Investigarea ecografica a organelor cavitatii toracice

Investigarea ecografica a organelor cavitatii toracice

Notiuni de ecoanatomie a organelor cavitatii toracice

-se recomanda alegerea zonei de electie, tunderea zonei, aplicarea unui strat de alcool etilic si a gelului ecografic

-interfata realizata intre portiunea caudala a pulmonilor si diafragm apare ca o linie hiperecogena, ce defineste si delimiteaza aceasta formatiune. Vena cava caudala poate fi examinata la nivelul trecerii acesteia prin diafragm. Identificarea hiatusului esofagian si a esofagului se realizeaza, in general, cu dificultate, datorita aerului din pulmoni si stomac

-ingrosarile pleurale si calcificarile de la acest nivel sunt, de asemenea, greu de identificat

-prezenta aerului in spatiul pleural in cazul hidrotoraxului este dificil de identificat deoarece este greu de diferentit de aerul din pulmoni

-examinarea cordului si a mediastinului se realizeaza pozitionand animalul in decubit lateral

Modificarile ecografice in unele afectiuni ale organelor cavitatii toracice

-la nivelul cavitatii toracice pot fi evidentiate modificarile de forma, marime si ecodensitate ale tesuturilor moi obtinandu-se repere importante in ceea ce priveste extinderea si natura proceselor patologice

-chisturile de la nivelul cavitatii toracice pot fi recunoscute cu usurinta dupa aspectul lor ecografic caracteristic, deoarece au un perete distinct si un continut omogen anecogen

-abecesele si hematoamele au o ecostructura interna asemanatoare, fiind cavitati hipo- sau anecogene, in timp ce majoritatea formatiunilor tumorale au o ecostructura mai uniforma, cu ecogenitate heterogena

-pt identificarea ecografica a epansamentelor pleurale se recomanda examinarea la nivelul spatiului dintre diafragm si pulmon

-sunt usor de pus in evidenta afectiunile diafragmului cum ar fi: granuloamele diafragmatice, aderentele de la acest nivel, herniile diafragmatice