INTREBARI PENTRU EXAMENUL DE LICENTA Kinetoterapie si motricitate speciala

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Educatie Fizica Si Sport

Specializarea: Kinetoterapie si motricitate speciala

INTREBARI PENTRU EXAMENUL DE LICENTA - ANUL III

EVALUAREA CUNOSTINTELOR FUNDAMENTALE SI DE SPECIALITATE

1.Abductia bratului pana la 90s este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Mare dorsal, deltoid

b. Supraspinos, deltoid

c. Deltoid, subspinos

2.Abductia orizontala a bratului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Mare dorsal

b. Mare rotund

c. Deltoid

3.Abductia orizontala a umarului se evalueaza intre:

a. 0s - 180s

b. 0s - 45s

c. 0s - 90s

4.Abductia soldului are o amplitudine de miscare:

a. 0s - 90s

b. 0s - 45s

c. 0s - 100s

5.Adductia omoplatului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Trapez, mare rotund, mic rotund

b. Trapez, mare romboid, mic romboid

c. Trapez, mare rotund, mare romboid

6.Adductia orizontala a bratului are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 45s

c. 0s - 95s

7.Adductia orizontala a bratului este realizata de:

a. Mare dorsal

b. Mare rotund

c. Mare pectoral

8.Adductia soldului are o amplitudine de miscare intre:

a. 45s si 0s

b. 90s si 0s

c. 100s si 0s

9.Adductia soldului este realizata de:

a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept intern

b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept intern

c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern

10.Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului este de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 180s

c. 90s - 180s

11.Amplitudinea de miscare a rotatiei interne a bratului este de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 180s

c. 0s - 70 ???

12.Coborarea si adductia omoplatului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Trapez portiune inferioara

b. Trapez portiune superioara

c. Supraspinosul

13.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 exprima:

a. Paralizia completa a muschiului

b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei

c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita

14.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 exprima:

a. Forta unui muschi normal

b. Paralizie completa a muschiului

c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita

15.Evaluarea flexiei cotului, forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie externa, bratul fixat

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie interna, bratul fixat

c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat

16.Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Decubit lateral, mainile intinse in fata

b. Decubit dorsal, mainile sub cap

c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

17.Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Decubit lateral, mainile intinse in fata

b. Decubit dorsal, mainile sub cap

c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

18.Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Asezat, bratele pe langa trunchi

b. Decubit dorsal, bratele incrucisate

c. Decubit ventral, bratele pe langa corp

19.Eversia piciorului are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 25s

b. 0s - 15s

c. 0s - 30

20.Eversia piciorului este realizata de:

a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral

b. Tibialul anterior, tibialul posterior

c. Gemenii, solearul

21.Extensia bratului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Deltoid, coracobrahial, biceps

b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid

c. Mare rotund, triceps, subscapular

22.Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2:

a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata

amplitudinea

b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine

limitata

c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata

23.Extensia cotului are o amplitudine de miscare intre:

a. 145s-160s si 0s

b. 180 s si 0s

c. 120s si 0s

24.Extensia cotului este realizata de:

a. Mare dorsal, mare rotund

b. Triceps, anconeu

c. Trapez, mare rhomboid

25.Extensia cotului pentru forta 3,4,5 presupune ca pacientul sa aiba pozitia de start:

a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90s, cotul flectat

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie externa, cotul in flexie

c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie interna, cotul in flexie

26.Extensia gatului este limitata de:

a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei

b. Tensiunea ligamentului galben

c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei

27.Extensia gatului este realizata de MUSCHII:

a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului,

splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului,spinalul

gatului, digastricul nucal

b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului,

splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul

gatului, digastricul nucal

c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului,

splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul

gatului, digastricul nucal

28.Extensia genunchiului are o amplitudine de miscare de:

a. 120s - 130s si 0s

b. 180s si 0s

c. 160s si 0s

29.Extensia genunchiului este realizata de:

a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul extern

b. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul extern

c. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral

30.Extensia pumnului are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 70s

c. 0s - 100s

31.Extensia pumnului este realizata de:

a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior

b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior

c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar

32.Extensia soldului are o amplitudine de miscare, de la linia mediana, de:

a. 0s si 10s - 15s

b. 0s si 20s

c. 0s si 25s

33.Extensia soldului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahial

b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

34.Extensia trunchiului este realizata de MUSCHII:

a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spatelui

b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal

c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal

35.Flexia bratului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Mare dorsal, trapez

b. Trapez, anconeu

c. Deltoid, coracobrahial

36.Flexia cotului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator

b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator

c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator

37.Flexia dorsala a gleznei este realizata de:

a. Gambierul (tibialul) anterior

b. Gambierul (tibialul) posterior

c. Tibialul posterior

38.Flexia gatului este limitata de:

a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei

b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei

c. Apropierea apofizelor spinoase

39.Flexia genunchiului are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 180s

b. 0s - 130s

c. 0s - 160s

40.Flexia genunchiului este realizata de:

a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos

b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinos

c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta,

semimembranos, semitendinos

41.Flexia plantara a gleznei are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 45s

b. 0s - 90s

c. 0s - 25s

42.Flexia plantara este realizata de:

a. Gemeni, solear, tibial anterior

b. Gemeni, solear, tibial posterior

c. Gemeni, solear, lung extensor degete

43.Flexia pumnului are o amplitudine a miscarii de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 120s

c. 0s - 50s

44.Flexia pumnului este realizata de:

a. Cubital anterior, mare palmar

b. Cubital posterior, mare palmar

c. Cubitalul posterior, mic palmar

45.Flexia soldului are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 180s

b. 0s - 150s

c. 0s - 125s

46.Flexia soldului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Ilio-psoas

b. Fesier mijlociu

c. Fesier mare

47.Flexia trunchiului este realizata de MUSCHII:

a. Marele drept abdominal

b. Marele dorsal

c. Marele complex

48.Inclinatia cubitala a pumnului masoara:

a. 0s - 10s

b. 0s - 20s

c. 0s - 30s

49.Inclinatia radiala a pumnului masoara:

a. 0s - 30s

b. 0s - 20s

c. 0s - 10s

50.Inversia piciorului are o amplitudine de:

a. 0s - 15s

b. 0s - 10s

c. 0s - 35s

51.Inversia piciorului este realizata de:

a. Tibialul posterior, lung extensor degete

b. Tibialul posterior, lung flexor degete

c. Tibialul anterior, lung extensor degete

52.Miscarea de adductie a omoplatului este stabilizata de:

a. Greutatea trunchiului pacientului

b. Greutatea trunchiului examinatorului

c. Greutatea membrului superior al examinatorului

53.Miscarea de eversie a piciorului este limitata de:

a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului

b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului

c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna

54.Miscarea de eversie a piciorului este stabilizata de:

a. Greutatea trunchiului pacientului

b. Greutatea gambei pacientului

c. Greutatea membrului superior al examinatorului

55.Muschii principali care realizeaza flexia gatului sunt:

a. Sterno-cleido-mastoidianul

b. Trapezul fibre inferioare

c. Deltoidu

56.Muschiul principal care realizeaza abductia soldului este:

a. Fesier mijlociu

b. Fesier mic

c. Fesier mare

57.Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia de start a pacientului este:

a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90s abductie

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s

c. Decubit ventral, bratul in abductie 90s

58.Pentru a evalua extensia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:

a. Occiput

b. Frunte

c. Trunchi

59.Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:

a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut

c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

60.Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 2, pozitia pacientului este:

a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut

c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

61.Pentru a evalua flexia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:

a. Occiput

b. Frunte

c. Trunchi

62.Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:

a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta

b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta

c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat

63.Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 4,5, pozitia pacientului este:

a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta

b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta

c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat

64.Pentru a testa abductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:

a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie

c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

65.Pentru a testa abductia soldului, forta 4,5, pozitia de start a pacientului este:

a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie

c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

66.Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul se afla in:

a. Decubit lateral, bratul in abductie 90s si rotatie externa

b. Decubit ventral, bratul in abductie 90s si rotatie externa

c. Decubit ventral, bratul in abductie 90s si rotatie interna

67.Pentru a testa adductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:

a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de

examinator cu o abductie de 25s

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45s

c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

68.Pentru a testa adductia soldului, forta 3,4,5, pozitia de start a pacientului este:

a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de

examinator cu o abductie de 25s

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45s

c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

69.Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul se afla in:

a. Asezat

b. Decubit ventral

c. Decubit dorsal

70.Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul se afla in:

a. Decubit dorsal

b. Decubit lateral

c. Decubit ventral

71.Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4,5, se opune rezistenta:

a. Pe partea superioara a toracelui

b. Pe partea inferioara a toracelui

c. Pe bazin

72.Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4,5, se opune rezistenta:

a. Pe partea superioara a toracelui

b. Pe partea inferioara a toracelui

c. Pe bazin

73.Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul se afla in:

a. Asezat

b. Decubit lateral

c Decubit dorsal

74.Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul se afla in:

a. Asezat

b. Decubit lateral

c. Decubit dorsal

75.Pentru a testa flexia pumnului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:

a. Asezat, antebratul in supinatie

b. Asezat, antebratul in pronatie

c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna

76.Pentru a testa flexia soldului forta 1, pozitia de start a pacientului este de:

a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut

c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

77.Pentru a testa flexia soldului forta 2, pozitia de start a pacientului este de:

a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut

c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

78.Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start a pacientului este:

a. Decubit ventral sau decubit lateral

b. Decubit dorsal sau ortostatism

c. Ortostatism sau decubit lateral

79.Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul se afla in:

a. Decubit dorsal

b. Decubit ventral

c. Asezat

80.Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2, pacientul se afla in:

a. Decubit ventral, bratul in abductie 90s, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical

la marginea mesei

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical

la marginea mesei

c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna

81.Pentru a testa rotatia externa a soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este de:

a. Decubit lateral

b Decubit dorsal

c. Asezat, gambele atarnate

82.Pentru a testa rotatia in jos i adductia omoplatului, forta 2 pacientul se afla in:

a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate

b. Decubit ventral, bratul in abductie 90s

c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate

83.Pentru a testa rotatia in sus i abductia omoplatului, forta 2, pacientul este in:

a. Decubit dorsal

b. Decubit ventral

c. Asezat

84.Pentru a testa rotatia in sus i abductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul este in:

a Decubit dorsal

b. Decubit ventral

c. Asezat

85.Pentru evaluarea extensiei soldului, forta 4,5, pozitia pacientului este:

a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie

b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie

c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat

86.Pentru testarea flexiei plantare forta 3 se realizeaza:

a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara

b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si

oboseste

c In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara

87.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Adductia omoplatului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Trapez, mare rotund, mic rotund

b. Trapez, mare romboid, mic romboid

c. Trapez, mare rotund, mare romboid

88.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Abductia bratului pana la 90s nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare dorsal, deltoid

b. Supraspinos, deltoid

c. Deltoid, subspinos

89.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Abductia orizontala a umarului nu se evalueaza intre:

a. 0s - 180s

b. 0s - 45s

c. 0s - 90s

90.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Abductia orizontala a bratului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare dorsal

b. Mare rotund

c. Deltoid

91.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Adductia orizontala a bratului nu are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 45s

c. 0s - 95s

92.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Adductia orizontala a bratului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare dorsal

b. Mare rotund

c. Mare pectoral

93.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului nu este de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 180s

c. 90s - 180s

94.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Amplitudinea de miscare a rotatiei interne nu este de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 180s

c. 0s - 70 ????????

95.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Abductia soldului nu are o amplitudine de miscare:

a. 0s - 90s

b. 0s - 45s

c. 0s - 100s

96.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Adductia soldului nu are o amplitudine de miscare intre:

a. 45s si 0s

b. 90s si 0s

c. 100s si 0s

97.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Adductia soldului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept intern

b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept intern

c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern

98.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 nu exprima:

a. Paralizia completa a muschiului

b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei

c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita

99.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 nu exprima:

a. Forta unui muschi normal

b. Paralizie completa a muschiului

c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita

100.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Coborarea i adductia omoplatului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Trapez portiune inferioara

b. Trapez portiune superioara

c. Supraspinosul

101.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia gatului nu este limitata de:

a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei

b. Tensiunea ligamentului galben

c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei

102.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia gatului nu este realizata de MUSCHII:

a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului,

splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului,spinalul

gatului, digastricul nucal

b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului,

splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul

gatului, digastricul nucal

c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului,

splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul

gatului, digastricul nucal

103.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, nu presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Decubit lateral, mainile intinse in fata

b. Decubit dorsal, mainile sub cap

c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

104.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, nu presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Decubit lateral, mainile intinse in fata

b. Decubit dorsal, mainile sub cap

c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

105.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, nu presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Asezat, bratele pe langa trunchi

b. Decubit dorsal, bratele incrucisate

c. Decubit ventral, bratele pe langa corp

106.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia trunchiului nu este realizata de MUSCHII:

a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spatelui

b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal

c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal

107.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2 nu se testeaza din:

a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata

amplitudinea

b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine

limitata

c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata

108.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia bratului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Deltoid, coracobrahial, biceps

b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid

c. Mare rotund, triceps, subscapular

109.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Evaluarea flexiei cotului, forta 2, nu presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie externa, bratul fixat

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie interna, bratul fixat

c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat

110.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia cotului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare dorsal, mare rotund

b. Triceps, anconeu

c. Trapez, mare rhomboid

111.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia cotului nu are o amplitudine de miscare intre:

a. 145s-160s si 0s

b. 180 s si 0s

c. 120s si 0s

112.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia cotului pentru forta 3 nu presupune ca pacientul sa aiba pozitia de start:

a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90s, cotul flectat

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie externa, cotul in flexie

c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie interna, cotul in flexie

113.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia pumnului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior

b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior

c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar

114.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia pumnului nu are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 70s

c. 0s - 100s

115.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia soldului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahial

b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

116.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia soldului nu are o amplitudine de miscare, de la linia mediana, de:

a. 0s si 10s - 15s

b. 0s si 20s

c. 0s si 25s

117.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia genunchiului nu are o amplitudine de miscare de:

a. 120s - 130s si 0s

b. 180s si 0s

c. 160s si 0s

118.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia genunchiului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul extern

b. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul extern

c. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral

119.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Eversia piciorului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral

b. Tibialul anterior, tibialul posterior

c. Gemenii, solearul

120.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Eversia piciorului nu are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 25s

b. 0s - 15s

c. 0s - 30

121.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia gatului nu este limitata de:

a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei

b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei

c. Apropierea apofizelor spinoase

122.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia trunchiului nu este realizata de MUSCHII:

a. Marele drept abdominal

b. Marele dorsal

c. Marele complex

123.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia bratului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare dorsal, trapez

b. Trapez, anconeu

c. Deltoid, coracobrahial

124.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia cotului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator

b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator

c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator

125.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia pumnului nu are o amplitudine a miscarii de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 120s

c. 0s - 50s

126.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia pumnului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Cubital anterior, mare palmar

b. Cubital posterior, mare palmar

c. Cubitalul posterior, mic palmar

127.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia soldului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Ilio-psoas

b. Fesier mijlociu

c. Fesier mare

128.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia genunchiului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos

b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinos

c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta,

semimembranos, semitendinos

129.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia genunchiului nu are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 180s

b. 0s - 130s

c. 0s - 160s

130.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia plantara a gleznei nu are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 45s

b. 0s - 90s

c. 0s - 25s

131.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia plantara nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Gemeni, solear, tibial anterior

b. Gemeni, solear, tibial posterior

c. Gemeni, solear, lung extensor degete

132.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia dorsala a gleznei nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Gambierul (tibialul) anterior

b. Gambierul (tibialul) posterior

c. Tibialul posterior

133.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Inclinatia cubitala a pumnului nu masoara:

a. 0s - 10s

b. 0s - 20s

c. 0s - 30s

134.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Inclinatia radiala a pumnului nu masoara:

a. 0s - 30s

b. 0s - 20s

c. 0s - 10s

135.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Inversia piciorului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Tibialul posterior, lung extensor degete

b. Tibialul posterior, lung flexor degete

c. Tibialul anterior, lung extensor degete

136.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Inversia piciorului nu are o amplitudine de:

a. 0s - 15s

b. 0s - 10s

c. 0s - 35s

137.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Muschii principali care realizeaza flexia gatului nu sunt:

a. Sterno-cleido-mastoidianul

b. Trapezul fibre inferioare

c. Deltoidu

138.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Miscarea de adductie a omoplatului nu este stabilizata de:

a. Greutatea trunchiului pacientului

b. Greutatea trunchiului examinatorului

c. Greutatea membrului superior al examinatorului

139.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Muschiul principal care realizeaza abductia soldului nu este:

a. Fesier mijlociu

b. Fesier mic

c. Fesier mare

140.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Miscarea de eversie a piciorului nu este limitata de:

a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului

b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului

c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna

141.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Miscarea de eversie a piciorului nu este stabilizata de:

a. Greutatea trunchiului pacientului

b. Greutatea gambei pacientului

c. Greutatea membrului superior al examinatorului

142.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua flexia gatului, forta 4 , rezistenta nu se aplica pe:

a. Occiput

b. Frunte

c. Trunchi

143.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua extensia gatului, forta 4 , rezistenta nu se aplica pe:

a. Occiput

b. Frunte

c. Trunchi

144.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4 , nu se opune rezistenta:

a. Pe partea superioara a toracelui

b. Pe partea inferioara a toracelui

c. Pe bazin

145.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4 , nu se opune rezistenta:

a. Pe partea superioara a toracelui

b. Pe partea inferioara a toracelui

c. Pe bazin

146.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start a pacientului nu este:

a. Decubit ventral sau decubit lateral

b. Decubit dorsal sau ortostatism

c. Ortostatism sau decubit lateral

147.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 2, pacientul nu este in:

a. Decubit dorsal

b. Decubit ventral

c. Asezat

148.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 3 , pacientul nu este in:

a Decubit dorsal

b. Decubit ventral

c. Asezat

149.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul nu se afla in:

a. Decubit dorsal

b. Decubit ventral

c. Asezat

150.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3 , pacientul nu se afla in:

a. Decubit lateral, bratul in abductie 90s si rotatie externa

b. Decubit ventral, bratul in abductie 90s si rotatie externa

c. Decubit ventral, bratul in abductie 90s si rotatie interna

151.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa rotatia in jos si adductia omoplatului, forta 2 pacientul nu se afla in:

a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate

b. Decubit ventral, bratul in abductie 90s

c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate

152.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul nu se afla in:

a. Asezat

b. Decubit lateral

c. Decubit dorsal

153.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul nu se afla in:

a. Asezat

b. Decubit lateral

c Decubit dorsal

154.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul nu se afla in:

a. Decubit dorsal

b. Decubit lateral

c. Decubit ventral

155.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul nu se afla in:

a. Asezat

b. Decubit ventral

c. Decubit dorsal

156.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia de start a pacientului nu este:

a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90s abductie

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s

c. Decubit ventral, bratul in abductie 90s

157.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2, pacientul nu se afla in:

a. Decubit ventral, bratul in abductie 90s, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical

la marginea mesei

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical

la marginea mesei

c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna

158.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pronatia antebratului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Patrat pronator, mare pronator

b. Rotund pronator, patrat pronator

c. Rotund pronator, mare pronator

159.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa flexia pumnului, forta 2, pozitia de start a pacientului nu este:

a. Asezat, antebratul in supinatie

b. Asezat, antebratul in pronatie

c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna

160.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa flexia soldului forta 1, pozitia de start a pacientului nu este de:

a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut

c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

161.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa flexia soldului forta 2, pozitia de start a pacientului nu este de:

a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut

c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

162.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru evaluarea extensiei soldului, forta 4 , pozitia pacientului nu este:

a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie

b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie

c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat

163.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa abductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului nu este:

a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie

c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

164.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa abductia soldului, forta 4 , pozitia de start a pacientului nu este:

a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie

c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

165.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa adductia soldului, forta 3 , pozitia de start a pacientului nu este:

a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de

examinator cu o abductie de 25s

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45s

c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

166.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa adductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului nu este:

a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de

examinator cu o abductie de 25s

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45s

c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

167.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa rotatia externa a soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului nu este de:

a. Decubit lateral

b Decubit dorsal

c. Asezat, gambele atarnate

168.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului nu este:

a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut

c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

169.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 2, pozitia pacientului nu este:

a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut

c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

170.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului nu este:

a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta

b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta

c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat

171.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 4 , pozitia pacientului nu este:

a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta

b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta

c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat

172.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru testarea flexiei plantare forta 3 nu se realizeaza:

a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara

b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si

oboseste

c In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara

173.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Rotatia trunchiului nu este realizata de MUSCHII:

a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal

b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal

c. Marele complex, micul complex

174.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Ridicarea bazinului nu este realizata de MUSCHII:

a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal

b. Patratul lombar, sacro-lombarul

c. Fesierul mare, pectineul

175.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Rotatia in sus si abductia omoplatului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Trapez

b. Mare dorsal

c. Dintat anterior

176.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Ridicarea omoplatului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Dintat anterior, mare dorsal

b. Trapez fibre superioare, angularul

c. Rotund mare, supraspinos

177.Pronatia antebratului este realizata de:

a. Patrat pronator, mare pronator

b. Rotund pronator, patrat pronator

c. Rotund pronator, mare pronator

178.Ridicarea bazinului este realizata de MUSCHII:

a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal

b. Patratul lombar, sacro-lombarul

c. Fesierul mare, pectineul

179.Ridicarea omoplatului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Dintat anterior, mare dorsal

b. Trapez fibre superioare, angularul

c. Rotund mare, supraspinos

180.Rotatia externa a bratului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Subscapular, mare rotund

b. Subscapular, mic rotund

c. Subspinos, mic rotund

181.Rotatia externa a soldului este realizata de:

a. Obturator extern, obturator intern, psoasiliac, piramidal, gemen superior, gemen

inferior, fesier mare

b. Obturator extern, obturator intern, patrat lombar, piramidal, gemen superior,

gemen inferior, fesier mare

c. Obturator extern, obturator intern, patrat femural, piramidal, gemen superior,

gemen inferior, fesier mare

182.Rotatia externa a soldului masoara:

a. 0s - 15s

b. 0s - 55s

c. 0s - 45s

183.Rotatia in jos si adductia omoplatului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Mare romboid, mic romboid, trapez

b. Mare rotund, mic rotund, trapez

c. Supraspinos, subspinos, subscapular

184.Rotatia in sus si abductia omoplatului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Trapez

b. Mare dorsal

c. Dintat anterior

185.Rotatia interna a bratului este realizata de:

a. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare rotund

b. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid

c. Subspinos, mare pectoral, mare dorsal, mare rhomboid

186.Rotatia interna a soldului este realizata de:

a. Fesier mare, tensorul fasciei lata

b. Fesier mijlociu, tensorul fasciei lata

c. Fesier mic, tensorul fasciei lata

187.Rotatia interna a soldului masoara:

a. 0s - 15s

b. 0s - 55s

c. 0s - 45s

188.Rotatia trunchiului este realizata de MUSCHII:

a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal

b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal

c. Marele complex, micul complex

189.Supinatia antebratului este realizata de:

a. Biceps brahial, scurt supinator

b. Coracobrahial, scurt supinator

c. Anconeu, scurt supinator

190.Valgusul este:

a. Miscare de lateralitate interna

b. Miscare de lateralitate externa

c. Miscare de sertar

191 Mana cazuta" este aspectul clinic major in paralizia de:

a. nerv median

b nerv radial

c. nerv cubital

192.Afazia fluenta presupune un debit de:

a. peste 100 cuvinte / minut

b peste 200 cuvinte / minut

c. peste 50 cuvinte / minut

193.Afazia nonfluenta presupune un debit de:

a sub 50 cuvinte / minut

b. intre 100-75 cuvinte / minut

c. intre 100-50 cuvinte / minut

194.Agnozia reprezinta:

a imposibilitatea / dificultatea de a recunoaste obiectele din jur

b. imposibilitatea / dificultatea de a numi obiectele din jur

c. imposibilitatea / dificultatea de a relationa cu obiectele din jur

195.Amorfognozia reprezinta:

a nerecunoasterea formei obiectelor

b. nerecunoasterea structurii, texturii, materialului

c. incapacitatea de a denumi obiectul, chiar daca il recunoaste dupa forma, marime

si consistenta

196.Aplicarea masurilor de tratament recuperator reclama anihilarea efectelor dezastruoase ale inactivitatii fizice asupra:

a. fortei si rezistentei musculare

b. stabilitatii articulare

c. metabolismului bazal

197.Arcul longitudinal intern al boltii plantare este mentinut de mai multe elemente anatomice, dintre care cel mai important este:

a grupul ligamentelor plantare tarsiene

b. gambierul (tibialul) posterior

c. lungul peronier lateral

198.Asomatognozia reprezinta:

a. recunoasterea schemei corporale

b incapacitatea de recunoastere a schemei corporale

c. capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait

199.Asupra articulatiei, procesul inflamator si aparitia infiltratului produce:

a distensia capsulei articulare cu subtierea si atrofia acesteia

b. strangerea capsulei articulare, ingrosarea si intarirea ei

c. nu infuenteaza direct functionalitatea articulara

200.Axonotmesis inseamna:

a leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina

b. leziunea completa a unui nerv - axon si teaca de mielina

c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului

201.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos in picioare este:

a statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in

abductie, inchiderea ochilor nu accentueaza simptomele

b. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in

flexie anterioara, inchiderea ochilor nu accentueaza simptomele

c. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in

abductie, inchiderea ochilor accentueaza simptomele

202.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos in repaus este:

a. la ridicarea din decubit dorsal in asezat, cu mainile incrucisate pe piept, ridica

membrul inferior afectat de pe planul patului

b. tremuratura de repaus a capului

c ambele

203.Cauzalgia este o complicatie care apare in leziunile nervului:

a median

b. radial

c. cubital

204.Cele mai frecvente entorse ale piciorului sunt:

a. entorsele prin eversie, cu lezarea ligamentului colateral intern

b. entorsele piciorului propriu-zis

c entorsele prin inversie, cu lezarea ligamentului colateral extern

205.Clonusul apare in:

a. leziuni pseudobulbare

b leziuni piramidale

c. leziuni de nervi periferici

206.Clonusul piciorului - miscari ritmice de flexie-extensie - apare dupa intinderea brusca a:

a. bicepsului femural

b. tibialului anterior

c. tricepsului sural

207.Consolidarea definitiva a fracturilor de calcaneu, indiferent de conduita terapeutica adoptata, dureaza:

a. intre 1-2 luni

b. 3 luni

c. pana la 4-5 luni

208.Debitul verbal normal la o persoana sanatoasa este de :

a. 100-150 cuvinte / minut

b. 50-100 cuvinte / minut

c. peste 150 cuvinte / minut

209.Dintre factorii de risc in cazul discopatiilor vertebrale, pacientul trebuie instruit i in legatura cu:

a. greutatea corporala scazuta, intemperiile, caratul de greutati

b obezitatea, intemperiile, caratul de greutati

c. obezitatea, caldura excesiva, ortostatismul

210.Dintre manevrele de intindere capsulo-ligamentara amintim:

a tractiunea axiala + decoaptarea gleno-humerala

b. folosirea diagonalelor Kabat

c. folosirea diagonalei de flexie-abductie-rotatie externa

211.Dintre probele de disdiadocokinezie, la proba marionetelor, la cerebelosi miscarile sunt:

a lente, hipermetrice, sacadate

b. rapide, hipermetrice , cursive

c. rapide, hipermetrice, sacadate

212.Disartria reprezinta:

a. incapacitatea pacientului de a vorbi spontan, sau de a vorbi corect, cu toate ca

stie ce vrea sa spuna

b exprimarea imperfecta a sunetelor si cuvintelor

c. pierderea capacitatii de a articula cuvintele

213.Efectele medicamentelor antiinflamatoare in traumatologia sportiva se bazeaza pe efectul acestora:

a. de a stimula sinteza prostaglandinelor

b de a inhiba sinteza prostaglandinelor

c. de a nu influenta sinteza prostaglandinelor

214.Evaluarea mersului se testeaza cu ochii deschisi, apoi cu ochii inchisi, cerandu-i pacientului:

a. sa se plimbe inainte-inapoi, sa mearga in jurul unui scaun

b. sa mearga pe varfuri si pe calcaie, sa mearga de-a lungul unei linii

c sa realizeze toate aceste manevre

215.Evaluarea sensibilitatii superficiala tactila se face prin stimulare:

a direct pe piele si apoi ridicat, fara a fi miscat de-a lungul ei

b. direct pe piele si miscat de-a lungul ei

c. indirect pe piele si apoi ridicat

216.Examenul obiectiv in cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla deceleaza:

a scolioza

b. cifoza

c. nu deceleaza modificari vertebrale statice

a limitarea mobilitatii in toate sensurile, mai putin cel al pozitiei antalgice

b. limitarea mobilitatii in plan frontal

c. mobilitatea nu este influentata

217.Examenul obiectiv in cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla nu va decela niciodata:?????

a. hiperlordozare

b. cifoza

c. nu deceleaza modificari vertebrale statice

218.Examinarea coordonarii presupune evaluarea modului in care subiectul:

a. se imbraca, se desbraca, atitudinea in somn si in efort

b. isi incheie nasturii, isi leaga sireturile, atitudinea in somn si in efort

c se imbraca, se desbraca, isi incheie nasturii, isi leaga sireturile

219.Exercitiile de stoarcere a unei mingii, ca i miscarea "de a face mana cupa (caus)", fac parte din programul de reeducare analitica in:

a. paralizia de radial

b. paralizia de medial

c paralizia de cubital

220.Faza a II-a a recuperarii umarului posttraumatic, care incepe dupa suspendarea imobilizarii, urmareste intretinerea miscarii:

a. cu solicitare si cu implicarea leziunii

b. cu solicitare dar fara iritarea leziunii

c fara solicitare si fara iritarea leziuni

221.Faza initiala a procesului postlezional, prezinta particularitati de abordare in cazul sportivilor:

a. poate fi intrerupta sau scurtata pentru accelerarea vindecarii

b. poate fi prelungita peste o saptamana pentru evitarea complicatiilor

c trebuie respectata pentru a evita blocarea sau, dimpotriva exagerarea

consecintelor negative

222.Fractura de scafoid nu se poate complica cu:

a. necroza aseptica, ulterior artroza secundara dureroasa

b. picior plat traumatic, ulterior artroza secundara a interliniei Chopart

c. calus vicios, cu anchiloza secundara

223.In cazul fracturilor de cotil cu infundare, primul gest terapeutic este:

a. imobilizare la pat + kinetoterapie generala

b. tractiune-suspensie timp de 45 de zile

c imobilizare la pat primele zile + tractiune-suspensie timp de 45 de zile

224.In cazul imobilizarii complete, colagenul devine tesut cicatriceal:

a. elastic, datorita participarii fibrelor de elastina

b inert si inutil

c. nu se implica in functionalitatea ulterioara a articulatiei

225.In cazul leziunilor de tendon in zona pumnului, imobilizarile dureaza:

a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii

b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii

c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani - flexorii

226.In cazul protezei totale cimentate de sold, mobilizarile de sold, pasive i din "suspendat", pot incepe:

a. dupa primele 21 de zile

b. dupa 3-4 saptamani

c. dupa 4-5 zile

227.In cazul recuperarii umarului posttraumatic, obiectivul numarul 1 este:

a. recuperarea fortei musculare si stabilitatea

b asuplizarea articulatiei

c. recuperarea coordonarii miscarilor in umar si in intregul lant kinetic

228.In cazul rupturii aparatului extensor al genunchiului (cvadriceps sau jonctiune musculo-tendinoasa), se prefera:

a. imobilizarea 3-4 luni, interventia chirurgicala prezentand riscul complicatiilor

b. interventie chirurgicala + imobilizare minima de o saptamana

c interventie chirurgicala + imobilizare pe atela 3-4 saptamani

229.In cazul sinovectomiei, posturarile de evitare a flexuum-ului de genunchi pot incepe:

a. imediat dupa interventie

b. dupa minimum o saptamana de la interventie

c. din ziua a 3-a pana la a 5-a dupa interventie

230.In discopatiile vertebrale pacientul adopta o atitudine:

a. care imprima coloanei o scolioza sau flectare ventrala

b. in ortostatism in "semn de intrebare", cu corpul anteflectat si facies inexpresiv

c. cu membrele inferioare in extensie puternica

231.In evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba "indice-nas" la pacientul cu sindrom cerebelos se observa:

a. tremuratura neintentionala + depasirea tintei (hipermetrie)

b. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + fara depasirea tintei (hipermetrie)

c. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + depasirea tintei (hipermetrie)

232.In evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba "indice-indice" la pacientul cu sindrom cerebelos unilateral se observa:

a. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge

+ degetul afectat dedesubtul celui sanatos

b. degetul de partea leziunii nu atinge linia mediana, degetul sanatos o depaseste

+ degetul afectat dedesubtul celui sanatos

c. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge

+ degetul sanatos dedesubtul celui afectat

233.In evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba asimetriei tonice dinamice la pacientul cu sindrom cerebelos se observa, la comanda de a ridica brusc membrele superioare indreptate inainte pana la orizontala:

a. bratul partii afectate se opreste inainte, ridicandu-se mai jos decat cel normal

b. bratul partii afectate nu porneste o data cu cel sanatos, ridicandu-se mai jos

decat cel normal

c. bratul afectat nu se opreste la timp, ridicandu-se mai sus decat cel normal

234.In evaluarea motilitatii, se observa intai atitudinea pacientului in pat. Pozitia cu un membru inferior flectat din coapsa i genunchi, evoca:

a. meningita

b. Parkinson

c. sciatica

235.In faza acuta a traumatismului, sub actiunea substantelor vasoactive (histamina, anafilatoxine, chinine, prostaglandine etc.) se produc:

a. vasoconstrictie si scaderea permeabilitatii vasculare

b. vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare si edeme

c. in prima faza a traumatismului substantele vasoactive nu actioneaza

236.In faza I (imediat dupa traumatism / dupa interventie ortopedico-chirurgicala) imobilizarea umarului posttraumatic se poate face:

a. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale >de 30de zile

b. imobilizare cu bratul in abductie (aparat toraco-brahial) pentru intervale >de 30de zile

c. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale nelimitate

237.In faza proliferativa a procesului inflamator la sportivi este indicata:

a. imobilizarea completa, uneori prelungita pentru refacerea perfecta a structurilor

traumatizate

b. mobilizari precoce practicate cu prudenta si progresiv, la limita durerilor

c. mobilizari numai dupa vindecare completa, chiar cu durere la mobilizare

238.In hemiplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este:

a. membrul superior in flexie, usoara adductie si pronatie a antebratului

b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica

c. pacient in atitudine indiferenta

239.In neuropatia cubitalului sunt compromise miscarile de:

a. abductie + adductie degete

b. pronatie + flexie pumn

c. extensie cot + extensie pumn

240.In neuropatia medianului sunt compromise miscarile de:

a. pronatie + flexie pumn

b. extensie cot + extensie pumn

c. abductie + adductie degete

241.In neuropatia radialului sunt compromise miscarile de:

a. pronatie + flexie pumn

b. extensie cot + extensie pumn

c. abductie + adductie degete

242.In paraplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este:

a. pacient in ortostatism in "semn de intrebare", cu corpul anteflectat si facies

inexpresiv

b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica

c. pacient in atitudine indiferenta

243.In perioada imediat urmatoare imobilizarii, in primele 2-3 saptamani daca persista inflamatia se indica:

a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6ore

b. hidrokinetoterapie calda

c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare

244.In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru asuplizarea trunchiului inferior se recomanda:

a. contractii izotonice cu rezistenta

b. programul Williams

c. contractii izometrice

245.In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda exercitii de tip:

a. contractii izotonice cu rezistenta

b. hold-relax

c. contractii izometrice

246.In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda:

a. contractii izotonice cu rezistenta

b. pozitiile finale ale diagonalelor Kabat

c. contractii izometrice

247.In programul kinetic de recuperare, reeducarea analitica implica i antrenarea adductorului policelui (sa tina intre policele addus i index obiecte tot mai mici, tot mai subtiri) in cazul:

a. paraliziei de nerv radial

b. paraliziei de nerv medial

c. paraliziei de nerv cubital

248.In recuperarea cotului posttraumatic trebuiesc respectate cateva consideratii generale, cu exceptia uneia dintre cele de mai jos:

a. stagnarea recuperarii >15 zile nu impune o pauza, iar lipsa ameliorarii nu impune mobilizare sub anestezie sau interventie chirurgicala(artroliza), ci trebuie

continuata recuperarea

b. cotul inflamat nu se mobilizeaza, pana nu dispare edemul si inflamatia

c. nu se folosesc mobilizari pasive sau incarcarea cu greutati pentru a forta

extensia

249.In recuperarea leziunii flexorilor in zona palmara distala dupa interventia chirurgicala este contraindicata introducerea miscarilor pasive si/sau cu rezistenta:

a. primele 2-3 saptamani

b. primele 5-6 saptamani

c. primele 6-8 saptamani

250.In recuperarea sechelelor postcombustionale ale mainii, mobilizarile pasive si/sau intinderile cu pozitionare pe atele amovibile sunt:

a. indicate cat se poate de repede, pentru a preveni retracturile

b. indicate, dupa caz, in functie de gravitatea sechelelor

c. contraindicate, ca si termoterapia

251.In stadiul de lombosciatica, fragmentul discal herniaza:

a. paraligamentar

b. supraligamentar

c. subligamentar

252.La inspectie, in boala Parkinson atitudinea particulara caracteristica este:

a. pacient in ortostatism in "semn de intrebare", cu corpul anteflectat si facies

inexpresiv

b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica

c. pacient in atitudine indiferenta

253.La manevra de flexie brusca a falangei distale a mediusului, semnul Hoffmann apare daca se produce:

a. flexia + adductia policelui & flexia indexului

b. extensia + abductia policelui & flexia indexului

c. opozitia policelui + flexia indexului

254.La manevra de percutie a fetei palmare a articulatiilor MCF, se obtine semnul Rossolimo la mana daca apare:

a. extensia degetelor + pronatia antebratului

b. flexia degetelor + supinatia antebratului

c. extensia degetelor + supinatia antebratului

255.Lezarea tendoanelor flexorilor in zona palmara distala si/sau a degetelor proximal, se recupereaza numai dupa rezolvarea chirurgicala care consta in:

a. sutura tendoanelor

b. plastii cu grefoane de tendon -precoce sau tardive

c. dupa caz, sutura precoce sau plastii cu sutura tardiva

256.Leziunea arhicerebelului determina:

a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor,

nistagmus

b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru

c. manifestari distale homolaterale - dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT

abolite

257.Leziunea neocerebelului determina:

a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor,

nistagmus

b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru

c. manifestari distale homolaterale - dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT

abolite

258.Leziunea paleocerebelului determina:

a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor,

nistagmus

b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru

c. manifestari distale homolaterale - dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT

abolite

259.Lombalgia intr-o protruzie discala simpla este datorata:

a. efortului fizic normal, repetat

b. efortului fizic supradimensionat

c. nu depinde de efortul fizic

260.Nervul circumflex (axilar) are originea in radacinile:

a. C5-C7

b. C5-C6

c. C6-C8

261.Nervul musculocutanat are originea in radacinile:

a. C5-C7 ( ???? in carte e C5-C6)

b. C5-C6

c. C6-C8

262.Nervul suprascapular are originea in radacinile:

a. C5-C7

b. C5-C6

c. C6-C8

263.Neurapraxie inseamna:

a. leziunea completa a unui nerv - axon si teaca de mielina

b. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului

c. leziunea exclusiva a aaxonului, cu conservarea tecii de mielina

264.Neuropatia axilarului (circumflexului) se exprima clinic printr-un deficit motor pentru:

a. abductia bratului (primele 15) + rotatia externa a bratului

b. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului

c. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat

265.Neuropatia musculocutanatului (din plexul brahial) se exprima clinic printr-un deficit motor pentru:

a. abductia bratului (primele 15) + rotatia externa a bratului

b. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat

c. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului

266. Neurotmesis reprezinta:

a. leziunea completa a unui nerv - axon si teaca de mielina

b. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina

c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului

267.Pacientul cu proteza totala de sold va evita urmatoarele manevre, cu excep ia uneia dintre cele de mai jos:

a. decubitul dorsal

b. combinatia flexie- adductie- rotatie externa

c. rotatia externa si adductia din decubit / asezat

268.Pacientul cu sindrom cerebelos are mersul:

a. cu baza largita, hipermetric, ebrios, deviaza de partea bolnava

b. cu baza normala, hipermetric, ebrios, deviaza de partea sanatoasa

c. cu baza normala, hipermetric, ebrios, nu deviaza

269.Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip inferior cuprinde radacinile:

a. C5-C6 contingent C4

b. C8-T1contingent T2

c. in principal C7

270.Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip mijlociu cuprinde radacinile:

a. C5-C6 contingent C4

b. in principal C7

c. C5-C7

271.Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip superior cuprinde radacinile:

a. C5-C6 contingent C4

b. C5-C7

c. C5-C7

272.Patologia traumatica la sportivi impune circumstante specifice, printre care nu se numara una dintre urmatoarele:

a. rezolvarea cazului cat mai rapid posibil

b. rezolvarea cazului evitand formele terapiei de crutare(repaus la pat,interzicerea

sprijinului, imobilizarea unor segmente etc.)

c. rezolvarea cazului evitand consecintele negative ale formelor terapiei de crutare

273.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. In cazul leziunilor de tendon in zona pumnului, imobilizarile nu dureaza:

a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii

b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii

c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani - flexorii

274.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. In perioada imediat urmatoare imobilizarii, in primele 2-3 saptamani daca persista inflamatia nu se indica:

a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6ore

b. hidrokinetoterapie calda

c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare

275.Pregatirea programului kinetic de recuperare func ionala se face folosind triada:

a. aplicatie de gheata + masaj + electroterapie antialgica

b. aplicatie de gheata + hidroterapie + electrostimulare

c. caldura + masaj + electroterapie antialgica

276.Primul obiectiv in recuperarea func ionala propriu-zisa a umarului posttraumatic este:

a. recastigarea fortei musculare a stabilizatorilor umarului

b. refacerea amplitudinii complete de miscare

c. recastigarea abilitatilor in diverse activitati

277.Printre factorii de risc in cazul discopatiilor vertebrale lombare, nu se numara:

a. obezitatea , frigul , umezeala , miscari bruste necontrolate

b. caratul de greutati in mod obisnuit

c. greutatea corporala scazuta si caldura excesiva

278.Proba Babinski - a aplecarii pe spate in sindromul cerebelos:

a. cerebelosul o face fara sa flecteze genunchii si cade ca un butuc

b. cerebelosul o face cu extensia trunchiului

c. cerebelosul o face cu tripla flexie

279.Proba Garcin Rademaker - pacientul sta cu un picior inaintea celuilalt, cu picioarele departate si este impins anterior:

a. normal - se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul anterior

b. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul sanatos, indiferent

daca acesta a fost inaintea/inapoia celuilalt

c. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul bolnav, indiferent

daca acesta a fost inaintea/inapoia celuilalt

280.Procesele inflamatoare influenteaza musculatura juxtaarticulara:

a. determina instalalarea rapida a hipertrofiilor musculare

b. determina scaderea fortei de contractie

c. nu influenteaza activitatea musculara

281.Programele educa ionale kinetice in cazul discopatilor i i propun printre obiective:

a. inzavorarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului

b. eliberarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului

c. pozitia indiferenta a coloanei vertebrale lombare in timpul efortului

a. mentinerea fortei musculaturii paravertebrale superioare si inferioare

b. mentinerea fortei musculaturii paravertebrale inferioare si a muschilor fesieri

c. mentinerea fortei musculaturii paravertebrale inferioare si a muschilor abdominali

282.Programul de kinetoterapie in recuperarea soldului nu presupune:

a. evitarea flexuum-ului prin reeducarea extensiei

b. evitarea rotatiei externe prin reeducarea rotatiei interne

c. posturi libere in care pacientul sa nu aiba dureri

283.Raspunsul caracteristic pentru semnul Babinski este cu:

a. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + strangerea degetelor

b. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in

evantai

c. dorsiflexia lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in

evantai

284.Recuperarea func ionala propriu-zisa a umarului posttraumatic se desfa oara in:

a. faza a II-a

b. faza a III-a

c. faza a IV-a

285.Recuperarea leziunilor complicate de tendoane la nivelul pumnului presupune triada:

a. caldura - intindere - masaj

b. caldura - intindere - atela

c. masaj - intindere - atela

286.Redoarea de ceafa apare in:

a. meningite, hemoragii meningeene

b. boala Parkinson

c. discopatii vertebrale

287.Redoarea de ceafa defineste:

a. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de

mobilizare activa si pasiva a cefei

b. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de

mobilizare activa a cefei

c. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de

mobilizare pasiva a cefei

288.Refacerea stabilitatii si mi carii controlate in recuperarea umarului incepe din:

a. faza a III-a de recuperare, dupa 3 saptamani de la deghipsare

b. faza a IV-a de recuperare, dupa 6 saptamani de la deghipsare

c. faza a II-a de recuperare, imediat dupa deghipsare

289.Reflexul ahilian depinde de radacinile:

a. L2-L4

b. L5-S2

c. L4-S2

290.Reflexul bicipital este controlat motor de:

a. nervul axilar - ramurile C4-C6

b. nervul musculocutanat - ramurile C5-C6

c. nervul radial - ramurile C6-C8

291.Reflexul bicipital se exprima prin:

a. flexia antebratului

b. usoara supinatie a antebratului

c. ambele

292.Reflexul rotulian depinde de radacinile:

a. L2-L4

b. L5-S2

c. L4-S2

293.Reflexul tricipital este controlat motor de:

a. nervul median - ramurile C6-C8

b. nervul radial - ramurile C6-C8

c. nervul cubital - ramurile C6-C8

294.Reflexul tricipital se exprima prin:

a. extensia antebratului + usoara rotatie externa

b. extensia antebratului + usoara rotatie interna

c. extensia bratului

295.Ruptura tendonului ahilian nu se produce:

a. la jonctiunea tendon-muschi la tineri

b. la cca.2 cm de insertia pe calcaneu la varstnici

c. la jumatatea tendonului in timpul unei intinderi excesive

296.Sechela cea mai importanta care poate apare dupa fracturile bimaleolare este:

a. redoarea articulara

b. edemul cronic de glezna

c. instabilitatea laterala a gleznei

297.Semnul Babinski se ob ine prin stimularea partii laterale a plantei si se face cu membrele inferioare:

a. in flexie

b. in extensie

c. indiferent

298.Semnul flexiei combinate a coapsei si trunchiului Babinski reprezinta o sincinezie caracteristica:

a. leziunilor pseudo-piramidale

b. leziunilor -piramidale

c. leziunilor de nervi periferici

299.Semnul Romberg (manevra de dezechilibrare daca subiectul este cu ochii inchisi) este pozitiv de cauza cerebeloasa, daca:

a. apare lent, cade de partea leziunii, modificarile pozitiei capului modifica sensul

caderii

b. inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarea de echilibru

c. apare imediat dupa inchiderea ochilor

300.Sensibilitatea proprioceptiva mio-artrokinetica reprezinta:

a. simtul atitudinilor

b. simtul miscarii si pozitiei

c. ambele