Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Administrarea corecta a medicamentelor
Administrarea medicamentele se poate realiza pe
mai multe cai:
calea orala; calea parenterala: intravasculara, intramusculara, subcutanata,
intraspinala, intratecala, intracardiaca, intramedulara, intraventriculara,
intraarticulara si intrasinoviala;calea transmucosala:
buco-faringiana, rectala, vaginala, uretrala, nazala, oftalmica, auriculara,
pulmonara;calea cutanata.
Alegerea corecta a caii de administrare se realizeaza in functie de forma
farmaceutica si avantajele sau dezavantajele administrarii medicamentelor:
gradul de biotransformare la nivelul primului pasaj intestinal si hepatic,
absorbtia, gravitatea bolii (acuta sau cronica), starea pacientului
(constienta, inconstienta sau voma).
Administrarea corespunzatoare a medicamentelor reprezinta un
aspect foarte important pentru farmacoterapie.
Activitatea unui medicament este influentata foarte
mult de bioritmuri. Aceasta constatare a fost observata prin
aparitia unor efecte diferite in intensitate in urma administrarii la momente
diferite din zi a unui medicament, avand aceasi doza.
Anumite forme farmaceutice sunt dozate diferit in fuctie de momentul
administarii (in 24 de ore sau in fuctie de ziua in care absorbtia
medicamentului este maxima.
Astfel, dimineata, pe nemancate, sunt indicate: antihelminticele, diureticele
si purgativele, hormonii glucocorticoizi.
Dintre factorii fiziologici care influenteaza absorbtia pe cale orala, mai
importante sunt variatiile circadiene ale golirii stomacului, ale motilitatii
intestinale si ale debitului sanguin intestinal. Golirea stomacului are loc mai
repede dimineata decat seara, deci majoritatea medicamentelor care se absorb
prin difuzie pasiva se vor absorbi mai usor dimineata.
Tranzitul intestinal este de doua ori mai rapid in
timpul zilei decat noaptea.
Debitul sanguin intestinal este de doua ori mai rapid
in perioada de activitate a organismului si excretia biliara este de asemenea
mai mare in aceasta perioada.
Metabolismul hepatic sufera si el variatii nictemerale, ceea ce
explica variatiile observate in efectele farmacologice ale unor substante
metabolizate la nivelul ficatului.
Absorbtia, dupa administrarea orala poate fi influentata de o serie de factori
locali: pH-ul, de exemplu, penicilina G este
inactivata de aciditatea gastrica, enzimele sucurilor digestive. Daca sunt
liposolubile, se absorb repede si complet. Daca sunt polare, absorbtia lor este cu atat mai mica cu cat polaritatea este mai mare. Cand
polaritatea este intermediara, absorbtia este
partiala, dar daca este suficient de buna, poate permite administrarea orala.
In general, medicamentele administrate per os se recomanda pe stomacul gol,
adica o ora inainte de masa sau la trei ore, dupa. Exista insa si exceptii de
la aceasta regula: medicamentele iritante pentru stomac, spre exemplu
antiinflamatoarele, se administreaza in timpul mesei sau imediat dupa masa.
Medicamentele stimulatoare ale secretiei gastrice, coleretice
si colecistokinetice, anorexigene, hipoglicemiante se administreaza cu 15-30
minute inainte de a manca.
Se administreaza in timpul mesei sau imediat dupa masa,
substituentii secretiei gastrice si la o jumatate de ora sau doua ore dupa
masa, medicamentele antiacide, hipolipemiante.
Actiunea farmacologica a unui medicament este
influentata si de asocierea cu anumite alimentele, motiv pentru care trebuie
evitata. In general, alimentele intarzie absorbtia deoarece sunt un obstacol intre medicamente si suprafata de absorbtie, pe
de o parte, dar si datorita intarzierii golirii stomacului, pe de alta parte.
Deoarece tetraciclinele formeaza chelati neabsorbabili cu
ionii de calciu, magneziu, aluminiu si fier din medicamente, nu se asociaza
penicilinele cu antiacidele, antianemicele sau cu produsele lactate.
Posologia trebuie insa sa tina cont de starile
fiziologice particulare: starea de graviditate, nou-nascut, varstnicul. Spre
exemplu, in cazul starii de graviditate si a varstnicului, se inregistreaza
hiposecretie de suc gastric si hipomotilitate, ceea ce are ca rezultat marirea
timpului de golire a stomacului, deci o intarziere a absorbtiei medicamentului
si in concluzie, efect terapeutic intarziat. Nou-nascutul are
pH gastic, neutru la nastre si scade la pH acid pana in jurul varstei de trei
ani.
Dozele de medicament variaza in functie de forma farmaceutica, de exemplu:
forme lichide sau solide, de modul de formulare: cu eliberare imediata,
prelungita (medicamentele retard), cu eliberare la tinta sau controlata, si de
afectiune, aceasta fiind de cele mai multe ori particularizata fiecarui individ
in parte.
Administrarea prin injectare se realizeaza, de obicei, in urgentele medicale
pentru un efect rapid, fiind folosita si atunci cand nu este posibila sau nu
este avantajoasa administrarea orala: medicamente care se absorb putin sau
deloc, fie sunt distruse in tubul digestiv, cand bolnavii sunt necooperanti,
aflati in stare de coma sau inconstienta sau in caz de contraindicatie pentru
administrare orala. In urma administrarii medicamentelor pe
aceasta cale, in sange se realizeaza concentratii sanguine foarte inalte si
rapide, fiind extrem de eficace in urgente, dar si foarte periculoasa.
Administrarea intramusculara si subcutanata presupune absorbtie care poate fi
influentata de natura medicamentului si de vascularizatia zonei. In cazul
injectarii intramusculare, absorbtia este mai rapida
decat in cazul administrarii subcutanate, datorita vascularizatiei de la
nivelul muschiului. Asadar, administrarea pe cale intramusculara si subcutanata
determina un efect terapeutic mai intarziat decat la
administrarea intravenoasa.
Administrarea sublingual, intranazal, intrarectal sau cutanat se realizeaza
pentru efect local, a evita efectele sistemice si
metabolizarea la primul pasaj hepatic
Timpul si Conditii Optime de Administrare a Medicamentelor
Medicamente administrate dimineata, cu cel putin 30 minute inainte de
masa:
Pansamente gastrice
Coleretice
Colecistochinetice
Hepatoprotectoare
Purgative saline
Antihelmintice
Saluretice oral
Medicamente administrate pe stomacul gol (1 ora inainte sau 3 ore dupa
masa)
Ampicilina
Analeptice
Analgezice
Anticonvulsivante
Anticoagulante
Antianemice
Antihistaminice
Antimicrobiene
Antiparkinsoniene
Antitusive
Bronhodilatatoare
Cloxacilina
Dipiridamol
Eritromicina
Fenmetrazina
Hormoni
Lincomicina
Penicilamina
Penicilina V
Pentaeritroltetranitrat
Rifampicina
Sedative
Tetracicline (exceptand Doxiciclina)
Tranchilizante
Vasodilatatoare
Vitamine
Medicamente administrate cu 20 - 45 minute inainte de masa
Anorexigene ( 30-45 min)
Antispastice ( 20-30 min)
Atropina pt efecte digestive
Clidinium
Clordiazepoxid
Fenobarbital
Preparate de beladona
Propantelina
Stimulatoarele secretie gastrice (tincturi amare) (15-20 min, in putina
apa)
Sulfamide hipoglicemiante
Medicamente administrate in timpul mesei sau imediat dupa masa, cu
alimente (incl. cu lapte)
Aspirina
Acid nalidixic
Amiofilina
Antiinflamatoare
Biguanide
Bromocriptina
Clorpromazina
Clorpropamida
Digitalice oral
Fenformin
Fenilbutazona
Fier (fumarat, gluconat, lactat, fosfogluconat, succinat, sulfat)
Griseofulvina
Hidrocloratiazina
Hidrocortizon
Indometacin
Izoniazida
Levodopa
Metronidazol
Prednison
Propranolol
Reserpina
Salazopirin
Teofilin
Tolbutamid
Trihexifenidil
Medicamente administrate la 30min-2ore dupa masa
Antiacide
Coleretice
Colecistochinetice
Hipocolesterolemiante (1 1/2-2 ore)
Medicamente care se administreaza seara inainte de culcare
Hipnotice
Laxative
Bronhodilatatoare
Medicamente administrate cu min 250 ml apa
Sulfamide antimicrobiene
Produse vegetale
Mucilagii
Medicamente care nu se administreaza asociate cu lapte sau produse lactate
Bisacodil
Clorura de potasiu
Tetracicline si derivati ( exceptand doxiciclina )
Medicamente care nu se asociaza cu sucuri de fructe
Ampicilina
Cloxacilina
Eritromicina
Medicamente care nu se asociaza cu antiacide
Barbiturice
Bisacodil
Fier
Tetraciclina
Medicamente care nu se asociaza cu ulei mineral ( de parafina)
Dioctilsulfosuccinat
Vitamine liposolubile
Polivitamine
Efectele medicamentelor asupra sistemului digestiv
18 February 2009 647 vizualizari Nici un comentariu
Multe dintre medicamentele administrate per os
pot afecta sistemul digestiv. Aceste medicamente includ
medicamentele prescrise (cele recomandate de medic si eliberate de farmacist)
si medicamente non prescrise sau preparatelele over the counter (OTC).
La sfarsitul acestui articol sunt descrise cateva medicamente prescrise si non
prescrise, medicamente care sunt considerate ca pot afecta sistemul digestiv.
Desi aceste medicamente in mod normal sunt sigure si
eficiente, efectele secundare pot apare in unele cazuri. OTC atunci cand
sunt administrate respectandu-se prospectul nu determina efecte secundare
severe. Este important sa se citeasca prospectul
pentru a cunoaste componentele medicamentului, efectele secundare,
atentionarile si cand se impune consultarea unui medic.
Intotdeauna este necesara consultarea unui medic
inainte de a folosi un medicament si atunci cand se doreste adaugarea unui alt
medicament la cele pe care le luati deja. Spuneti medicului despre toate
celelalte medicamente (prescrise sau OTC) pe care le luati. Anumite
medicamente luate impreuna pot interactiona si determina efecte secundare.
In plus, spuneti medicului despre orice alergie sau sensibilitate la alimente
sau medicamente si despre orice boala pe care o aveti cum este
diabetul, boala renala sau hepatica.
Asigurati-va ca ati inteles toate instructiunile, incluzand
doza si modul de administrare, posibilele interactiuni cu alimentele, alcoolul
si alte medicamente, efectele secundare si atentionarile. Daca sunteti un adult in varsta cititi cu atentie toate instructiunile si
intrebati medicul despre medicament. Datorita varstei mai
inaintate, puteti fi mai sensibil la interactiunele medicamentose care
determina efecte secundare.
Persoanele cu intoleranta alimentara, cum este
intoleranta la gluten trebuie sa fie sigure ca medicamentele pe care le iau nu
contin fibre sau aditivi cu gluten.
Consultati medicul daca aveti orice intrebare sau indoiala in legatura cu
medicametele pe care le luati. Urmati indicatiile medicului cu atentie, si
anuntati imediat aparitia oricarui simptom neobisnuit sau semn de alarma
descris mai jos.
Esofagul
Iritarea-Unele persoane prezinta dificultati in inghitirea medicamentelor sub
forma de tablete sau capsule. Tabletele sau capsulele ramase in esofag pot
elibera substante chimice care irita mucoasa esofagului. Iritarea poate cauza
ulceratii, sangerari, perforatie (un orificiu sau o
ruptura) si stricturi (ingustari) ale esofagului. Riscul de leziune esofagiana
indusa de medicamente creste la persoanele cu boli care implica esofagul, cum
sunt stricturile, sclerodermia (boala cu componenta autoimuna), achalazia
(activitate musculara neregulata a esofagului, care
impiedica trecerea alimentelor) si accidentul vascular cerebral.
Unele medicamente pot determina ulcere atunci cand raman
blocate in esofag. Aceste medicamente includ aspirina, cateva antibiotice cum este tetraciclina, quinidina, clorura de potasiu, vitamina C
si fierul.
Semne de alarma:
Precautii:
Refluxul gastric - Muschiul sfincterului esofagian inferior
(LES) este localizat intre esofag si stomac. Muschiul permite trecerea alimentelor din esofag in stomac dupa
inghitire. Anumite medicamente interfera cu functia
sfincterului, crescand probabilitatea relaxarii sfincterului sau refluarea
continutului foarte acid al stomacului in esofag.
Medicamentele care pot determina reflux esofagian sunt nitratii, teofilina,
blocantii de calciu, anticolinergicele si anticonceptionalele.
Semne de alarma:
Precautii:
Stomacul
Iritarea- Una dintre cele mai frecvente leziuni medicamentos-induse este iritarea mucoasei gastrice cauzata de medicamentele
antiinflamatoare nonsteroidiene (NSAIDs).
NSAIDs poate irita stomacul prin scaderea capacitatii de
aparare a mucoasei fata de acidul produs in stomac. Uneori
aceasta iritare poate duce la inflamatia mucoasei gastrice (gastrita), ulcere,
sangerari sau perforatii ale mucoasei. In plus, trebuie sa stiti ca puteti avea iritatie gastrica fara sa prezentati
nici un simptom.
Persoanele in varsta sunt in special mai expuse riscului de
iritatie datorata medicamentelor AINS din cauza faptului ca aceste persoane
consuma mai frecvent medicamente antialgice pentru artrita si alte boli
cronice. De asemenea la risc sunt persoanele cu
antecedente de ulcer peptic sau gastrita. Aceste persoane trebuie sa informeze medicul in ceea ce priveste bolile de care se
stiu suferinzi si tratamentele pe care le urmeaza. Pot fi
necesare medicamente speciale pentru protectia mucoasei gastrice.
Semne de alarma:
Precautii:
Intarzierea evacuarii gastrice- Unele medicamente au ca efect la nivelul
stomacului intarzierea evacuarii, astfel incat continutul gastric este eliminat din stomac mai incet decat normal.
Medicamentele care determina aceasta incetinire sunt anticolinergicele si
medicamente folosite in tratamentul bolii Parkinson si depresiei.
Semne de alarma:
Precautii:
Intestinul
Constipatia- Constipatia poate fi determinata de o serie
de medicamente. Aceste
medicamente afecteaza activitatea nervilor si muschilor intestinului gros
(colon), ceea ce determina trecerea incetinita si
dificila a materiilor fecale. Medicamentele pot de asemenea absorbii lichidul
intestinal ceea ce duce la intarirea materiilor
fecale.
Medicamentele care determina constipatie sunt: antihipertensivele,
anticolinergicele, colestiramina, fierul si antiacidele care contin aluminiu.
Semne de alarma:
Precautii:
Diareea-Diareea este un efect secundar comun multor
medicamente. Diareea este adesea cauzata de
antibiotice, care afecteaza bacteriile care exista in mod obisnuit in intestin.
Modificarile antibiotic induse ale florei bacteriene intestinale permit
dezvolatarea altor bacterii, Clostridium difficile (C. difficile), care este cauza multor diarei antibiotic induse severe.
Prezenta C. Difficile poate determina colita, o inflamare a
intestinului in care intestinul prezinta la nivelul mucoasi inflamatie si
sangerare
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |