

Deoarece in instalatie se introduc si se vehiculeaza substante inflamabile ( hexan, etilena, propilena, hidrogen, alchil de aluminiu si catalizatori ) este absolut necesar sa se efectueze purjarea cu azot. Primul obiectiv al acestei trepte este reducerea concentratiei de oxigen in sistem, pastrandu-se astfel gazul in afara limitelor de explozie, indiferent de densitatea vaporilor substantei inflamabile continuta in acest gaz. Se intentioneaza deasemenea sa se preintampine patrunderea impuritatilor, ca O₂, apa si alcool, care otravesc catalizatorul si sa se preintampine degradarea termica a polimerului topit la temperatura inalta in cadrul sectiei de granulare.

Pentru efectuarea purjarii cu azot se va determina procedeul de lucru specific, inclusiv stabilirea punctelor de introducere si evacuare a azotului, reamplasarea punctelor de introducere si evacuare a azotului dupa primele ore de purjare, se vor inchide si deschide robinetii, etc., luandu-se in consideratie forma si montajul utilajelor legate de aceasta operatie. Modul de lucru va fi revizuit conform cu concentratia de oxigen determinata prin analize, dupa cum va fi cazul. Teoretic, operatia se considera completa cand concentratia oxigenului in sistem este adusa in afara limitelor de explozie.

In realitate, operatia se va continua pana cand concentratia oxigenului este adusa mult sub limita de explozie. ( Vezi datele asupra limitelor de explozie ale sistemelor multicomponent ).

Purjarea cu azot poate fi considerata terminata numai cand se va confirma prin rezultatele analizelor de laborator ca concentratia oxigenului a fost micsorata pana la un nivel de siguranta.

Operatia de uscare a sistemului, ce urmeaza operatiilor de spalare cu apa sau functionare cu apa se efectueaza mai intai cu aer si apoi cu azot gazos cu punct de roua scazut.

Daca in timpul operatiilor de uscare cu aer si purjare cu azot se permite vehicularea solei prin condensatoarele de pe aerisiri, aceasta duce adesea la inghetarea apei in tevile schimbatoarelor de caldura sau la formarea hidratilor. De aceea , sola va fi pusa in functiune numai dupa ce echipamentul a fost uscat.

In timpul treptelor de purjare cu azot si uscare se va avea grija sa nu se lase urme de oxigen, apa, etc., neindepartate din buzunarele robinetilor de scurgere, utilaje si conducte.

Mai jos sunt prezentate valorile standard ce trebuie obtinute la purjarea cu azot si la uscarea fiecarui utilaj:

Precautii dupa purjarea cu azot:

Dupa terminarea purjarii cu azot, se va etansa intregul sistem cu azot la o presiune de 0,2 kg / cm². Cu toate acestea, este necesar sa se continue purjarea cu azot a utilajelor a caror presiune de operare este atmosferica, pentru a se preintampina intrarea in aceste utilaje a oxigenului si a aerului din alte sisteme.

4.1.5. Primirea hexanului la limita bateriei

Hexanul poate fi primit in parcul de rezervoare dupa ce au fost efectuate urmatoarele lucrari:

- Testul hidrostatic, curatirea si purjarea cu azot a rezervoarelor si sistemelor in legatura cu acestea.

- Confirmarea functionarii corespunzatoare a sistemului de sola si a aparaturii de masurare si control aferente acestui sistem.

- Confirmarea functionarii corespunzatoare a instalatiei de stins incendiu cu spuma aeromecanica si a instalatiei de stropire ( racire ) cu apa a rezervoarelor in caz de incendiu.

Hexanul se alimenteaza din afara limitei bateriei, este primit in fiecare  rezervor de proces prin FQ 713. La pornirea initiala a instalatiei este necesar sa se puna in functiune sistemul de spalare la etansarea mecanica a fiecarei pompe. Pentru aceasta necesitate imediata se introduc in TK 702 cca. 50 m³ hexan. Cantitatea depozitata in TK 702 se va mentine la o valoare minima, deoarece hexanul nu se alimenteaza printr-o sectiune de pretratare. Urmatoarea alimentare cu hexan in fiecare rezervor se va face in principiu dupa cum este aratat in fig. 4.1.5.

TK 702 este pregatit pentru a fi gata de functionare imediat dupa terminarea constructiei instalatiei, prin efectuarea spalarii cu apa, curatirii pentru indepartarea materialelor straine si uscarii ulterioare cu azot.

In timpul pornirii initiale a instalatiei sunt necesari cca. 800 m³ hexan, reprezentand prima umplere.

NOTA:

1 - Hexanul de completare se alimenteaza discontinuu in TK 701.

2 - La functionarea normala nu exista linie de evacuare / alimentare la / de la TK 701.

3 - TK 701 se foloseste in urmatoarele doua scopuri:

a.- pentru evacuarea hexanului in caz de urgenta

b.- pentru depozitarea temporara a hexanului de completare.

4 - Hexanul se alimenteaza de la ob. 408 B - Depozit produse lichide nr.2 cu pompa P 24 / 1,2. S-a prevazut de asemenea posibilitatea alimentarii cu hexan de la ob.422 A -Rampa produse lichide cu pompa P 38 / 1,2.

5. Inainte de a se porni alimentarea cu hexan se va lua legatura cu operatorii de la ob.408 B, respectiv ob. 422 A, dupa cum va fi cazul.

Fig. 4.1.5.

4.1.6. Spalarea cu hexan si functionarea cu hexan 

Scopul acestei operatii este sa se indeparteze complet impuritatile si apa din sistem si sa se faca o verificare finala. In acelasi timp, scopul acestei operatii este si de a se face toate modificarile necesare echipamentului, pentru a se aduce cat mai repede posibil calitatea produsului la calitatea corespunzatoare

( 'cuplat -spec' ). Este esential ca, dupa ce utilajele din sistem au fost curatate si / sau reparate, sa se efectueze spalarea cu hexan si functionarea cu hexan in combinatie cu decaparea.

Urmatoarele cerinte vor fi indeplinite inainte de operatia de spalare si functionare cu hexan:

1. Sa fie terminata purjarea cu azot a tuturor sistemelor de proces ( a intregii instalatii ).

2. Sola cu o temperatura de -10 ⁰C sau mai mica sa fie vehiculata ( sa circule ) intre condensatoarele de pe aerisiri si statia de frig din afara limitei bateriei.

3. Functionarea cu apa la T 701 si T 702 si operarea sectiunii de distilare a hexanului sa fie stabilizate in asa masura, incat sa fie posibila recuperarea solventilor dupa spalarea hexanului din sectiunea de preparare catalizatori si polimerizare.

Sa fie 300 m³ hexan brut in TK 701 si 400 m³ hexan pur, cu un continut de apa 20 ppm gr. si un continut de benzen 100 ppm mol. in TK 702.

4. Toate utilitatile, pompele necesare, aparatura de automatizare, etc. sa fie puse in functiune.

Operatia este terminata cand se confirma ca continutul de apa in hexan in sectiunea de preparare catalizatori, sectia de polimerizare si sectia de separare - uscare este 5 ppm gr. La sectiunea de polimerizare trebuie sa se confirme ca continutul de apa in hexan este egal sau mai mic de 5 ppm gr. la fiecare din cele 6 mostre luate de la reactoarele D 201 si D 221, de la condensatoarele E 201 si E 221 si de la vasele de acumulare hexan D 205 si D 225.

4.2. PORNIREA INSTALATIEI

In momentul in care a fost terminata pregatirea instalatiei conform instructiunilor prescrise pentru

' Pregatiri inaintea pornirii ', instalatia se afla in urmatoarele conditii:

a) Toate utilitatile necesare pentru operarea instalatiei sunt in functiune, iar schimbatoarele de caldura sunt alimentate cu apa de racire ( CW ) sau sola.

b) Echipamentul pentru prevenirea incendiilor si dispozitivele de siguranta sunt pastrate in stare perfecta de utilizare si sunt disponibile pentru utilizarea imediata.

c) Toate materiile auxiliare, chimicale au fost primite si depozitate in rezervoare sau in vase la limita bateriei.

d)  S-a efectuat purjarea cu azot. Concentratia oxigenului in instalatie este 0,2 % vol. sau mai mica, iar interiorul echipamentului de proces a fost uscat.

Pentru succesiunea operatiilor de pornire a fiecarei sectiuni a se vedea paragraful 4.1.2.8. ' Schema tipica pentru pornirea initiala a instalatiei '.

4.2.1. Faza de spalare cu apa ( A se vedea fig. 4.2.1.)

1. Cu robinetul V-2 inchis si V-1 deschis, se alimenteaza PW prin FIC 731 la striperul T 702, prin aspiratia celui de-al doilea contactor Z 702.

2. In momentul in care PW ajunge, prin intermediul vasului de control nivel Z 703, la primul contactor Z 701, se introduce PW pentru spalare la FG 7102, cu un debit de 150 l / h si prin pornirea si functionarea lui Z 701 se incarca primul decantor T 701 cu PW.

3. Cand T 701 si T 702 au fost incarcate cu PW, se introduce PW pentru spalare la FG 7103, cu un debit de 150 l / h si se porneste Z 702.

4. Cand T 701 a fost incarcat cu PW pana la un nivel de 50 %, pe LICA 711, se inchide FIC 731 si se asteapta sosirea hexanului brut.

5. Cand hexanul brut incepe sa curga in Z 701, se introduce PW pentru spalare cu un debit de 150 l / h pe FG 7101 si se porneste pompa P 701 AB. Se fixeaza LICA 711 la 50 %.

6. Se introduce hexan pentru spalare cu un debit de 150 l / h pe FG 7104 si se porneste P 702 AB, de recuperare a hexanului. Se fixeaza LICA 713 la 50 %.

7. Cand se porneste primirea hexanului, se porneste pompa de alimentare soda caustica P 801 AB si se introduce in Z 701 solutie de NaOH 25 % gr.

Se mentine valoarea pH-ului, masurat in apa uzata de pe refularea pompelor P 701 AB, la min. 10, prin ajustarea cursei pompei.

8. Se deschide V-1 si se alimenteaza PW la aspiratia lui Z 702 cu un debit de 2510 kg / h.

4.2.2. Faza de distilare hexan

4.2.2.1. Preparare

a) Se incalzesc conductele mansonate si conductele prevazute cu insotire cu abur.

b) Se deschide robinetul V-3 de pe rezervoarul TK 702. ( A se vedea fig. 4.2.2-1 )

4.2.2.2. Operatia de pornire pompa de hexan de inalta presiune P 708 ( A se vedea fig. 4.2.2-1 )

a) Se porneste P 708 AB. Se efectueaza operatia de circulatie cu PICA 742 larg deschis.

b) Se introduce treptat hexan in uscatorul de hexan D 703 A sau B si in filtrul pentru hexan Z 704 A sau B. In aceasta etapa se purjeaza in afara gazul din interiorul sistemului, mentinand robinetele V-4 si V-5 deschise.

c) Cu PICA 742 fixat la 12 kg / cm² si PICA 743 fixat la 4 kg / cm², se deschid robinetele V-6 si V-7.

NOTA:

1. Inainte de introducerea hexanului in uscatorul D 703, se deschide robinetul V - 9 ( 3 / 4 toli ) si apoi se umple D 703 cu hexan. Apoi se deschide robinetul V - 8 ( 4 toli ) si se inchide V - 9.

2. Chiar cand se introduce hexan in filtrul Z 704 AB, se deschide V - 11 ( 3 / 4 toli ) si se umple interiorul lui Z 704 cu hexan. Apoi se deschide robinetul V-10 ( 4 toli ) si se inchide robinetul V - 11.

4.2.2.3. Procedura pentru operarea coloanei de deshidratare a hexanului T 704 ( A se vedea fig. 4.2.2.-3)

a) Se confirma ca traseul fluxului tehnologic a fost astfel stabilit, incat hexanul distilat poate fi introdus in TK 701, adica HC 731 de pe iesire din E 706 este deschis, iar HC 732 este inchis.

b) Se confirma initial ca PRCS 721 la T 703 a fost fixat la 0,5 kg / cm² si PICA 731 la D 702 la 0.

c) Se confirma debitul de CW si BR la fiecare schimbator de caldura.

d) Se alimenteaza HHx in D 701 de la robinetul de pe aspiratia pompei P 703, cu un debit de 15 t/h pe FR 711.

NOTA:

1. In acest timp se mentine inchis robinetul de la fundul lui D 701. Cand se alimenteaza HHx in T 703, se deschide manual LICA 715.

2. Se introduce hexan de spalare cu un debit de 150 l / h pe FG 7106.

e) Cand LRCA 721 indica un nivel de 30 %, se deschide treptat FRC 721 si astfel se porneste incalzirea lui E 703.

f) Se mareste treptat valoarea prescrisa pentru PRCS 721, pana se ajunge in final la 3 kg / cm². Se fixeaza PICA 731 la 0,2 kg / cm².

OBSERVATII:

1. Intrucat T 703 este umplut cu azot, cand refierbatorul E 703 este incalzit brusc, are loc o crestere brusca la PRCS 721. Datorita acestui fapt, se va avea grija sa se permita o functionare mai de lina.

2. In cazurile in care nivelul de lichid in striperul T 703 creste in asa masura incat indicatia de pe LRCA 721 depaseste 65 %, se reduce debitul de hexan pe FR 711.

g) Cand hexanul in D 702, vas de receptie a striperului, se acumuleaza atat incat LRCA 731 indica 30 %, se porneste P 706 AB, de alimentare a deshidratorului si se fixeaza LRCA 731 la 30 %.

h) Cand LIC 733 pentru T 704 a atins 25 %, se deschide treptat FIC 734 si se porneste incalzirea refierbatorului E 705.

i) Cand LIC 733 pentr T 704 a atins 50 %, se opreste introducerea in D 701 a HHx de la robinetul de pe aspiratia pompei P 703 si se opreste hexanul pentru spalare. In acest moment se aduce FRC 721 la debit minim.

j) Se pastreaza refluxul total ( se opereaza T 704 cu reflux total ) timp de 3 ore, dupa confirmarea prin intermediul lui TR 731 si TR 732 ca operarea deshidratorului de hexan T 704 s-a stabilizat.

k) Se introduce HHx in D 701, in acelasi mod ca cel descris la pct. d ).

l) Se aduce fiecare valoare prescrisa pentru conditii normale de operare, dupa cum urmeaza:

LRCA 731   50 %

LIC 733   50 %

LRCA 721   30 %

PRC 721  3 kg / cm²

m) Se introduce hexan de spalare cu un debit de 150 l / h pe FG 7302 si se porneste pompa P 707 AB. Se fixeaza LIC 733 pana la 50 %.

n) Se deschide robinetul V - 12.

o) Se deschide HC 731 si se transfera hexanul in TK 701.

4.2.2.4. Procedura pentru operarea striperului de hexan T 703

a) In acest moment, presiunea in T 703 este cca. 3 kg / cm² si in striper se mentine o anumita cantitate de hexan.

b) Se introduce hexan de spalare la P 711, cu un debit de 1000 l / h pe FG 7202 si se porneste P 711 AB, de alimentare a vasului de detenta D 711 si se fixeaza PIC 722 la 24 kg / cm³. Se mentine FRC 722 inchis. Imediat ce in pompa P 711 AB au loc fenomene de cavitatie, se opreste incalzirea conductelor mansonate de pe aspiratia pompei.

NOTA:

Se confirma realizarea traseului de la PIC 722 la T 703.

c) Se deschide treptat TRC 724 si se porneste incalzirea preincalzitorului E 711. Se fixeaza TRC 724 la 220 ⁰C.

NOTA:

Se confirma realizarea traseului de la FRC 722 la T 703.

d) Se deschide treptat FRC 722 si se fixeaza la 2600 kg / h.

4.2.2.5. Operarea vasului D 701 de hexan brut ( A se vedea fig. 4.2.2-2 )

a) Se introduce hexan de spalare cu un debit de 150 l / h pe FG 7107 si se porneste pompa P 704 de hexan brut.

b) Se introduce hexan in D 701 cu un debit de 15 t / h pe FIC 712.

c) Cand LICA 715 indica 10 %, se opreste HHx si se porneste pompa P 703 AB de alimentare a striperului. Se fixeaza LICA 715 la 15 %.

d) Se introduce hexan de spalare cu un debit de 150 l / h pe FG 7105 si se porneste P 709.

NOTA:

Inainte de a se porni P 704, se confirma ca LA 718 nu functioneaza, adica nu este apa la fundul rezervorului TK 701 de hexan uzat

4.2.2.6. Schimbarea hexanului distilat din TK 701 in TK 702

a) Se porneste pompa de apa uzata P 710 AB si se fixeaza LICA 732 la 50 %.

b) Se deschide V - 1 si se inchide V - 2 si se fixeaza FIC 731 la 2150 kg / h. (A se vedea fig. 7.2.7.2-1)

c) Dupa ce se confirma prin TR 731 si TR 732 ca s-a stabilizat operarea deshidratorului de hexan T 704, se ia o proba de hexan distilat de la stutul de proba de pe conducta de iesire din racitorul E 706 si se determina continutul de apa in hexan.

d) Cand continutul de apa in hexan este de 20 ppm gr. sau mai mic, se inchide V - 12 si se deschide HC 732. Apoi, cu HC 731 inchis, se introduce hexan in TK 702.

NOTA:

In cazurile in care e necesar sa se opereze T 704, indiferent daca T 703 este oprit, e posibil sa se continue operarea lui T 704 atat timp cat HC 731 si V - 13 sunt deschise, iar HC 732 si V - 14 sunt inchise.

4.2.2.7. Procedura pentru operarea fazei de tratare polimer inferior

a) Cand polimerul inferior s-a acumulat in D 711 pana la un nivel de 30 % pe LICA 722, se deschide treptat TIC 728 si se incalzeste preincalzitorul de polimer inferior E 712 cu abur de inalta presiune, pana la 180 ⁰C.

b) Prin deschiderea lui LICA 722 se transfera polimerul inferior din E 712 in vasul D 712 de depozitare polimer inferior. Se fixeaza LICA 722 la 30 %.

c) Cand indicatia pe LCA 724, pentru D 713, a atins 25 %, se porneste transferul hexanului condensat spre aspiratia primului contactor Z 701, prin pornirea pompei P 714 AB. Se fixeaza LCA 724 la 50 %.

4.2.3. Sistemul de recuperare polimer uzat

4.2.3.1. Preparare si confirmare

a) Se confirma ca prin condensatorul de hexan E 751 circula CW, iar prin E 752 circula sola ( BR).

b) Se fixeaza PC 751 la 0,1 kg / cm².

4.2.3.2. Operarea striperului de hexan D 753

a) Se introduce PW in D 753 pana la un nivel de 25 % pe LIA 751.

b) Se introduce in D 753 solutia de NaOH 25 % gr. cu pompa de alimentare soda P801 AB si se aduce pH-ul lichidului din D 753 la 10 sau mai mare. Confirmarea  pH-ului se face prin deschiderea usoara a robinetului de fund.

c) Se primeste solvent uzat, in sarje, de la vasele D 108 AB, D 110 AB, D 111, D 112, D 751 si D 752.

d) Se introduce PW in D 753 cu un debit de 150 l / h cu FG 7501 si se pune in functiune agitatorul vasului D 753 pentru 5 min.

e) Se opreste agitatorul, se deschide putin robinetul de la fundul lui D 753 si se confirma ca pH-ul este 10 sau mai mare. Daca valoarea pH-ului este mai mica de 10, se alimenteaza o cantitate suplimentara de solutie NaOH 25 % gr.

f) Se porneste din nou agitatorul si , deschizandu-se treptat FIC 751, se introduce abur de joasa presiune la D 753.

g) 10 minute dupa ce TR 751 s-a stabilizat la 90 ⁰C sau la o temperatura mai mare, se inchide FIC 751.

h) Se deschide robinetul de la fundul lui D 753 si se descarca apa calda din vas.

i) Dupa ce se confirma pe LG 7501 de pe vasul de receptie a hexanului D 754 ca s-a acumulat in D 754 hexan condensat, se fixeaza LC 752 la 30 % si se porneste P 751 pentru a transfera hexanul condensat spre aspiratia contactorului Z 701.

j) Cand distilarea cu abur in D 753 s-a terminat, se fixeaza LC 752 la 0 % si se transfera intreaga cantitate de hexan condensat spre aspiratia lui Z 701. Apoi se opreste P 751.

OBSERVATII:

Deoarece la E 752 pot avea loc deranjamente datorita inghetului, se vor lua masuri de prevedere pentru a se evita cresterea presiunii indicate pe PC 751.

Daca creste presiunea, se va efectua o ajustare a robinetului, pentru a aduce temperatura solei

( RBR ) la iesirea din E 752 la 5 ⁰C.

5. INSTRUCTIUNI DE OPERARE IN REGIM NORMAL DE FUNCTIONARE

5.1. CONTROLUL SI INSPECTIA

Odata pornita, instalatia poate merge prin comanda de la distanta , toate operatiile necesare fiind luate de catre operatorul de la camera de comanda.

Astfel de operatii, ca: supravegherea si schimbarea conditiilor de operare si pastrarea proprietatilor polimerului in domeniul specificat se realizeaza prin intermediul panoului de control. Pe de alta parte, controlul efectuat de operatori direct in instalatie este deosebit de important pentru aceasta, intrucat in instalatie, vehiculandu-se suspensii, exista posibilitatea infundarii in unele conducte sau ventile de reglare si deasemenea, existand un numar mare de utilaje in rotatie, toate acestea trebuie verificate pe loc cum functioneaza.

Pentru a nu intrerupe operarea stabila si continua a instalatiei, este absolut necesar sa se urmareasca cu atentie conditiile anormale ce pot aparea, astfel incat acestea sa fie detectate intr-un stadiu cat mai incipient posibil. Cand este detectata o defectiune, se vor efectua toate manevrele necesare pentru restabilirea conditiilor normale de operare.

5.1.1. Controlul periodic

In ceea ce priveste controlul conditiilor de operare ale echipamentului de proces, este esential sa se descopere conditiile anormale in stadiu incipient si in acest scop sa se intocmeasca 'foi de parametri' si 'rapoarte de activitate'. Astfel de 'foi de parametri' si 'rapoarte de activitate' vor fi completate de catre operatori la intervale regulate de timp, astfel incat sa poata fi supravegheate ( urmarite ) schimbarile functie de timp, in conditiile de operare ale echipamentului de proces.

5.1.2. Controlul utilitatilor

5.1.3. Rapoarte

Cand fiecare tura de control s-a terminat, sau in caz de avarie, se instiinteaza imediat persoana insarcinata cu intocmirea raportului ( notarea rezultatelor ). In mod normal, in raport vor fi cuprinse urmatoarele:

-daca exista sau nu vibratii neobisnuite, alte vibratii, etc.

-daca exista sau nu sunete neobisnuite

-daca exista sau nu deformatii, miros ciudat, etc.

-daca exista sau nu cresteri neobisnuite ale temperaturii la coloane, vase, schimbatoare de caldura, conducte, masini in rotatie, etc.

-daca exista sau nu ceva neobisnuit in ceea ce priveste temperatura, presiunea, debitul, nivelul de lichid, etc.

-daca exista sau nu scurgeri la coloane, vase, schimbatoare de caldura, conducte, utilaje in rotatie, etc.

-se va raporta situatia dupa ce au fost luate masurile pentru remediere

-se va raporta situatia la bazinele nr. 1 si 3.

5.1.4. Controlul special

5.1.4.1. Controlul in timpul operarii

a) Inainte de reparatii se vor verifica:

-instructiunile referitoare la punctele esentiale de lucru, precautiile ce trebuie luate pentru lucru si procedeele de lucru, astfel incat reparatia sa se desfasoare in siguranta

-daca in vecinatatea locului de lucru sunt astfel de conditii incat reparatia sa se desfasoare in siguranta

-deschiderea coloanelor, vaselor, schimbatoarelor de caldura, etc. se va face numai in prezenta unei persoane anume desemnata.

b) In timpul reparatiilor se verifica

-daca cu trecerea timpului s-au schimbat conditiile in vecinatatea locului de lucru

-au fost respectate strict regulile, instructiunile, etc.

-lucrul se desfasoara in siguranta si in mod continuu, silentios.

c) Dupa reparatii se va verifica:

-daca s-a gasit vreo eroare in rezultatul lucrarii desfasurate

-daca s-a curatat sau nu locul de lucru, etc.

d) Raportul

Se va intocmi un raport in care sa se mentioneze ca reparatia a fost efectuata in siguranta si fara erori.

5.1.4.2. Controlul in timpul functionarii echipamentului de proces

a) La echipamentul de proces se verifica:

-daca exista sau nu scurgeri

-daca vreun echipament de proces, conducta, etc. vibreaza sau nu in mod neobisnuit

-daca vreun echipament de proces, conducta, etc. emit sau nu sunete neobisnuite

-daca exista sau nu la vreun echipament de proces, conducta, etc. cresteri de temperatura, deformatii, emisii de mirosuri, etc.

5.1.4.3. Controlul in timpul operarii echipamentului in rotatie

a) La echipamentul in rotatie se va verifica:

-daca curentul electric este sau nu in exces fata de amperajul nominal

-daca se emit sunete neobisnuite (la lagare, arbori si corpul echipamentului)

-daca exista sau nu vibratii neobisnuite

-temperatura este corespunzatoare ( temperatura ambianta + 20⁰C )( in lagare, arbori, etansari)

-daca a fost atinsa sau nu capacitatea proiectata ( debit, presiune )

-daca exista sau nu scurgeri de ulei de ungere si fluid de proces ( la etansari si imbinari )

-daca exista sau nu vreo parte stationara ( de exemplu capac de protectie ) in contact cu partile mobile.

b) Raportare si inregistrare

In cazul in care se gasesc fenomene neobisnuite, se raporteaza imediat acest lucru supraveghetorului si se primesc instructiuni. Apoi, conform instructiunilor, se iau masurile necesare:ajustari, opriri, etc. si se intocmeste un raport.

5.1.4.4. Inspectia pentru controlul echipamentului de rezerva

Se va inspecta si se va pastra in conditii bune de functionare intregul echipament in rotatie care este de rezerva, astfel incat sa poata fi pus in functionare fara intarziere.

a) Se va roti fiecare echipament de rezerva ( o data pe zi )

-rotirea manuala ( trebuie sa se roteasca silentios si usor )

-se va completa uleiul de ungere, etc.

b) Se va efectua comutarea alternativa a operarii de la echipamentul activ la cel de rezerva ( o data pe luna )

Se va confirma ca performantele echipamentului de rezerva nu s-au inrautatit.

5.1.5. Controlul pe timp friguros.

Se vor respecta instructiunile din paragraful 5.4.

5.1.6. Controlul operarii in camera de comanda

5.1.6.1. Operarea aparaturii AMC

a) Valoarea prescrisa pe fiecare aparat nu trebuie sa fie schimbata fara o permisiune prealabila.

In cazul in care urmeaza sa fie schimbata,se va raporta motivul si noua valoare si se va cere permisiunea sefului ierarhic.

b) In mod obisnuit , aparatura AMC functioneaza pe 'automat'.

c) Daca modul de control este comutat de pe 'automat' pe 'manual', se va raporta motivul comutarii si se va cere permisiunea sefului ierarhic.

d) Personalul de exploatare isi va insusi toate cunostintele de lucru in ceea ce priveste decalarea in timp, caracteristicile ce trebuie controlate, etc.

e) Se vor observa continuu aparatele pe 'manual', se va urmari tendinta conditiilor de proces, etc. si se va porni reglajul fin intr-un stadiu relativ incipient.

f) Nu se va opri si nu se vor modifica valorile prescrise pentru instrumentele de interblocare sau alarma ( cu exceptia cazului in care se obtine de la seful ierarhic permisiunea pentru reparatii, etc.).

g) In cazul in care urmeaza sa se efectueze o operatie pe by-pass, aceasta se va pornidupa ce se va obtine in prealabil permisiunea sefului ierarhic si se va pune o placuta indicatoare, pe care sa se citeasca 'In operare pe by-pass'.

5.1.6.2. Controlul conditiilor de operare

Valorile standard prescrise pentru aparatele AMC, amplasate in diferite sectii ale procesului, sunt prezentate in acest capitol.

In cazul in care apare vreo deviatie de la valoarea standard prescrisa, operatorul de la camera de comanda si cel din instalatie vor coopera unul cu celalalt pentru a efectua manevrele corespunzatoare.

a) Supravegherea echipamentului

i) - Controlul debitului

-verifica presiunea de refulare a pompei

-verifica performantele robinetului de reglare

-verifica daca este infundata sau nu conducta de proces

-verifica presiunea utilitatilor si materiilor prime

ii) - Controlul temperaturii

-optimizeaza cantitatea sursei de caldura si verifica conditiile de lucru ale oalei de condens

-ajusteaza debitul de alimentare si reflux

-verifica presiunea daca fluctueaza sau nu

-inspecteaza schimbatoarele de caldura, daca este ceva in neregula sau daca debitul de apa de racire este corespunzator

iii) - Controlul nivelului

-verifica daca debitul fluctueaza sau nu

-verifica fluctuatia presiuniii sau temperaturii

iv) - Controlul presiunii

-observa efectul racirii in schimbatoarele de caldura

-verifica daca temperatura fluctueaza sau nu

-verifica daca nivelul de lichid fluctueaza

-verifica daca fluctueaza debitul de gaz rezidual

-verifica presiunea utilitatilor

v) - Controlul calitatii

- noteaza rezultatele analitice in ordine, conform graficului de probe, in fisele cu conditii de operare, fise ce contin toti parametrii de proces

-daca apare vreo deviatie a calitatii, instiinteaza persoana insarcinata cu urmarirea calitatii

-schimba conditiile de operare cu permisiunea persoanei ce este insarcinata cu urmarirea acestora

vi) - Testarea diferitelor alarme

-testeaza sistemul de alarma

vii) - Observarea diferitelor inregistratoare

-verifica starea infasurarii hartiei pentru diagrame

-verifica starea desenului linear (imprimat pe hartie pentru diagrame) si cerneala pentru hartia pentru diagrame

viii) - Primirea si transmiterea de telefoane si mesaje si comunicarea lor

-primirea rezultatelor analitice

-primirea si livrarea materiilor prime si produselor

-raporteaza fara intarziere sefului ierarhic fiecare mesaj primit sau transmis la telefon din exterior

ix) - Masurile ce trebuie luate in cazurile in care conditiile de operare sunt deranjate de cauze externe

-raporteaza prompt sefului ierarhic natura deranjamentului, cauza, masura ce trebuie luata, etc.

-operatorul de la tabloul de comanda trebuie sa inteleaga cauza si sa dea operatorului din instalatie instructiuni corespunzatoare

-determina cat de extinsa este influenta deranjamentului datorat cauzelor exterioare si incearca sa restabileasca regimul normal prin masuri de reglare corespunzatoare

-daca e necesar, comuta modul de reglare al aparatului AMC pe 'manual' si efectueaza o operatie de by-pass cu permisiunea sefului ierarhic; intr-o astfel de situatie pune un semn in fata aparatului, pentru a marca aceasta actiune

-dupa restabilirea regimului normal, raporteaza sefului ierarhic

-noteaza in foaia de inregistrare fenomenul, cauza, masurile de remediere luate, timpul, etc..

5.2. LISTA VALORILOR PRESCRISE PENTRU CONDITII DE OPERARE STANDARD

( prezentata in capitolul 2)

Valorile prescrise pentru diferite aparate AMC, proportionale cu capacitatea instalatiei, sunt clasificate in doua categorii, dupa cum urmeaza:

-valorile prescrise ce vor fi schimbate functie de tipul de polimer produs si de debitul de etilena

-valori prescrise ce nu trebuie schimbate in nici un caz.

Simbolurile celor doua categorii de valori prescrise sunt:

1) 'F' -valorile prescrise pentru aparatura AMC, indicate in urmatoarele tabele, ce se folosesc fara modificari, indiferent de tipul de polimer si de debitul de etilena.

2) 'V' -valorile prescrise pentru aparatura AMC, indicate in urmatoarele tabele, ce se modifica functie de tipul de polimer produs si de debitul de etilena.

5.3. INSTRUCTIUNI DE OPERARE PENTRU SECTIUNILE PRINCIPALE SI LOCALIZAREA DEFECTELOR

5.4. OPERATII UNITARE - PROTECTIE CONTRA INGHETULUI

5.4.1. Generalitati

Protectia contra inghetului a instalatiei este o actiune foarte importanta ce trebuie indeplinita in perioada de iarna, in scopul protejarii echipamentului si conductelor contra deteriorarii, ce poate avea loc datorita inghetarii lichidului. Printre diferitele feluri de fluide vehiculate in aceasta instalatie, urmatoarele fluide pot ingheta in timpul iernii:

a) apa ( CW, PW si BFW )

b) solutie apoasa de NaOH ( solutie de concentratie 25 % gr soda caustica )

c) hidrocarburi saturate cu apa ( hidrogen, propilena, butena -1 si hexan ).

In ceea ce priveste hidrogenul, propilena, butena -1 si hexanul, cu continut de apa saturata la temperatura ambianta, nu este necesara o protectie contra inghetului.

In concluzie, protectia contra inghetului se va face pentru echipamentul, utilajele si conductele ce folosesc diferite tipuri de apa sau solutie de soda caustica.

5.4.2. Echipamentul ce utilizeaza apa de proces ( PW )

Apa de proces este utilizata pentru spalarea etansarilor mecanice si de asemenea serveste ca apa de spalare, pentru a se preintampina aglomerarea ( lipirea ) suspensiei si / sau a depozitelor pe diferitele parti de echipament si conducte in timpul operatiilor de intretinere.

In functie de modul in care este utilizata apa de proces, protectia contra inghetului se clasifica in urmatoarele trei grupe:

In general, protectia contra inghetului este necesara in acele puncte unde apa din sistem ingheata daca temperatura ambianta scade la 0 ⁰C sau mai jos, iar apa de proces nu mai este alimentata la echipament, pentru a se proteja robinetii, conductele, echipamentul si / sau aparatura de automatizare impotriva deteriorarii, prin cresterea volumului, datorita inghetarii apei in sistem.

Diferitele parti ale echipamentului, conductelor, etc. montate in instalatie vor fi protejate contra inghetului conform urmatorului tabel:

5.4.3. Echipamentul ce utilizeaza apa de racire

Notiunea de protectie contra inghetului pentru echipamentul ce utilizeaza apa de racire este aceeasi ca cea pentru echipamentul ce utilizeaza apa de proces.

Apa de racire este introdusa la aproape toate schimbatoarele de caldura, mantalele vaselor si partile ce trebuie racite la utilajele in rotatie.

Protectia contra inghetului se efectueaza conform ' grupei c ' de mai sus, pentru aproape toate echipamentele. Sunt necesare urmatoarele precautii:

a. Nu se vor inchide niciodata robinetii de intrare si iesire apa de racire de la schimbatoarele de caldura si mantalele vaselor.

b. Nu se va uita niciodata sa se introduca tot timpul apa de racire la utilajele in rotatie, chiar cand ele nu sunt in operare.

c. In timpul operarii normale, apa de racire se introduce in mod constant la mantalele primului reactor D 201 si celui de-al doilea reactor D 221, ramane o cantitate de apa retinuta in conductele pompelor P 204 si P 224. Astfel nu se va uita niciodata sa se scurga apa retinuta, din conductele mai sus mentionate.

d. Este de dorit sa se introduca in mod constant o cantitate de apa de arcire la conducta de scurgere prevazuta la conductele de apa de racire.

5.4.6. Echipamentul ce utilizeaza solutie de soda caustica

Punctul de inghet al solutiei de concentratie 25 % gr NaOH este -17 ⁰C, iar cel al solutiei de concentratie 45 % gr NaOH este de -18 ⁰C. Atfel, insotirile cu abur la toate conductele de soda caustica vor fi in functiune.