Farmacocinetica generala - TESTE GRILA

Farmacocinetica generala - TESTE GRILA

BIBLIOGRAFIE:

1. Farmacologie generala - Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1998

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1201001. Care din afirmatiile referitoare la calea intravenoasa sunt adevarate:

A. are o latenta mare

B. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi

C. pe cale intravenoasa pot fi administrate si volume mari de solutii sub forma de perfuzii

D. se pot administra substante ce precipita proteinele plasmatice

E. medicamentele se injecteaza cu viteza mare

(pag. 46-171)

F1201002. Care din afirmatiile referitoare la calea orala de absorbtie a medicamentelor sunt adevarate:

A. are o complianta redusa din partea pacientilor

B. se utilizeaza exclusiv pentru o actiune sistemica

C. in cazul administrarii pe cale orala, unele medicamente pot suferi un efect al primului pasaj hepatic

D. aclorhidria nu influenteaza absorbtia orala a medicamentelor

E. la nou-nascut absorbtia digestiva a fierului este mult crescuta

(pag. 46-171)

F1201003. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale biliara sunt adevarate:

A. eliminarea are loc la nivelul nefronului

B. eliminarea se face prin mecanisme pasive

C. se pot elimina pe cale biliara eritromicina, rifampicina, tetraciclina

D. eliminarea pe cale biliara scade timpul de injumatatire al medicamentelor

E. medicamentele eliminate biliar nu pot intra in circuitul enterohepatic

(pag. 46-171)

F1201004. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale renala sunt adevarate:

A. filtrarea glomerulara se opune eliminarii

B. prin filtrare glomerulara se pot elimina substante hidrosolubile

C. diureza nu influenteaza eliminarea renala

D. in cazul eliminarii renale nu este posibila competitia pentru sisteme de transport activ

E. secretia tubulara se opune eliminarii

(pag. 46-171)

F1201005. Care din afirmatiile referitoare la transportul activ sunt adevarate:

A. nu depinde de procesele metabolice celulare generatoare de energie

B. prin transport activ trec substantele lipofile, nedisociate

C. are o inalta specificitate sterica

D. nu permite competitia intre 2 substante transportate de acelasi carrier

E. se realizeaza numai in sensul gradientului de concentratie

(pag. 46-171)

F1201006. Inhibitia enzimatica:

A. poate fi produsa de cimetidina

B. consta in accelerarea sintezei de enzime

C. produce scaderea efectului terapeutic si diminuarea incidentei reactiilor adverse

D. este produsa de fenobarbital

E. este ireversibila

(pag. 46-171)

F2201033. Care din afirmatiile referitoare la transferul prin membranele biologice sunt adevarate:

A. trec usor substantele cu greutate moleculara mare

B. substantele legate in procent mare de proteine traverseaza rapid membranele

C. trec foarte usor substantele cu coeficient de partitie lipide/apa foarte mare (tiopentalul)

D. substantele hidrosolubile si disociate traverseaza usor membranele

E. masa moleculara nu influenteaza transferul prin membranele biologice.

(pag. 46-171)

F2201034. Care din afirmatiile referitoare la transportul activ sunt adevarate:

A. se realizeaza fara consum de energie

B. se face in sensul gradientului de concentratie (de la concentratii mari la concentratii mici)

C. se efectueaza la nivelul porilor membranei

D. prin transport activ trec substantele polare, disociate si ionii

E. L-dopa este transportata activ de Na/K -ATP-aza membranara.

(pag. 46-171)

F2201035. Care din afirmatiile referitoare la legarea medicamentelor de proteinele plasmatice sunt

adevarate:

A. pozitia verticala a corpului scade concentratia albuminelor sanguine si scade capacitatea de legare

B. substantele medicamentoase legate in proportie mare de proteinele plasmatice au eliminare lenta si durata

lunga de actiune

C. la nou nascut, varstnic si gravide, creste albuminemia si creste capacitatea de legare

D. legarea de proteinele plasmatice scade capacitatea antigenica a unor medicamente

E. proteinele plasmatice de care se leaga medicamentele sunt interleukinele.

(pag. 46-171)

F2201036. Biotransformarea medicamentelor :

A. se realizeaza in principal prin reactii neenzimatice

B. in stadiul I al biotransformarii au loc reactii de conjugare

C. in stadiul II al biotransformarii intervin reactii de oxidare, reducere sau hidroliza

D. metabolitii rezultati in stadiul I al biotransformarii pot fi activi farmacologic

E. metabolitii rezultati din stadiul II al biotransformarii sunt mai lipofili.

(pag. 46-171)

F2201037. Inhibitia enzimatica:

A. duce la scaderea efectului terapeutic

B. poate fi produsa de rifampicina

C. poate creste incidenta si gravitatea reactiilor adverse

D. nu este niciodata incrucisata

E. este produsa adeseori de griseofulvina.

(pag. 46-171)

F2201038. Calea i.v. evita:

A. primul pasaj pulmonar

B. primul pasaj pulmonar si intestinal

C. primul pasaj intestinal si hepatic

D. toate prime pasajele

E. primul pasaj pulmonar si hepatic.

(pag. 46-171)

F2201039. Care afirmatii sunt adevarate pentru calea pulmonara:

A. permite administrarea anestezicelor generale in anestezie

B. este folosita exclusiv pentru efecte locale

C. se pot administra doar gaze si lichide volatile

D. ritmul respirator accelerat favorizeaza absorbtia

E. particulele cu diametru mai mare de 10 micrometri se absorb alveolar mai bine

(pag. 46-171)

F2201040. Care sunt dezavantajele caii intravenoase:

A. nu se pot administra volume mari de lichid

B. latenta este lunga

C. nu se pot administra suspensii, solutii uleioase

D. se pot administra substante nutritive si sange

E. se evita primul pasaj hepatic

(pag. 46-171)

F2201041. Administrarea intrarahidiana:

A. se face intre vertebrele T2-T5

B. se face la nivel peridural

C. se foloseste pentru efectele sistemice

D. permite tratamentul unor infectii ale SNC

E. este specifica anestezicelor generale

(pag. 46-171)

F2201042. Care afirmatii sunt adevarate pentru transportul medicamentelor in sange:

A. medicamentele sunt transportate intotdeauna de plasma sanguina

B. hipoalbuminemia creste legarea medicamentului de proteinele plasmatice

C. o substanta legata in procent ridicat de proteinele plasmatice se elimina rapid din organism

D. interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice scad latenta medicamentului deplasat

E. forma activa a medicamentului este cea legata de proteinele plasmatice

(pag. 46-171)

F2201043. Un medicament care se distribuie in toate cele trei compartimente hidrice ale organismului:

A. Are o viteza de eliminare crescuta

B. Are o durata de actiune scurta

C. Are un timp de injumatatire crescut

D. Are un volum de distributie mic

E. Este o macromolecula proteica

(pag. 46-171)

F2201044. Viteza de eliminare renala:

A. nu depinde de pH-ul urinei

B. nu depinde de varsta

C. este scazuta in insuficienta cardiaca

D. creste cu cresterea procentului de legare de proteinele plasmatice

E. scade cu cresterea diurezei.

(pag. 46-171)

F2201045. Care din urmatoarele medicamente pot avea efecte toxice la nivelul caii renale de eliminare:

A. purgativele

B. diureticele

C. expectorantele

D. aminoglicozidele

E. antiacidele neutralizante.

(pag. 46-171)

F2201046. Care cai de administrare a medicamentelor sunt cai artificiale:

A. sublingual

B. intravenos

C. respirator

D. cutanat

E. intravaginal

(pag. 46-171)

F2201047. Care este cea mai rapida cale in ce priveste aparitia unui efect sistemic:

A. orala

B. intrarectala

C. nazala

D. conjunctivala

E. intravenoasa

(pag. 46-171)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1201054. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa:

A. evita orice prim pasaj

B. se pot administra sange si produse din sange

C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi

D. nu permite administrarea de volume mari de solutie

E. poate precipita o insuficienta cardiaca

(pag. 46-171)

F1201055. Care din afirmatiile referitoare la absorbtia gastrointestinala sunt adevarate:

A. este influentata de pH

B. nu este influentata de continutul intestinal

C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac

D. este influentata de vascularizatie

E. nu este influentata de enzimele digestive

(pag. 46-171)

F1201056. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala

B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica

C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea

D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor

E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala

(pag. 46-171)

F1201057. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice:

A. fenobarbitalul

B. cimetidina

C. eritromicina

D. rifampicina

E. cloramfenicol

(pag. 46-171)

F1201058. Efectul primului pasaj hepatic:

A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament

B. poate limita administrarea orala a unui medicament

C. poate fi compensat prin cresterea dozei

D. poate determina activarea unor compusi

E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin

(pag. 46-171)

F1201059. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate:

A. sublingual

B. oral

C. intrarectal

D. intravenos

E. intraarterial

(pag. 46-171)

F1201060. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:

A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante

B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta

C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare

D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice

E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale

(pag. 46-171)

F2201125. Calea orala de absorbtie a medicamentelor :

A. are o latenta redusa

B. este utila mai ales pentru administrari repetate si tratament de intretinere

C. biodisponibilitatea este inferioara cailor parenterale

D. se utilizeaza doar pentru a obtine un efect sistemic

E. se utilizeaza frecvent pentru administrarea insulinei

(pag. 46-171)

F2201126. Care din afirmatiile referitore la absorbtia medicamentelor pe cale pulmonara sunt

adevarate:

A. calea pulmonara se poate utiliza pentru actiune locala sau generala

B. se pot administra gaze si lichide volatile

C. particulele de aerosoli cu diametrul mai mare de 10 micrometri prezinta o absorbtie optima

D. in cursul administrarii medicamentelor pe cale pulmonara, oprirea respiratiei este contraindicata

E. ritmul respirator lent este favorabil absorbtiei medicamentelor pe cale pulmonara.

F2201127. Calea intravenoasa:

A. este indicata in urgente

B. permite administrarea suspensiilor sterile si apirogene cu particule fine

C. are o latenta a efectului foarte scurta

D. permite administrarea unor substante iritante pentru tesuturi

E. are avantajul de a evita toate efectele primului pasaj .

(pag. 46-171)

F2201128. Bariera hemato-encefalica:

A. nu contine sisteme membranare de transport activ

B. este reprezentata de endoteliul capilarelor cerebrale si de tesutul glial

C. este traversata rapid de derivatii cuaternari de amoniu

D. este traversata cu usurinta de dopamina

E. la nivelul sau trec si medicamente polare daca sunt similare structural cu substantele fiziologice

(pag. 46-171)

F2201129. Care din afirmatiile referitoare la distribuirea in sectoarele hidrice sunt adevarate:

A. macromoleculele proteice difuzeaza usor dintr-un compartiment in altul

B. medicamentele se pot distribui in unul, doua sau toate cele trei compartimente hidrice

C. Li, K, alcoolul se distribuie in toate cele trei spatii hidrice

D. medicamentele distribuite in toate cele trei compartimente hidrice prezinta o viteza de eliminare crescuta

E. distributia in toate compartimentele hidrice creste durata de actiune a medicamentelor.

(pag. 46-171)

F2201130. Circuitul entero-hepatic:

A. se desfasoara pentru medicamentele administrate per os sau pe alte cai

B. are drept consecinta cresterea vitezei de eliminare a medicamentelor

C. scade durata de actiune a medicamentelor

D. apare in cazul rifampicinei si eritromicinei

E. poate favoriza unele efecte adverse.

(pag. 46-171)

F2201131. Inductia enzimatica:

A. apare in aproximativ 3 saptamani

B. este favorizata de dozele mari de medicament

C. poate fi produsa de fenobarbital

D. duce la cresterea efectului terapeutic in timp

E. poate fi produsa de insecticidele halogenate.

(pag. 46-171)

F2201132. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea renala a medicamentelor sunt adevarate:

A. se realizeaza doar prin mecanisme active

B. secretia tubulara este cel mai rapid mecanism de eliminare

C. medicamentele legate puternic de proteinele plasmatice se elimina rapid

D. eliminarea renala este influentata negativ de insuficienta cardiaca

E. viteza de eliminare a medicamentelor creste cu numarul sectoarelor hidrice in care se distribuie.

(pag. 46-171)

F2201133. Eliminarea pe cale cutanata:

A. se realizeaza prin secretia glandelor sudoripare

B. poate aparea in cazul iodurilor

C. nu prezinta importanta terapeutica

D. prezinta importanta toxicologica in cazul Hg, As

E. poate aparea in cazul barbituricelor.

(pag. 46-171)

F2201134. Filtrarea:

A. se realizeaza in sensul gradientului de concentratie

B. este caracteristica substantelor lipofile

C. se face cu consum de energie

D. are nevoie de sisteme speciale de transport

E. se realizeaza la nivelul porilor membranei.

(pag. 46-171)

F2201135. Difuziunea simpla:

A. se realizeaza cu consum de energie

B. este in functie de gradul de ionizare al substantei

C. se face la nivelul lipoproteinelor membranare

D. este caracteristica substantelor hidrofile

E. implica competitia pentru transportor.

(pag. 46-171)

F2201136. Care din urmatoarele forme de transport necesita consum de energie:

A. filtrarea

B. difuziunea simpla

C. difuziunea facilitata

D. transportul activ

E. pinocitoza.

(pag. 46-171)

F2201137. Calea de administrare a unui medicament se alege:

A. functie de starea bolnavului

B. functie de locul unde dorim efectul

C. functie de viteza cu care dorim efectul

D. functie de caracteristicile medicamentului

E. functie de receptorii pe care actioneaza.

(pag. 46-171)

F2201138. Care din urmatoarele cai de administrare sunt cai naturale:

A. sublinguala

B. vaginala

C. intravenoasa

D. cutanata

E. intrarahidiana.

(pag. 46-171)

F2201139. Care din urmatoarele cai sunt folosite doar pentru efecte sistemice:

A. intrapericardic

B. sublingual

C. oral

D. subcutanat

E. cutanat.

(pag. 46-171)

F2201140. Care sunt factorii fiziologici care pot influenta absorbtia orala a unui medicament:

A. PH-ul

B. timpul de golire al stomacului

C. prezenta altor medicamente

D. diareea

E. temperatura mediului ambiant.

(pag. 46-171)

F2201141. Care din urmatoarele substante sunt iritante pentru mucoasa gastrica:

A. sarurile de fier

B. carbonatul de calciu

C. digoxinul

D. teofilina

E. diosmectita.

(pag. 46-171)

F2201142. Absorbtia orala:

A. nu este influentata de vascularizatia locala

B. este influentata de gradul de disociere al substantei medicamentoase

C. nu este influentata de continutul intestinal

D. nu este influentata de flora microbiana digestiva

E. este influentata de peristaltismul intestinal.

(pag. 46-171)

F2201143. Avantajele caii orale sunt:

A. este o cale naturala

B. se preteaza la administrari repetate

C. biodisponibilitatea este superioara cailor parenterale

D. se pot administra substante cu structura polipeptidica

E. latenta este scurta fiind o cale utilizata in urgente

(pag. 46-171)

F2201144. La administrarea sublinguala:

A. latenta este lunga

B. substantele absorbite sunt hidrofile

C. mucoasa sublinguala subtire favorizeaza absorbtia

D. saliva preia o parte din substanta medicamentoasa

E. se evita primul pasaj pulmonar

(pag. 46-171)

F2201145. Calea rectala:

A. se foloseste doar pentru efecte sistemice

B. evita intotdeauna primul pasaj hepatic

C. este folosita in urgente

D. este folosita la persoanele cu varsaturi, copii, inconstienti

E. nu este intotdeauna bine tolerata, aparand reflexul de respingere

(pag. 46-171)

F2201146. Absorbtia cutanata a medicamentelor este crescuta:

A. prin masaj

B. prin vasoconstrictoare

C. prin pansamente ocluzive

D. la varstnici

E. in zone cu leziuni si inflamatii cutanate

(pag. 46-171)

F2201147. Care din substantele medicamentoase sunt conditionate sub forma de sisteme

transdermice:

A. adrenalina

B. nitroglicerina

C. aspirina

D. estradiolul

E. furosemidul

(pag. 46-171)

F2201148. Bariera hemato-encefalica :

A. Este formata din endoteliul capilarelor cerebrale si astrocite

B. Este traversata usor de substante disociate

C. Prezinta sisteme membranare de transport activ

D. Este mai putin permeabila in inflamatia meningelui

E. Este trecuta usor de substante ca : tiobarbiturice, morfina, anticonvulsivantele.

(pag. 46-171)

F2201149. Trec placenta si trebuie evitate la gravide:

A. Tetraciclina

B. Ampicilina

C. Vitamina D

D. Fenitoina

E. Benzodiazepinele

(pag. 46-171)

F2201150. Etapele circuitului entero-hepatic sunt:

A. intestin - circulatie sistemica

B. intestin - vena porta

C. ficat - bila

D. ficat - circulatie sistemica

E. bila - stomac.

(pag. 46-171)

F2201151. Care medicamente se leaga ireversibil de substraturile receptoare:

A. fluostigmina

B. fenoxibenzamina

C. aspirina

D. hidrocortizonul

E. ranitidina.

(pag. 46-171)

F2201152. Care din urmatoarele medicamente sunt metaboliti activi ai altor substante:

A. paracetamolul

B. codeina

C. prednisonul

D. dopamina

E. oxazepamul

(pag. 46-171)

F2201153. Care din afirmatiile referitoare la primul pasaj nu sunt adevarate:

A. reprezinta biotransformarea medicamentului inainte de a ajunge in circulatia sistemica arteriala

B. poate fi redus prin cresterea dozei sau schimbarea caii de administrare

C. calea intravenoasa evita orice prim pasaj

D. prin efectul primului pasaj medicamentele sunt intotdeauna inactivate

E. poate fi intestinal, hepatic, pulmonar.

(pag. 46-171)

F2201154. Care din urmatoarele reactii sunt caracteristice stadiului 1 de biotransformare:

A. oxidarea

B. conjugarea

C. reducerea

D. hidroliza

E. metilarea.

(pag. 46-171)

F2201155. Biotransformarea:

A. se face diferit la specii diferite

B. in stadiul 2 este mai crescuta la nou-nascut

C. este redusa in hepatita cronica si ciroza

D. este crescuta de post

E. este crescuta de inhibitia enzimatica.

(pag. 46-171)

F2201156. Care din urmatoarele medicamente sunt inductoare enzimatice:

A. cloramfenicolul

B. cimetidina

C. fenobarbitalul

D. eritromicina

E. carbamazepina

(pag. 46-171)

F2201157. Care din urmatoarele medicamente sunt inhibitoare enzimatice:

A. rifampicina

B. fumul de tutun

C. alcoolul in administrarea acuta

D. cimetidina

E. fenitoina.

(pag. 46-171)

F2201158. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale biliara sunt adevarate:

A. eliminarea se face prin mecanism activ

B. eliminarea creste cu cresterea filtrarii glomerulare

C. se elimina biliar orice substanta administrata parenteral

D. medicamentele eliminate biliar intra in circuitul enterohepatic

E. eliminarea biliara a unor antibiotice este benefica in infectii biliare.

(pag. 46-171)

F2201159. Care din urmatoarele medicamente pot fi administrate sublingual:

A. neostigmina

B. nitroglicerina

C. captopril

D. izoprenalina

E. nifedipin

(pag. 46-171)

F2201160. Intravenos:

A. nu se pot administra volume mari de solutie

B. se evita primul pasaj hepatic

C. se pot administra solutii nutritive

D. efectul apare rapid

E. nu se administreaza suspensii.

(pag. 46-171)

Tema nr. 4

Antibiotice cu structura betalactamica

BIBLIOGRAFIE:

Farmacoterapie practica - Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1204001. Amoxicilina:

A. Se asociaza cu clavulanatul de potasiu in preparatul TICARPEN

B. Are absorbtie digestiva inferioara ampicilinei

C. Este activa si asupra unor bacili gram negativi

D. Apartine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze

E. Absorbtia este puternic influentata de alimente

(pag. 41-66)

F1204002. Apartine grupului monobactamelor:

A. Sulbactam

B. Aztreonam

C. Imipenem

D. Acid clavulanic

E. Tienamicina

(pag. 41-66)

F1204003. Apartine grupului oxacefalosporinelor:

A. Cefalexina

B. Cefadroxil

C. Cefuroxima

D. Latamoxef

E. Azlocilina

(pag. 41-66)

F1204004. In structura tuturor penicilinelor, apare ca structura de baza:

A. Acidul 5-aminopenicilanic

B. Acidul peniciloic

C. Acidul penicilenic

D. Acidul 6-amino penicilanic

E. Acidul penilic

(pag. 41-66)

F1204005. Mecanismul de actiune al beta-lactaminelor consta in:

A. Inhibarea biosintezei peretelui celular bacterian

B. Inhibarea pteroat-sintetazei bacteriene

C. Inhibarea biosintezei acidului dihidrofolic

D. Inhibarea biosintezei acidului tetrahidrofolic

E. Inhibarea topoizomerazei bacteriene

(pag. 41-66)

F1204006. Penicilina G este antibiotic de electie in:

A. Infectii cu streptococ hemolitic

B. Ricketsioze

C. Salmoneloze

D. Infectii cu piocianic

E. Bruceloza

(pag. 41-66)

F1204007. Preparatul AUGMENTIN contine o asociere penicilina-inhibitor de beta-lactamaza. Asocierea

este reprezentata de:

A. Ampicilina + Mecilinam

B. Amoxicilina + Clavulanat de potasiu

C. Amoxicilina + Sulbactam

D. Sultamicilina + Acid clavulanic

E. Sultamicilina + Pivsulbactam

(pag. 41-66)

F2204035. Produsul Clamoxyl are ca substanta activa

A. Claritromicina

B. Amoxicilina +acid clavulanic

C. Roxitromicina

D. Piperacilina

E. Ampicilina

(pag. 51)

F2204036. Produsul Rocephin are ca substanta activa:

A. Ceftriaxona

B. Cefazolina

C. Cefaloridina

D. Cefacetril

E. Ceftazidima

(pag. 58)

F2204037. Imipenemul apartine:

A. Penicilinelor

B. Cefalosporinelor

C. Carbapenemelor

D. Oxapenemelor

E. Penicilat sulfonelor

(pag. 61)

F2204038. Produsul Zinacef contine ca substanta activa

A. Cefradina

B. Cefadroxil

C. Cefuroxima

D. Cefoxitina

E. Cefotetan

(pag. 60)

F2204039. Precizati mecanismul de actiune al betalactaminelor

A. Inhiba biosinteza unor componente din structura peretelui celular bacterian

B. Inhiba pteroat sintetaza

C. Inhiba ADN-giraza

D. Inhiba sinteza proteica bacteriana

E. Modifica permeabilitatea membranei citoplasmatice

(pag. 23)

F2204040. Preparatul AUGMENTIN contine asocierea:

A. Ampicilina/sulbactam

B. Amoxicilina/acid clavulanic

C. Amoxicilina/sulbactam

D. Sultamicilina/acid clavulanic

E. Ampicilina/mecilinam

(pag. 61)

F2204041. Produsul farmaceutic Moldamin contine ca substanta activa

A. Penicilina V

B. Cloxacilina

C. Benzatin benzilpenicilina

D. Procain benzilpenicilina

E. Clemizol penicilina

(pag. 46)

F2204042. In structura tuturor penicilinelor apare ca structura de baza

A. Acidul 5-aminopenicilanic

B. Acidul peniciloic

C. Acidul penicilenic

D. Acidul penilic

E. Acidul 6-aminopenicilanic

(pag. 41)

F2204043. Amoxicilina:

A. Se asociaza cu clavulant de potasiu in produsul Ticarpen

B. Are absorbtie digestiva inferioara ampicilinei

C. Este activa si pe unii bacili gram negativi

D. Apartine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze

E. Absorbtia orala este puternic influentata de alimente

(pag. 51)

F2204044. Apartine oxacefalosporinelor

A. Cefalexina

B. Cefadroxil

C. Cefuroxima

D. Latamoxef

E. Azlocilina

(pag. 55)

F2204045. Eliminarea renala a benzilpenicilinei poate fi retardata de:

A. Cilastatin

B. Betamipron

C. Trihidroximetilaminometan

D. Probenecid

E. Acid clavulanic

(pag. 42)

F2204046. Penicilina G potasica se conditioneaza sub forma de:

A. colire

B. comprimate orale

C. erine

D. flacoane cu pulbere de uz parenteral

E. suspensii pediatrice de uz oral

(pag. 43)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1204058. Au la baza nucleul cefem:

A. Piperacilina

B. Cefepima

C. Cefalexina

D. Sultamicilina

E. Tazobactam

(pag. 41-66)

F1204059. In infectii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomanda:

A. Amoxiclina

B. Bacampicilina

C. Carbenicilina

D. Cloxacilina

E. Meticilina

(pag. 41-66)

F1204060. Penicilinele retard:

A. Se injecteaza intramuscular si intravenos din solutii preparate in ser fiziologic

B. Elibereaza lent benzilpenicilina

C. Realizeaza concentratii sanguine mici

D. Au spectru de activitate extins si pe enterobacterii

E. Pot fi utilizate in sifilis

(pag. 41-66)

F1204061. Sarurile de sodiu si potasiu ale penicilinei G:

A. Prezinta eliminare urinara lenta

B. Se administreaza si sub forma de perfuzii intravenoase

C. Se administreaza si sub forma de injectii intramusculare

D. Se administreaza ca solutii preparate in ser glucozat

E. Pot fi administrate si intraarticular

(pag. 41-66)

F1204062. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa:

A. Cefoperazona

B. Ticarcilina

C. Piperacilina

D. Flucloxacilina

E. Carbenicilina

(pag. 41-66)

F1204063. Sunt peniciline de depozit:

A. Carbenicilina

B. Ampicilina

C. Benzatin-benzil penicilina

D. Procain - benzil penicilina

E. Oxacilina

(pag. 41-66)

F1204064. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze:

A. Ampicilina

B. Oxacilina

C. Carbenicilina

D. Fenoximetil penicilina

E. Cloxacilina

(pag. 41-66)

F1204065. Sunt rezistente la betalactamaze:

A. Benzilpenicilina

B. Fenoximetil penicilina

C. Oxacilina

D. Ampicilina

E. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic

(pag. 41-66)

F2204124. Sunt proampiciline:

A. Amoxicilina

B. Pivampicilina

C. Talampicilina

D. Meticilina

E. Cloxacilina

(pag. 52)

F2204125. Carbenicilina:

A. Este denumita penicilina pentru pseudomonas si proteus

B. Este activa pe stafilococul penicilinazopozitiv

C. Se recomanda in infectii urinare cu bacili gram negativi

D. Se utilizeaza ca sare sodica

E. Este o carbacefema

(pag. 53)

F2204126. Sunt cefalosporine de uz oral:

A. Cefalotina

B. Cefaclor

C. Cefalexina

D. Cefsulodina

E. Cefoperazona

(pag. 55)

F2204127. Legarea de proteinele plasmatice este mare pentru:

A. Cefaloridina

B. Cefalexina

C. Cefadroxil

D. Cefazolina

E. Cefalotina

(pag. 55)

F2204128. Apartin clasei cefamicinelor

A. Cefotaxima

B. Cefadroxil

C. Cefoxitina

D. Cefotetan

E. Cefuroxima

(pag. 55)

F2204129. Apartin ureidopenicilinelor:

A. Ticarcilina

B. Azlocilina

C. Mezlocilina

D. Piperacilina

E. Mecilinam

(pag. 54)

F2204130. Mecilinamul:

A. Este o carboxipenicilina

B. Este activ pe bacterii gram negative

C. Este activ si pe pseudomonas

D. Se recomanda in infectii urinare

E. Se administreaza intramuscular si intravenos

(pag. 55)

F2204131. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Ampicilina scade efectul contraceptivelor orale

B. Amoxicilina are absorbtie digestiva modesta

C. Spectrul amoxicilinei este asemanator ampicilinei

D. Alopurinolul scade incidenta eruptiilor produse de ampicilina

E. Ampicilina este incompatibila in solutie cu gentamicina

(pag. 51)

F2204132. Cefoperazona:

A. Se administreaza oral si parenteral

B. Actioneaza bactericid prin inhibarea sintezei peretelui celulei bacteriene

C. Este activa pe Bacteroides fragilis

D. In septicemii cu unii bacili gram negativi se poate asocia cu un aminozid

E. Difuzeaza bine in tesuturi si fluidele organismului

(pag. 57)

F2204133. Apartin penicilat sulfonelor

A. Sulbactam

B. Tienamicina

C. Aztreonam

D. Pivsulbactam

E. Imipenem

(pag. 61)

F2204134. Sunt inhibitori de beta-lactamaze

A. Acidul clavulanic

B. Cefoxitina

C. Latamoxef

D. Cilastatin

E. Sulbactam

(pag. 61)

F2204135. Tienamicina:

A. Este stabila la betalactamaze

B. Se utilizeaza in asociere cu acidul clavulanic

C. Are spectru larg, inclusiv Pseudomonas

D. Este o carbapenema naturala

E. Este o monobactama

(pag. 61)

F2204136. Sunt monobactame:

A. Sulbactamul

B. Aztreonamul

C. Nocardicin A

D. Latamoxef

E. Mecilinam

(pag. 61, 62)

F2204137. Monobactamele:

A. Sunt betalactamine monociclice produse de bacterii

B. Se obtin din culturi de mucegaiuri

C. Sunt active pe gram pozitivi

D. Sunt active pe Pseudomonas

E. Sunt rezistente la betalactamaze

(pag. 61)

F2204138. Se evita utilizarea la nou nascut a:

A. Tetraciclinei

B. Streptomicinei

C. Cloramfenicolului

D. Penicilinei V

E. Amoxicilinei

(pag. 32)

F2204139. Sunt rezistente la betalactamaze

A. Benzilpenicilina

B. Fenoximetilpenicilina

C. Oxacilina

D. Ampicilina

E. Meticilina

(pag. 47-49)

F2204140. Sarurile de sodiu si potasiu ale benzilpenicilinei:

A. Prezinta eliminare urinara lenta

B. Se administreaza oral

C. Sunt greu solubile in apa

D. Sunt inactivate de sucul gastric

E. Sunt higroscopice

(pag. 42)

F2204141. Sunt peniciline retard:

A. Carbenicilina

B. Ampicilina

C. Benzatin benzilpenicilina

D. Procain benzilpenicilina

E. Oxacilina

(pag. 45)

F2204142. Penicilina G este antibiotic de electie in:

A. infectii cu streptococ hemolitic

B. lues

C. infectii cu micoplasme

D. tuberculoza

E. candidoze

(pag. 43)

F2204143. Fenoximetilpenicilina:

A. Este o penicilina de uz parenteral

B. Nu se recomanda in profilaxia reumatismului articular

C. Este indicata in erizipel

D. Este indicata in otite

E. Este indicata in angina Vincent

(pag. 46)

F2204144. Penicilina G este inactiva asupra

A. Streptococului hemolitic

B. Ricketsiilor

C. Salmonelelor

D. Bacilului piocianic

E. Brucella

(pag. 43)

F2204145. Penicilinele retard:

A. Se injecteaza intramuscular si intravenos din solutii preparate in ser fiziologic

B. Elibereaza lent benzilpenicilina

C. Realizeaza concentratii sanguine mici

D. Au spectrul de activitate extins si pe enterobacterii

E. Pot fi utilizate in tratamentul sifilisului

(pag. 45)

F2204146. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze

A. Amoxicilina

B. Carbenicilina

C. Carfecilina

D. Nafcilina

E. Meticilina

(pag. 49)

F2204147. In infectii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomanda

A. Amoxicilina

B. Bacampicilina

C. Carbenicilina

D. Meticilina

E. Cloxacilina

(pag. 47, 48, 49)

F2204148. Sunt peniciline de semisinteza cu spectru larg

A. Ampicilina

B. Amoxicilina

C. Metampicilina

D. Latamoxef

E. Clavulanat de potasiu

(pag. 50-52)

F2204149. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa

A. Cefoperazona

B. Ticarcilina

C. Piperacilina

D. Flucloxacilina

E. Carbenicilina

(pag. 53,54,58)

F2204150. Ticarcilina:

A. Este o cefalosporina de semisinteza

B. Apartine penicilinelor rezistente la penicilinaze

C. Are spectrul asemanator carbenicilinei

D. Se administreaza oral

E. Are sinergism in vitro cu gentamicina

(pag. 54)

F2204151. La nou nascuti si prematuri se pot utiliza:

A. Sulfamidele

B. Izoniazida

C. Ampicilina

D. Benzilpenicilina

E. Kanamicina

(pag. 32)

F2204152. Sunt asocieri antagonice de antibiotice :

A. Tetraciclina/cloramfenicol

B. Gentamicina/ampicilina

C. Eritromicina/clindamicina

D. Sulfametoxazol / trimetoprim

E. Kanamicina / Colimicina

(pag. 33)

F2204153. Ampicilina este inactiva pe:

A. Clamidii

B. Streptococi

C. Micoplasme

D. Protozoare

E. Salmonelle

(pag. 50)

F2204154. Nu fac parte din indicatiile oxacilinei:

A. Tifosul exantematic

B. Infectiile dermice cu stafilococi

C. Legionelozele

D. Osteomielitele stafilococice

E. Infectiile urinare cu Pseudomonas

(pag. 47)

F2204155. Nu apartin clasei betalactaminelor

A. Ceftriaxona

B. Polimixina B

C. Piperacilina

D. Claritomicina

E. Neomicina

(pag. 54, 55)

F2204156. Sunt rezistente la sucul gastric:

A. Fenoximetipenicilina

B. Benzilpenicilina

C. Dicloxacilina

D. Ampicilina

E. Pivampicilina

(pag. 42-50)

F2204157. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la carbenicilina sunt false

A. este absorbabila dupa administrare orala

B. este activa pe pseudomonas

C. este foarte activa pe stafilococcul penicilinazopozitiv

D. se leaga in proportie de 50% de proteinele plasmatice

E. se administreaza intramuscular si intravenos

(pag. 53)

F2204158. Sunt cefalosporine de generatia 1

A. Cefalotina

B. Cefotiam

C. Cefazolina

D. Cefuroxima

E. Cefoperazona

(pag. 55)

F2204159. Sunt cefalosporine de generatia 2

A. Ceftriaxona

B. Cefmenoxima

C. Cefamandol

D. Cefotiam

E. Cefuroxima

(pag. 55)

F2204160. Sunt cefalosporine de generatia 3

A. Cefmenoxima

B. Cefoperazona

C. Ceftazidima

D. Cefepima

E. Cefpirona

(pag. 55)

F2204161. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa

A. Cefoperazona

B. Piperacilina

C. Cefsulodina

D. Doxiciclina

E. Ceftazidima

(pag. 54-57)

F2204162. Referitor la cefalosporinele de generatia a treia , care dintre urmatoarele afirmatii sunt

corecte:

A. Se folosesc profilactic in chirurgie

B. Sunt mai stabile la betalactamazele enterobacteriilor fata de cefalosporinele de generatia a doua

C. Unele sunt active pe anaerobi

D. Activitatea pe Enterobacter este slaba

E. Sunt mai active decat cele din generatia a doua pe coci grampozitivi

(pag. 55-57)

Tema nr. 5

Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, feniculi si

polipeptide

BIBLIOGRAFIE:

Farmacoterapie practica - Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1205001. Apartine antibioticelor macrolidice:

A. Lincomicina

B. Spiramicina

C. Tobramicina

D. Paromomicina

E. Rifampicina

(pag. 62-65)

F1205002. Bacitracina:

A. Este un antibiotic polipeptidic cu actiune sistemica dupa administrare orala

B. Se obtine prin procedee de semisinteza

C. Se utilizeaza local in combinatii cu neomicina

D. Este o aminoglicozida activa pe stafilococi

E. Este contraindicata in eczeme si ulcere cutanate infectate

(pag. 85-90)

F1205003. Clindamicina:

A. Este o macrolida de semisinteza

B. Se indica si in infectii cu anaerobi

C. Are absorbtie orala inferioara lincomicinei

D. Se utilizeaza exclusiv oral

E. Absorbtia orala este influentata puternic de alimente

(pag. 62-65)

F1205004. Cloramfenicolul:

A. Are efecte adverse hematologice

B. Are utilizare larga, fiind putin toxic

C. Este inactiv in meningita meningococica

D. Parenteral se utilizeaza sub forma de palmitat de cloramfenicol

E. Hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu, solubil in apa, se utilizeaza pentru prepararea de colire

(pag. 76-85)

F1205005. Doxiciclina:

A. Este o tetraciclina cu eliminare rapida

B. Actioneaza prin inhibarea sintezei proteice bacteriene

C. Este inactiva pe micoplasme si clamidii

D. Are absorbtie gastro-intestinala redusa

E. Nu are contraindicatii in sarcina

(pag. 76-85)

F1205006. Doxiciclina:

A. Este o tetraciclina de semisinteza obtinuta prin hidrogenarea oxitetraciclinei

B. Este 6-alfa-dezoxi-oxitetraciclina

C. Uzual se utilizeaza 600 mg/zi, divizat la 6 ore

D. Se elimina preferential pe cale renala

E. Poate fi indicata si la copii mici

(pag. 76-85)

F1205007. Eritromicina:

A. Este antibiotic activ pe Chlamidia trachomatis

B. Sub forma de baza este rezistenta la sucul gastric

C. Sub forma de baza se absoarbe mai bine decat sub forma de propionat

D. Este inactiva pe streptococi

E. Nu traverseaza placenta, ca urmare a masei moleculare mari

(pag. 62-65)

F1205008. Este un derivat de semisinteza al kanamicinei:

A. Amikacina

B. Neomicina

C. Netilmicina

D. Colistina

E. Gramicidina

(pag. 66-76)

F1205009. Ototoxicitatea si nefrotoxicitatea sunt reactii adverse caracteristice:

A. Penicilinelor

B. Aminoglicozidelor

C. Macrolidelor

D. Tetraciclinelor

E. Fenicolilor

(pag. 66-76)

F2205033. Doxiciclina:

A. Este o tetraciclina cu eliminare rapida

B. Actioneaza prin inhibarea sintezei proteice bacteriene

C. Este inactiva pe micoplasme si clamidii

D. Are absorbtie gastro-intestinala redusa

E. Nu are contraindicatii in sarcina

(pag. 80)

F2205034. Ototoxicitatea si nefrotoxicitatea sunt reactii adverse caracteristice:

A. Penicilinelor

B. Aminoglicozidelor

C. Macrolidelor

D. Tetraciclinelor

E. Fenicolilor

(pag. 66)

F2205035. Apartine antibioticelor cu structura macrolidica:

A. Lincomicina

B. Spiramicina

C. Tobramicina

D. Paromomicina

E. Rifampicina

(pag. 62-64)

F2205036. Eritromicina:

A. Este activa pe Chlamidia trachomatis

B. Sub forma de baza este rezistenta la sucul gastric

C. Sub forma de baza se absoarbe mai bine decat sub forma de propionat

D. Este inactiva pe streptococi

E. Nu traverseaza placenta, ca urmare a masei moleculare mari

(pag. 62)

F2205037. Este derivat de semisinteza al kanamicinei

A. Amikacina

B. Neomicina

C. Netilmicina

D. Colistina

E. Gramicidina

(pag. 75)

F2205038. Cloramfenicolul:

A. Are efecte adverse hematologice

B. Are utilizare larga fiind putin toxic

C. Este inactiv in meningita meningococica

D. Parenteral se utilizeaza sub forma de palmitat de cloramfenicol

E. Hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu, solubil in apa, se utilizeaza pentru prepararea de colire

(pag. 81-82)

F2205039. Troleandomicina apartine clasei:

A. betalactaminelor

B. aminoglicozidelor

C. macrolidelor

D. lincosamidelor

E. tetraciclinelor

(pag. 64)

F2205040. Tobramicina este:

A. analog al kanamicinei B

B. analog al gentamicinei

C. dideoxikanamicina B

D. obtinuta prin sinteza chimica

E. antibiotic macrolidic

(pag. 72)

F2205041. Este dideoxikanamicina B

A. Propikacina

B. Amikacina

C. Netilmicina

D. Framicetina

E. Dibekacina

(pag. 74)

F2205042. Produsul Vibramycin contine ca substanta activa:

A. Minociclina

B. Doxiciclina

C. Rolitetraciclina

D. Metaciclina

E. Piperaciclina

(pag. 80)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1205059. Cloramfenicolul are:

A. Spectru de actiune larg

B. Actiune intensa pe bacilul tuberculos

C. Actiune intensa pe unii bacili gram negativi

D. Actiune antifungica

E. Actiune antivirala

(pag. 76-85)

F1205060. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:

A. Polimixinele

B. Cisplatina

C. Ampicilina

D. Furosemidul

E. Amfotericina B

(pag. 66-76)

F1205061. Fac parte din grupul antibioticelor cu structura macrolidica:

A. Josamicina

B. Azitromicina

C. Roxitromicina

D. Diritromicina

E. Lincomicina

(pag. 62-65)

F1205062. Fac parte din indicatiile gentamicinei:

A. Infectiile cu anaerobi

B. Tuberculoza pulmonara si extrapulmonara

C. Infectiile stafilococice

D. Infectiile cu Pseudomonas, la concentratii de 4 micrograme/ml

E. Infectiile urinare cu Coli

(pag. 66-76)

F1205063. Gentamicina:

A. Este activa pe bacili gram-negativi

B. Nu se poate asocia cu betalactamine

C. Se conditioneaza sub forma de solutii injectabile

D. La doze mari este nefrotoxica

E. Are structura tetraciclica

(pag. 66-76)

F1205064. Tetraciclinele:

A. Interactioneaza cu antiacidele pe baza de ioni de calciu

B. Pot fi utilizate sub forma de aerosoli

C. Au toxicitate relativ redusa

D. Sunt active pe Mycoplasme si Chlamidia

E. Pot fi utilizate in bruceloza

(pag. 76-85)

F2205126. Cloramfenicolul are:

A. Spectru antibacterian larg

B. Actiune intensa pe bacilul tuberculos

C. Actiune intensa pe unii bacili gram negativi

D. Actiune antifungica

E. Actiune antivirala

(pag. 82)

F2205127. Fac parte din grupul antibioticelor cu structura macrolidica:

A. Josamicina

B. Eritromicina

C. Lincomicina

D. Spiramicina

E. Rifampicina

(pag. 62-64)

F2205128. Gentamicina:

A. Este activa pe bacili gram negativi

B. Nu se recomanda asocierea cu betalactamine

C. Se conditioneaza sub forma de solutii injectabile

D. La doze mari este nefrotoxica

E. Are structura tetraciclica

(pag. 71)

F2205129. Bacitracina

A. Este o aminoglicozida activa pe stafilococi

B. Se obtine prin semisinteza

C. Se utilizeaza local in combinatie cu neomicina

D. Structural este o polipeptida

E. Este contraindicata in ulcere cutanate infectate

(pag. 88)

F2205130. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:

A. Polimixinele

B. Cisplatina

C. Ampicilina

D. Furosemidul

E. Amfotericina B

(pag. 67)

F2205131. Fac parte din indicatiile gentamicinei:

A. Infectiile cu anaerobi

B. Tuberculoza pulmonara si extrapulmonara

C. Infectiile stafilococice

D. Infectiile cu Pseudomonas

E. Infectiile cu Escherichia coli

(pag. 71)

F2205132. Tetraciclinele:

A. Interactioneaza cu antiacidele pe baza de ioni de calciu

B. Pot fi utilizate la sugari

C. Au toxicitate relativ redusa

D. Sunt active pe mycoplasme si clamidii

E. Pot fi utilizate in bruceloza

(pag. 78)

F2205133. Doxiciclina:

A. Este o tetraciclina de semisinteza

B. Uzual se administreaza 600 mg/zi, divizat la 6 ore

C. Se elimina preferential pe cale renala

D. Este contraindicata in sarcina

E. Are un timp de eliminare scurt

(pag. 80)

F2205134. Se administreaza oral:

A. Eritromicina lactobionat

B. Propionileritromicina

C. Claritromicina

D. Carfecilina

E. Hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu

(pag. 62, 64, 65)

F2205135. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:

A. Eritromicina lactobionat este solubila in apa

B. Eritromicina baza este stabila la sucul gastric

C. Propionatul de eritromicina este rezistent la sucul gastric

D. Eritromicina difuzeaza slab in tesuturi

E. Eritromicina se elimina biliar, prin fecale si urina

(pag. 62)

F2205136. Eritromicina:

A. Este antibiotic de electie in pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae

B. Nu se recomanda administrarea la copii

C. Este antibiotic de rezerva in infectii cu Chlamidia trachomatis

D. Scade toxicitatea teofilinei prin inductie enzimatica

E. Creste toxicitatea carbamazepinei prin inhibitie enzimatica

(pag. 62)

F2205137. Aminoglicozidele:

A. au absorbtie digestiva redusa

B. difuzeaza slab in tesuturi

C. sunt active pe enterobacteriaceae

D. realizeaza concentratii scazute in parenchimul renal

E. se elimina renal, peste 90% in forma activa

(pag. 66)

F2205138. Este contraindicata asocierea aminoglicozidelor la utilizare sistemica cu:

A. cefalosporine nefrotoxice

B. aminopeniciline

C. diuretice tiazidice

D. amfotericina B

E. polimixine

(pag. 67)

F2205139. Streptomicina contine in structura:

A. un aglicon 2-desoxistreptaminic

B. streptidina

C. streptoza

D. N-metilglucozamina

E. cladinoza

(pag. 67)

F2205140. Streptidina este:

A. derivat de manitol

B. biguanidino-inozitol

C. agliconul din neomicina

D. agliconul din streptomicina

E. identica streptobiozaminei

(pag. 67)

F2205141. Care din afirmatiile referitoare la streptomicina sunt adevarate:

A. se prezinta ca o pulbere alba, higroscopica

B. este termostabila

C. prezinta caracter bazic puternic

D. cu acizii formeaza saruri greu solubile in apa

E. activitatea maxima a substantei se manifesta la pH 9

(pag. 67)

F2205142. Care din afirmatiile referitoare la streptomicina sunt false:

A. apartine clasei aminozidelor

B. se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 30%

C. are absorbtie digestiva de peste 50%

D. nu traverseaza placenta

E. lezeaza perechea 8 de nervi cranieni

(pag. 67)

F2205143. Kanamicina:

A. se obtine din culturi de Streptomyces griseus

B. este o aminozida de semisinteza, derivat al gentamicinei

C. are absorbtie digestiva redusa

D. actioneaza bacteriostatic si bactericid fata de E. coli

E. este inactiva pe bacilul Koch

(pag. 69)

F2205144. Nu fac parte din indicatiile gentamicinei

A. infectiile cu anaerobi

B. infectiile urinare cu Escherichia coli

C. tratamentul unor meningite

D. infectiile osoase cu stafilococi

E. sifilisul

(pag. 71)

F2205145. Tobramicina:

A. are spectru de activitate asemanator gentamicinei

B. are actiune sinergica cu carbenicilina fata de Pseudomonas

C. are efecte adverse acustico-vestibulare mai intense decat gentamicina

D. nu se recomanda in infectii urinare

E. se administreaza pe cale orala si are absorbtie digestiva buna

(pag. 72)

F2205146. Neomicina:

A. are absorbtie digestiva buna

B. este foarte activa pe coci gram pozitivi

C. este activa pe Salmonella si Shigella

D. este inactiva fata de virusuri

E. se poate utiliza preoperator pentru suprimarea florei intestinale sensibile

(pag. 73)

F2205147. Nu apartin clasei aminoglicozidelor:

A. Spectinomicina

B. Spiramicina

C. Azitromicina

D. Amikacina

E. Dibekacina

(pag. 74)

F2205148. Sunt aminoglicozide naturale:

A. Paromomicina

B. Amikacina

C. Netilmicina

D. Dibekacina

E. Sisomicina

(pag. 74)

F2205149. Sunt aminoglicozide semisintetice:

A. Spectinomicina

B. Amikacina

C. Sisomicina

D. Dibekacina

E. Framicetina

(pag. 74)

F2205150. Sunt tetracicline de semisinteza:

A. Metaciclina

B. Tetraciclina

C. Doxiciclina

D. Rolitetraciclina

E. Minociclina

(pag. 76)

F2205151. Care din urmatoarele tetracicline au actiune semiretard:

A. Doxiciclina

B. Metaciclina

C. Minociclina

D. Rolitetraciclina

E. Tetraciclina

(pag. 76, 81)

F2205152. Efectul tetraciclinelor dupa administrare orala este scazut de:

A. contraceptive orale

B. anticoagulante orale

C. antiacide orale

D. preparate orale cu fier

E. compusi ai bismutului

(pag. 78)

F2205153. Doxiciclina:

A. este activa pe pneumococ

B. este tetraciclina preferata in infectii urinare

C. se poate utiliza si in caz de insuficienta renala

D. are absorbtie digestiva buna

E. se obtine prin hidrogenarea metaciclinei

(pag. 80)

F2205154. Cloramfenicolul:

A. este usor solubil in apa

B. are absorbtie digestiva incompleta

C. se absoarbe rectal

D. difuzeaza bine in tesuturi

E. sub forma de palmitat se hidrolizeaza rapid in intestin

(pag. 81)

F2205155. Care din afirmatiile referitoare la cloramfenicol sunt false:

A. nu se recomanda in infectii care pot fi tratate cu alte antibiotice

B. nu se administreaza serii repetate de tratament cu cloramfenicol

C. este inactiv in febra tifoida si paratifoida

D. este activ in dizenterii bacilare

E. este inactiv in ricketsioze

(pag. 83)

F2205156. Tiamfenicolul:

A. este un detivat al cloramfenicolului in care grupa nitro a fost inlocuita cu metilsulfonil

B. ca si cloramfenicolul, poate produce aplazie medulara ireversibila

C. se utilizeaza oral, intramuscular si intravenos

D. este inactiv pe anaerobi

E. este inactiv pe Salmonella

(pag. 82)

F2205157. Sunt antibiotice solubile in apa:

A. hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu

B. palmitatul de cloramfenicol

C. stearatul de cloramfenicol

D. rolitetraciclina

E. lactobionatul de eritromicina

(pag. 63, 81)

F2205158. Sunt antibiotice polipeptidice:

A. Novobiocina

B. Gramicidina

C. Bacitracina

D. Neomicina

E. Tirotricina

(pag. 88)

F2205159. Colistina se administreaza:

A. oral in gastroenterite

B. oral in infectii urinare

C. parenteral in endocardite

D. oral pentru profilaxia complicatiilor hiperamoniemiei

E. oral in endocardite

(pag. 87)

Tema nr. 6

Chimioterapice antibacteriene

BIBLIOGRAFIE:

3. Farmacoterapie practica - Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1206001. Are actiune sistemica semiretard:

A. Sulfafurazolul

B. Sulfacetamida

C. Sulfametoxazolul

D. Salazosulfapiridina

E. Sulfadiazina

(pag. 90-99)

F1206002. Este constituient activ al salazosulfapiridinei dupa bioactivarea hidrolitica a acesteia:

A. Trimetoprimul

B. Acidul salicilic

C. Acidul 5-amino salicilic

D. Acidul clavulanic

E. Sulbactamul

(pag. 90-99)

F1206003. Se utilizeaza in lepra:

A. Mesalazina

B. Terizidona

C. Dapsona

D. Metenamina

E. Mafenidul

(pag. 103-109)

F1206004. Sulfamidele chimioterapice:

A. Scad efectul anticoagulantelor orale

B. Cresc efectul antidiabeticelor orale

C. Scad activitatea fenitoinei

D. Actioneaza prin inhibarea sintezei proteice bacteriene

E. Sunt chimioterapice cu origine naturala

(pag. 90-99)

F2206029. Intra in combinatie cu trimetoprimul:

A. Amoxicilina

B. Sulfametoxazol

C. Ofloxacina

D. Rosoxacina

E. Ciprofloxacina

(pag. 98)

F2206030. Sulfamidele chimiterapice:

A. scad efectul anticoagulantelor orale

B. cresc efectul antidiabeticelor orale

C. scad activitatea fenitoinei

D. inhiba sinteza proteica bacteriana

E. sunt chimioterapice de origine naturala sau de semisinteza

(pag. 93)

F2206031. Are actiune sistemica semiretard:

A. Sulfafurazolul

B. Sulfacetamida

C. Sulfametoxazolul

D. Salazosulfapiridina

E. Sulfadiazina

(pag. 91)

F2206032. Este constituient activ al salazosulfapiridinei dupa bioactivarea hidrolitica a acesteia:

A. trimetoprimul

B. acidul salicilic

C. acidul 5-aminosalicilic

D. acidul clavulanic

E. sulbactamul

(pag. 96)

F2206033. Se utilizeaza in lepra:

A. Mesalazina

B. Terizidona

C. Dapsona

D. Metenamina

E. Mafenidul

(pag. 109)

F2206034. Produsul farmaceutic Sulfamylon contine ca substanta activa:

A. Sulfatiazol

B. Mafenid

C. Salazosulfapiridina

D. Mesalazina

E. Sulfametoxidiazina

(pag. 97)

F2206035. Produsul farmaceutic Saprosan contine ca substanta activa:

A. Clorchinaldol

B. Cliochinol

C. Terizidona

D. Acid mandelic

E. Mesalazina

(pag. 106)

F2206036. Are actiune antileproasa

A. Terizidona

B. Dapsona

C. Acidul mandelic

D. Mesalazina

E. Acidul 5-aminosalicilic

(pag. 109)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1206078. Acidul nalidixic:

A. Se recomanda in infectii urinare

B. Spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat in insuficienta renala severa

C. Prin expunere la soare, poate produce fotosensibilizare

D. Are eliminare redusa prin fecale

E. Se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice

(pag. 99-103)

F1206079. Apartin grupului chinolonelor:

A. Acidul pipemidic

B. Flumequina

C. Norfloxacina

D. Cliochinolul

E. Clorchinaldolul

(pag. 99-103)

F1206080. Chinolonele:

A. Cele din prima generatie sunt active pe bacili gram negativi

B. Cele de generatia a doua sunt active si pe unele bacterii gram pozitive

C. Actioneaza prin inhibarea ADN-girazei

D. Unele sunt fluorurate

E. Au o grupa carboxil in pozitia 4

(pag. 99-103)

F1206081. Fac parte din grupul fluorochinolonelor:

A. Clorchinaldolul

B. Fleroxacina

C. Sulfametoxazol

D. Nitrofurantoina

E. Rosoxacina

(pag. 99-103)

F1206082. Fluorochinolonele:

A. Au absorbtie digestiva redusa

B. Sunt antiinfectioase de origine naturala

C. Se obtin prin sinteza chimica

D. Nu se indica in infectii urinare

E. Au spectru antibacterian larg

(pag. 99-103)

F1206083. Furazolidona:

A. Se utilizeaza in infectii urinare si intestinale

B. Poate produce anemie hemolitica la deficienti in G-6PD

C. Este un derivat de nitroimidazol

D. Apartine clasei derivatilor de chinoleina

E. Este activa si pe unele protozoare

(pag. 103-109)

F1206084. Intra in combinatie cu trimetoprimul:

A. Amoxicilina

B. Sulfametoxazol

C. Ofloxacina

D. Sulfadimidina

E. Sulfamedrol

(pag. 90-99)

F1206085. Nu fac parte din indicatiile clorchinaldolului:

A. Angina streptococica

B. Lambliaza

C. Amoebiaza

D. Gastroenterita nespecifica

E. Sifilisul

(pag. 103-109)

F1206086. Nu se obtin prin biosinteza:

A. Nitrofuranii cu proprietati antibacteriene si antiprotozoarice

B. Sulfamidele chimioterapice

C. Tetraciclina

D. Eritromicina

E. Streptomicina

(pag. 90-110)

F1206087. Prezinta in structura o grupa nitro:

A. Doxiciclina

B. Furazolidona

C. Cloramfenicol

D. Norfloxacina

E. Nifuroxazid

(pag. 103-109)

F1206088. Sulfametoxazolul:

A. Se administreaza oral, uzual, la adult, 1 gram la 12 ore

B. Are actiune semiretard

C. Are efecte antibacteriene potentate de trimetoprim

D. Este activ in colita ulceroasa

E. In infectii urinare, se poate asocia cu metenamina

F2206150. Fac parte din grupul chinolonelor:

A. Clorchinaldol

B. Sulfametoxazol

C. Flumechina

D. Nitrofurantoina

E. Rosoxacina

(pag. 102)

F2206151. Sulfametoxazolul:

A. se administreaza oral, uzual la adult 1 gram la 12 ore

B. are actiune semiretard

C. are efecte antibacteriene potentate de trimetoprim

D. este activ in colita ulceroasa

E. in infectii urinare se poate asocia cu metenamina

(pag. 95)

F2206152. Furazolidona:

A. se utilizeaza in infectii urinare si intestinale

B. poate produce anemie hemolitica la deficienti in G-6PD

C. este un derivat de nitroimidazol

D. apartine clasei derivatilor de chinoleina

E. este activa si pe unele protozoare

(pag. 105)

F2206153. Chinolonele:

A. cele din prima generatie sunt active pe bacili gram negativi

B. cele din generatia a doua sunt active si pe unele bacterii gram pozitive

C. actioneaza prin inhibarea ADN-girazei

D. unele sunt fluorurate

E. au o grupa carboxil in pozitia 6

(pag. 100)

F2206154. Acidul nalidixic:

A. se recomanda in infectii urinare

B. spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat in insuficienta renala severa

C. prin expunere la soare poate produce fotosensibilizare

D. are eliminare redusa prin fecale

E. se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice

(pag. 100-101)

F2206155. Apartin grupului chinolonelor:

A. acidul pipemidic

B. flumechina

C. norfloxacina

D. cliochinolul

E. clorchinaldolul

(pag. 99)

F2206156. Nu fac parte din indicatiile clorchinaldolului

A. angina streptococica

B. lambliaza

C. amoebiaza

D. gastroenterita nespecifica

E. sifilisul

(pag. 106)

F2206157. Sunt sulfamide cu absorbtie redusa din intestin:

A. Sulfametoxazol

B. Sulfametoxidiazina

C. Ftalilsulfatiazolul

D. Sulfafurazolul

E. Salazosulfapiridina

(pag. 90)

F2206158. Care din afirmatiile referitoare la sulfamide sunt adevarate:

A. in nocardioza sunt medicatia de electie

B. accentueaza efectele anticoagulantelor orale

C. in infectiile cu Chlamidia constituie tratament alternativ

D. sulfacetamida sodica se administreaza pe cale injectabila

E. in tratamentul arsurilor este utila aplicarea cremei cu mafenid 10%

(pag. 92-93)

F2206159. Salazosulfapiridina:

A. creste digoxinemia cu 50%

B. este un prodrug care in colon se scindeaza la sulfapiridina si mesalazina

C. se poate asocia cu corticosteroizi

D. se recomanda in colita ulceroasa

E. este contraindicata in poliartrita reumatoida

(pag. 96)

F2206160. Sulfacetamida:

A. administrata oral se indica in colite

B. sub forma de colire 10% se utilizeaza in conjunctivite

C. este nonabsorbabila oral

D. se utilizeaza sarea sodica

E. este bine tolerata de piele si mucoase

(pag. 97)

F2206161. Mafenidul este din punct de vedere chimic:

A. N-cloro-benzensulfonamida

B. aminometil-4-benzensulfonamida

C. acidul benzensulfonic

D. benzensulfonamida

E. omolog al sulfanilamidei

(pag. 97)

F2206162. Trimetoprimul:

A. are absorbtie digestiva slaba

B. inhiba biosinteza acidului tetrahidrofolic

C. asociarea cu sulfametoxazol produce efect bactericid

D. are si actiune antivirala

E. dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele

(pag. 98)

F2206163. Acidul nalidixic:

A. are absorbtie digestiva modesta (5%)

B. inhiba giraza AND

C. actioneaza pe coci gram pozitivi

D. actioneaza pe bacili gram negativi

E. produce frecvent micoze

(pag. 100)

F2206164. Sunt moderat sensibile la Ciprofloxacina:

A. Pseudomonas

B. Streptococcus fecalis

C. Enterobacter

D. Campylobacter

E. Escherichia coli

(pag. 103)

F2206165. Scad absorbtia ciprofloxacinei:

A. teofilina

B. sarurile de aluminiu

C. cafeina

D. anticoagulantele orale

E. sarurile de magneziu

(pag. 103)

F2206166. Nitrofurantoina:

A. este nonabsorbabila din intestin

B. este activa pe Trichomonas

C. este foarte activa pe Proteus

D. este inactiva in infectii cu enterobacterii

E. poate produce anemie hemolitica

(pag. 104)

F2206167. Furazolidona este inactiva pe:

A. Giardia

B. Entamoeba

C. Salmonella

D. Pseudomonas

E. Helicobacter pilori

(pag. 105)

F2206168. Nu fac parte din indicatiile furazolidonei

A. infectiile cu Salmonella

B. infectiile cu Shigella

C. infectiile digestive cu Escherichia coli

D. infectiile respiratorii cu Hemophilus

E. infectiile urinare cu Proteus

(pag. 105)

F2206169. Cliochinolul:

A. este un derivat din clasa chinolonelor

B. este iodclorohidroxichinoleina

C. poate produce nevrite periferite la administrare prelungita

D. asocierea cu fanchinona este contraindicata

E. are activitate antibacteriana si antifungica

(pag. 107)

F2206170. Metenamina:

A. este hexametilentetramina

B. se obtine prin condensarea acetaldehidei cu amoniac

C. poate fi administrata oral sub forma de comprimate

D. este sinonim cu urotropina

E. este inactiva pe colibacil

(pag. 107)

F2206171. Terizidona:

A. este derivat al cicloserinei

B. este produs natural obtinut din culturi de Streptomyces orchidaceus

C. absorbtia digestiva este redusa

D. se recomanda in infectii urinare

E. se asociaza cu fenazopirina

(pag. 108)

Tema nr. 7

Antimicotice

BIBLIOGRAFIE:

3. Farmacoterapie practica - Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1207001. Care dintre urmatoarele antimicotice este derivat bis-triazolic:

A. Ketoconazol

B. Econazol

C. Clotrimazol

D. Miconazol

E. Fluconazol

(pag. 137-147)

F1207002. Care dintre urmatoarele antimicotice este inductor enzimatic:

A. Ketoconazol

B. Nistatina

C. Buclosamid

D. Griseofulvina

E. Nistatina

(pag. 137-147)

F1207003. Pentru care dintre urmatoarele antimicotice este adevarata afirmatia ca absorbtia orala este

scazuta cand aciditatea gastrica este redusa:

A. Clotrimazol

B. Ketoconazol

C. Miconazol

D. Griseofulvina

E. Nistatin

(pag. 137-147)

F1207004. Pentru care dintre urmatoarele antimicotice este adevarata afirmatia ca absorbtia orala nu

este influentata de alimente:

A. Acid salicilic

B. Tolnaftat

C. Fluconazol

D. Clotrimazol

E. Iod

(pag. 137-147)

F1207005. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv local:

A. Tolnaftat

B. Ketoconazol

C. Amfotericina

D. Fluconazol

E. Griseofulvina

(pag. 137-147)

F2207033. Care dintre urmatoarele antimicotice este inductor enzimatic?

A. Ketoconazol

B. Nistatina

C. Buclosamid

D. Griseofulvina

E. Nistatina

(pag. 140)

F2207034. Pentru care dintre urmatoarele antimicotice este adevarata afirmatia ca absorbtia orala nu

este influentata de alimente?

A. Acid salicilic

B. Tolnaftat

C. Fluconazol

D. Clotrimazol

E. Iod

(pag. 147)

F2207035. Pentru care dintre urmatoarele antimicotice este adevarata afirmatia ca absorbtia orala este

scazuta cand aciditatea gastrica este redusa?

A. Clotrimazol

B. Ketoconazol

C. Miconazol

D. Griseofulvina

E. Nistatin

(pag. 145)

F2207036. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice se comercializeaza sub denumirea Diflucan

A. Ketoconazol

B. Isoconazol

C. Fluconazol

D. Bifenazol

E. Miconazol

(pag. 147)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1207054. Amfotericina:

A. Este un antibiotic antimicotic cu structura polienica

B. Este un antibiotic antiviral

C. Se administreaza pe cale orala prezentand o absorbtie crescuta din tractul digestiv

D. Se administreaza pe cale parenterala pentru tratarea unor micoze sistemice grave

E. Prezinta toxicitate scazuta la nivel renal

(pag. 137-147)

F1207055. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Clotrimazol sunt adevarate:

A. Este un derivat de imidazol

B. Se utilizeaza ca antimicotic sistemic

C. Se utilizeaza ca antimicotic local

D. Se absoarbe bine dupa administrare orala

E. Are si activitate antitrichomonazica

(pag. 137-147)

F1207056. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprietati

antimicotice:

A. Natamicina

B. Clorfenesina

C. Nistatina

D. Tolnaftat

E. Amfotercina

(pag. 137-147)

F1207057. Care dintre urmatoarele substante sunt utilizate in terapia pitiriazisului:

A. Miconazol

B. Tinidazol

C. Griseofulvina

D. Econazol

E. Flucitozina

(pag. 137-147)

F1207058. Griseofulvina:

A. Este un antibiotic cu actiune antibacteriana

B. Este un antibiotic cu efect fungicid si fungistatic utilizat in terapia onicomicozelor

C. Este un inductor enzimatic

D. Are si actiune antiinflamatoare

E. Este medicament de electie in pitiriazis

(pag. 137-147)

F1207059. Ketoconazolul:

A. Este un antimicotic cu structura bis-triazolica

B. Absorbtia orala este crescuta in prezenta unor alcalinizante

C. Este un antimicotic cu actiune locala si sistemica

D. Este un antimicotic de origine naturala

E. Se comercializeaza sub denumirea Nizoral

(pag. 137-147)

F1207060. Natamicina:

A. Este un antibiotic polienic de sinteza

B. Este o macrolida polienica naturala

C. Absorbtia din tubul digestiv este redusa

D. Are si actiune antrichomonazica

E. Se conditioneaza in flacoane de uz parenteral

(pag. 137-147)

F1207061. Nistatinul:

A. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice

B. Se conditioneaza sub forma de flacoane de uz parenteral

C. Se utilizeaza pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot aparea in cursul terapiei cu antibiotice cu

spectru larg

D. Este medicamennt de electie pentru tratarea candidozelor sistemice

E. Se comercializeaza sub denumirea Pimafucin

(pag. 137-147)

F1207062. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza sistemic:

A. Clotrimazol

B. Amfotericina

C. Miconazol

D. Tolnaftat

E. Acid salicilic

(pag. 137-147)

F1207063. Precizati care dintre urmatorii compusi antimicotici sunt derivati de imidazol:

A. Griseofulvina

B. Flucitozina

C. Miconazol

D. Ketoconazol

E. Fluconazol

(pag. 137-147)

F2207122. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice sunt derivati de imidazol?

A. Griseofulvina

B. Clotrimazol

C. Ketoconazol

D. Nistatina

E. Buclosamida

(pag. 138)

F2207123. Precizati care dintre urmatoarele substante fac parte din grupul antibioticelor antimicotice?

A. Econazol

B. Griseofulvina

C. Nistatina

D. Natamicina

E. Amfotericina

(pag. 138)

F2207124. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice nu fac parte din grupul antimetabolitilor:

A. Buclosamid

B. Flucitozina

C. Amfotericina

D. Ketoconazol

E. Miconazol

(pag. 138)

F2207125. Care dintre urmatoarele antimicotice sunt macrolide tetraenice?

A. Nistatina

B. Tolnaftat

C. Natamicina

D. Griseofulvina

E. Buclosamida

(pag. 138)

F2207126. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice sunt utilizate exclusiv local:

A. Clotrimazol

B. Amfotericina B

C. Econazol

D. Griseofulvina

E. Tolnaftat

(pag. 138)

F2207127. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic?

A. Clotrimazol

B. Flucitozina

C. Iod

D. Amfotericina B

E. Tolnaftat

(pag. 138)

F2207128. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza local si sistemic?

A. Clotrimazol

B. Flucitozina

C. Ketoconazol

D. Nistatina

E. Natamicina

(pag. 138)

F2207129. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza si sistemic?

A. Clotrimazol

B. Amfotericina

C. Miconazol

D. Tolnaftat

E. Acid salicilic

(pag. 138)

F2207130. Care dintre urmatoarele antimicotice nu sunt derivati bis-triazolici?

A. Ketoconazol

B. Econazol

C. Clotrimazol

D. Miconazol

E. Fluconazol

(pag. 138-147)

F2207131. Clotrimazolul:

A. Este un derivat bis-triazolic

B. Este un derivat imidazolic

C. Se prezinta ca o pulbere cristalina, colorata

D. Este usor solubil in apa si alcool

E. Este o pulbere criatalina incolora, insolubila in apa

(pag. 138)

F2207132. Clotrimazolul:

A. Dupa administrare orala se absoarbe 100%

B. Se absoarbe putin dupa administrare orala

C. Absorbtia este redusa dupa administrare de tablete vaginale

D. Prezinta o buna actiune sistemica

E. Nu patrunde in epiderm

(pag. 138)

F2207133. Clotrimazolul:

A. Este un antimicotic sistemic, cu spectru larg

B. Prezinta efect fungistatic si fungicid in functie de doza

C. Prezinta si actiune antitrichomonazica

D. Are un spectru larg antibacterian

E. Este antimicotic de electie in criptococcoze

(pag. 139)

F2207134. Clotrimazolul:

A. Este substanta activa din produsul Canesten

B. Se utilizeaza local in candidoze cu localizare cutanata si mucoasa

C. Se conditioneaza sub forma de comprimate de uz oral

D. Se conditioneaza sub forma de comprimate vaginale, unguente si solutie de uz extern

E. Pentru terapia micozelor se administreaza o singura doza.

(pag. 139)

F2207135. Miconazolul:

A. Este substanta activa din produsul Canesten

B. Se comercializeaza sub denumirea de Daktar

C. Se poate administra si perfuzabil, intravenos

D. Dupa aplicare pe piele si pe mucoase se absoarbe in totalitate

E. Absorbtia digestiva este incompleta

(pag. 139)

F2207136. Miconazolul:

A. Actioneaza prin modificarea permeabilitatii membranei celulare a fungilor

B. Prezinta actiune antitrichomonazica

C. Este un antimicotic local si sistemic

D. Se administreaza oral in candidoza intestinala

E. Crema este utilizata pentru terapia pitiriazisului

(pag. 139-140)

F2207137. Griseofulvina:

A. Este un antibiotic antibacterian cu spectru larg

B. Este o pulbere cristalina usor solubila in apa

C. Pentru activitatea antimicotica prezinta importanta diametrul particolelor

D. Este o pulbere alba sau alb-galbuie, greu solubila in apa

E. Se obtine si prin sinteza

(pag. 140)

F2207138. Griseofulvina:

A. Absorbtia digestiva este completa dupa administrare orala

B. Absorbtia digestiva este lenta si incompleta

C. Este un inductor enzimatic

D. Timpul de injumatatire este 2-3 ore

E. Se elimina preponderent pe cale renala

(pag. 140)

F2207139. Griseofulvina:

A. Este un antibiotic antibacterian cu efect bactericid

B. Antimicotic de electie in infectiile candidozice

C. Antibiotic antifungic cu efect fungicid si fungistatic

D. Are si actiune antiinflamatoare

E. Actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici

(pag. 140)

F2207140. Griseofulvina:

A. Se utilizeaza in terapia onicomicozelor

B. Este de prima alegere in terapia candidozelor

C. Este activ in micoze ale pielii capului

D. Nu este contraindicata la gravide

E. Scade efectul anticoagulantelor orale

(pag. 141)

F2207141. Griseofulvina:

A. Este un inhibitor enzimatic

B. Creste efectul anticoagulantelor orale

C. Efectele griseofulvinei sunt diminuate la asocierea cu barbiturice

D. Este un inhibitor enzimatic

E. Produce efecte de tip antabus la asociere cu alcool

(pag. 141)

F2207142. Nistatinul:

A. Este un antibiotic cu structura polienica

B. Este un antibiotic bis-triazolic

C. Contine in structura un ciclu imidazolic

D. Se obtine prin sinteza

E. Este un antibiotic de biosinteza

(pag. 141)

F2207143. Nistatinul:

A. Are caracter acid

B. Este o pulbere alba, usor solubila in apa

C. Este o pulbere galbena cu caracter amfoter

D. Este o pulbere sensibila la lumina si aer

E. Este inactivata de sucul gastric

(pag. 142)

F2207144. Nistatinul:

A. Dupa administrare orala se absoarbe in totalitate din tubul digestiv

B. Este activ in micoze viscerale

C. Nu se absoarbe dupa aplicarea pe piele si mucoase

D. Este stabil la actiunea sucului gastric

E. Realizeaza concentratii sanguine ridicate dupa administrare orala

(pag. 142)

F2207145. Nistatinul:

A. Este activ in micoze superficiale

B. Se administreaza oral pentru terapia unor micoze sistemice

C. Este foarte activ fata de Candida albicans

D. Este de prima alegere in infectii date de actinomicete

E. Dezvolta rapid rezistenta

(pag. 142)

F2207146. Nistatinul:

A. Se utilizeaza curativ in infectii candidozice buco-faringiene

B. Nu este activ in micoze profunde

C. Se utilizeaza profilactic fata de micozele bucale si intestinale in cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg

D. Se utilizeaza in doza unica in terapia pitiriazisului

E. Se comercializeaza sub denumirea de Stamicin

(pag. 142)

F2207147. Natamicina:

A. Este un antibiotic polienic cu caracter amfoter

B. Este o macrolida nepolienica cu caracter bazic

C. Se prezinta sub forma unei pulberi albe, solubila in apa

D. Nu este sensibila la aer si lumina

E. Solutiile apoase sunt inactive

(pag. 143)

F2207148. Pimafucina:

A. Contine ca si substanta activa natamicina

B. Prezinta absorbtie redusa din tubul digestiv

C. Nu este activa pe Trichomonas vaginalis

D. Sub forma de aerosoli se utilizeaza in terapia micozelor respiratorii

E. pe cale orala se utilizeaza in terapia candidozelor intestinale

(pag. 143)

F2207149. Amfotericina B:

A. Se obtine prin sinteza chimica

B. Este usor solubil in apa

C. Este un antibiotic cu structura polienica de biosinteza

D. Prezinta absorbtie orala redusa

E. Realizeaza concentratii ridicate in lichidul cefalo-rahidian

(pag. 143)

F2207150. Amfotericina B:

A. Este un antimicotic cu actiune fungistatica fata de levuri

B. Este activa pe bacterii si virusuri

C. Este inactiva pe protozoare

D. Se utilizeaza in terapia aspergilozelor

E. Nu este activa pe candida albicans

(pag. 144)

F2207151. Amfotericina B:

A. Este un antibiotic antimicotic cu toxicitate redusa

B. Se utilizeaza in micoze locale si sistemice

C. Dupa administrare parenterala se utilizeaza in terapia candidozelor viscerale

D. Prezinta toxicitate renala, dependenta de doza utilizata

E. Poate produce soc anafilactic

(pag. 144)

F2207152. Amfotericina B:

A. Scade nefrotoxicitatea aminoglicozidelor

B. Creste toxicitatea digitalicelor ca urmare a hipokaliemiei produse

C. Scade efectul anticandidozic al miconazolului

D. Nu prezinta toxicitate renala

E. Se utilizeaza ambulator

(pag. 144)

F2207153. Flucitozina:

A. Este un derivat fluorurat al citozinei

B. Se utilizeaza exclusiv sistemic

C. Este lipsit de reactii adverse

D. Nu se absoarbe dupa administrare orala

E. Se asociaza cu amfotericina B in terapia meningitelor criptococice

(pag. 145)

F2207154. Ketoconazolul:

A. Este un derivat bis-triazolic

B. Este un derivat de imidazol

C. Traverseaza bariera hemato-encefalica

D. Se elimina prin fecale in forma nemetabolizata

E. Absorbtia orala este incompleta, scazuta cand aciditatea este redusa

(pag. 145)

F2207155. Ketoconazolul:

A. Este un antimicotic activ fata de dermatofiti

B. Nu este activ pe Candida albicans

C. Se utilizeaza local si sistemic

D. Nu dezvolta rezistenta

E. Este inactiv in meningoencefalite

(pag. 145)

F2207156. Ketoconazolul:

A. Se asociaza cu antiacide pentru reducerea iritabilitatii gastrice

B. Se comercializeaza sub denumirea de Nizoral

C. Nu prezinta toxicitate hepatica

D. Se administreaza pe cale orala, in timpul mesei

E. Se utilizeaza in terapia onicomicozelor

(pag. 145-146)

F2207157. Fluconazolul

A. Este un derivat bis-triazolic

B. Nu se absoarbe dupa administrare orala

C. Difuzeaza bine in lichidul cefalo-rahidian

D. Nu necesita reducerea dozelor in caz de insuficienta renala

E. Se utilizeaza in terapia candidozelor la imunodeprimati

(pag. 147)

F2207158. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice prezinta si actiune antitrichomonazica?

A. clorfenesina

B. fluconazol

C. clotrimazol

D. econazol

E. natamicina

(pag. 138-147)

F2207159. Precizati care dintre urmatoarele substante sunt utilizate in terapia pitiriazisului?

A. Miconazol

B. Tinidazol

C. Griseofulvina

D. Econazol

E. Flucitozina

(pag. 137-147)